3r-231/23 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-231/23 (2-23117199-01-3r-11092023) Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici D E C I Z I E 13 septembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Aliona Donos examinând recursul declarat de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, prin intermediul avocatului Barașianț Mariana, în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională” împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova privind anularea hotărârii CEC nr. 1162 din 09 august 2023 „cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”, împotriva încheierii din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea, c o n s t a t ă: La 11 august 2023, Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională” (în continuare PP „MAN”) a depus la Curtea de Apel Chișinău o acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova (în continuare - CEC), solicitând anularea hotărârii nr. 1162 din 09 august 2023 „cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 26 iulie 2023, PP „MAN” a recepționat adresarea de la CEC prin care a fost solicitată opinia asupra sesizării depuse de persoana terță PP „PLDM”, cu nr. de înregistrare CEC-7/5708 din 24 iulie 2023, în termen de până la 27 iulie 2023, ora 16:00.

În termenul stabilit, PP “MAN” a depus poziția referitor la sesizarea menționată, prin care a indicat că nu este vizată direct sau indirect în sesizarea în cauză, nu desfășoară acțiuni de promovare prin publicitate politică în acel moment și nu a desfășurat proceduri interne de desemnare a candidatului pentru alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023. În pofida aceastei poziții și a faptului că PP „MAN”, într-adevăr, nu este vizat de persoana terță PP „PLDM” în sesizarea sa către CEC, reclamantul a fost invitat și a participat la ședința de examinare a sesizării din 09 august 2023. Potrivit reclamantului, în Hotărârea contestată se menționează de 4 ori PP „MAN”, inclusiv în contextul că dl Ion Ceban este președintele acestui partid.

Adițional se indică direct, ca fapt stabilit și care nu necesită discuții suplimentare, că dl Ion Ceban va fi candidatul din partea PP „MAN” la alegerile locale generale din 05 1 noiembrie 2023. Totodată, prin Hotărârea CEC nr. 1165 din 09 august 2023 cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, PP „MAN” a fost inclus în lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023 sub nr. 57. Reclamantul a specificat că Hotărârea CEC nr. 1165 din 09 august 2023 a fost votată după votarea Hotărârii CEC nr. 1162 din 09 august 2023, iar CEC a menționat că Ion Ceban este candidatul PP „MAN” la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, înainte ca, în general, PP „MAN” să i se ofere dreptul de a înainta candidați.

În acest context și prin prisma argumentelor invocate în continuare, reclamantul consideră că PP „MAN” are dreptul de a contesta Hotărârea CEC nr. 1162 din 09 august 2023, inclusiv din statut de viitor concurent electoral. Cu referire la fondul speței, reclamantul a menționat că, în pct. 15 din Hotărârea contestată se redă poziția PP „MAN” depusă la CEC, precum s-a menționat supra. Însă, această poziție nu este redată integral, fiind omisă partea referitor la nedesemnarea candidatului său pentru alegerile locale din 05 noiembrie 2023. Reclamantul consideră că această omisiune a pârâtului pare a fi intenționată, or, anume din acest fapt rezultă competența sau lipsa competenței pârâtului de a examina sesizarea depusă, precum și constatarea existenței/inexistenței elementelor de agitație electorală în pliantul examinat.

Astfel, în pct. 19 a Hotărârii contestate, pârâtul face trimitere la propria Hotărâre nr. 1126 din 14 iulie 2023, în partea constatării competenței sale de a examina conținutul materialelor informative difuzate în afară perioadei electorale, menționând că PP „MAN” ar fi recunoscut această competență. Deși salută faptul că, pârâtul invocă ca argument poziția reclamantului, totuși consideră că pentru a stabili existența/inexistența competenței CEC de a examina materiale informative/ publicitare/de agitație în afara perioadei electorale, trebuie de precizat în fiecare caz separat și cercul de subiecți implicați în situația examinată. În cazul sesizărilor soluționate de către pârât prin Hotărârea nr. 1126 din 14 iulie 2023 s-au examinat pliante distribuite de alt actor politic, viitor concurent electoral, PP „PAS”, și nu a fost pusă în discuție, sub nici o formă, activitatea unei autorități de stat.

În altă ordine de idei, termenul de contestare a Hotărârii nr. 1126 din 14 iulie 2023 nu a expirat nici la data depunerii acestei cereri, iar oportunitatea contestării acelei Hotărâri este examinată de reclamant. Referitor la cele invocate în pct. 28 a Hotărârii contestate, reclamantul consideră că interpretarea constatărilor Comisiei de la Veneția este una eronată. Or, legiuitorul deja a aplicat aceste recomandări prin diferențierea în Codul electoral nou a noțiunilor de „campanie electorală” și „perioada electorală”.

Reclamantul a menționat că art. 1 din Codul electoral prevede semnificația acestor noțiuni: “campanie electorală” - perioadă de activitate care se desfășoară, în condițiile prezentului cod, cu scopul de a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru alegerea unuia sau a altui concurent electoral sau pentru exprimarea uneia sau a altei opțiuni la referendum; “perioadă electorală” - perioadă cuprinsă între ziua adoptării actului cu privire la stabilirea datei scrutinului și ziua în care rezultatele alegerilor sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 120 de zile. La fel, reclamantul a mai făcut trimitere la prevederile art. 70 al Codului electoral.

2 Prin Hotărârea CEC nr. 1108 din 04 iulie 2023 s-a stabilit că perioada electorală începe la data de 07 august 2023. Deci, recomandările Comisiei de la Veneția sunt deja aplicate de legiuitor prin acordarea posibilității CEC de a stabili perioada electorală pentru un termen de 120 de zile, pe când campania electorală durează doar 28 de zile. Un alt moment important, potrivit reclamantului, este că pârâtul a considerat oportun de a face trimitere la propria hotărâre din 14 iulie 2023 doar prin prisma competenței, nu și prin prisma constatărilor pe fondul situației, ceea ce permite să concluzioneze despre aplicarea neuniformă a prevederilor legale față de diferiți actori politici/persoane juridice, cu folosirea constatărilor contradictorii în spețe cu același obiect de examinare, reieșind aparent din preferințele politice.

Astfel, în pct. 21 a Hotărârii contestate, pârâtul stipulează că trebuie să fie clarificat dacă pliantul examinat este un material cu caracter electoral, recunoscând că trebuie să demonstreze că aceste materiale întrunesc calitățile unei agitații electorale sau publicității politice. Pârâtul nu aplică propriile constatări din Hotărârea nr. 1126 din 14 iulie 2023, la speța în cauză, ignorând că este același obiect de examinare. Reclamantul a atras atenția că prin Hotărârea sa nr. 1126 din 14 iulie 2023, pârâtul a statuat că pentru a fi calificat un material ca fiind agitație electorală, acesta trebuie să întrunească 2 elemente constitutive obligatorii, de altfel prevăzute și în noțiunea de „agitație electorală” reglementată de Codul electoral, și anume: să existe îndemn pentru acordarea votului și să fie determinat clar pentru cine și la care scrutin este cerut acest vot.

Articolul 1 din Codul electoral nr. 325/2022 prevede noțiunea de „agitație electorală” - „apeluri, declarații, precum și acțiuni de pregătire și difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători să-și dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru una dintre opțiunile la referendum”. Un astfel de îndemn, în pliantul Primăriei mun. Chișinău vizat în speță, nu există, nici direct, nici indirect. Astfel, reclamantul a susținut că în aceste materiale PP „MAN” nu a depistat niciun îndemn direct sau indirect de a chema alegătorul pentru a-l vota pe cineva concret, și nici nu este menționat numele lui Ion Ceban, funcția de Primar General al mun. Chișinău, PP „MAN”, neexistând și vreo referință la faptul că la data de 05 noiembrie 2023 vor avea loc alegeri generale locale.

În aceeași ordine de idei, informația prezentată în materialul informativ din speță, reflectă proiectele implementate de mai multe persoane juridice diferite (de exemplu, Direcția Generală Mobilitate Urbană a CMC, Direcția Generală Locativ Comunală și Amenajare a CMC, ÎM „RTEC”, și alte), a căror administratori nu sunt candidați electorali și nici nu și-au declarat, într-un fel sau altul, intenția de a candida. Reclamantul consideră că pârâtul abuziv și extensiv, contrar propriei practici, a schimbat semnificația noțiunii de „agitație electorală” prin introducerea unui element nou și impropriu (atribuție de a promite realizarea unor obiective sau angajamente), atribuindu-și prerogativa Parlamentului de a legifera.

Reclamantul a mai invocat că în speța rezolvată prin Hotărârea nr. 1126 din 14 iulie 2023, a fost constatat foarte clar că PP „PAS”, un partid politic care are dreptul de a-și înainta candidați la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, distribuie materiale publicitare în care candidatul anunțat de către PP „PAS” la funcția de Primar General al mun. Chișinău îndeamnă locuitorii Chișinăului să fie votat în circumscripția electorală nr. 1 Chișinău. Important este și faptul că PP „PAS” în speța menționată supra a anunțat public despre desemnarea candidatului său, dl Lilian Carp indicând și 3 pe pagina sa de Facebook că este candidatul PAS pentru funcția de Primar General al mun. Chișinău (este de menționat că ulterior a șters această informație).

În speța în cauză nu există niciun element dintre cele invocate mai sus, iar CEC a decis și a constatat că PP “MAN” va desemna pe dl Ion Ceban la funcția de Primar General al mun. Chișinău, astfel arogând drepturile organelor de conducere a PP „MAN”. În lumina celor expuse, reclamantul consideră că este absurd să concluzionezi că materialul informativ în cauză reprezintă o agitație electorală ascunsă. În același timp, reclamantul a menționat că deși în hotărârea contestată se invocă necesitatea respectării procedurii prealabile, contrar celor indicate în pct. 7 a Hotărârii contestate, în speță procedura prealabilă nu se efectuează și prezenta acțiune poate fi examinată în fond de instanța de judecată.

La 22 august 2023, avocatul Barașianț Mariana, în interesele reclamantului PP „MAN”, a expediat prin intermediul poștei electronice în adresa Curții de Apel Chișinău o cerere prin care a suplimentat argumentele invocate în acțiunea depusă. În motivarea cererii s-a invocat că, deși PP „MAN” nu este destinatarul actului administrativ defavorabil contestat, prin activitatea administrativă a CEC, PP „MAN” i-au fost încălcate drepturile. Astfel, în cererea de chemare în judecată a fost invocată încălcarea dreptului discreționar și legitim al PP „MAN” de a desemna candidatul său pentru orice tip de alegeri, inclusiv generale locale. Reclamantul a subliniat că art. 63 al Codului electoral prevede: (2) Dreptul de a desemna candidați pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate condițiile stabilite de prezentul cod, îl au: a) partidele politice înregistrate până la stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor și cu legislația.

Totodată, a fost invocat dreptul PP „MAN” de a depune cerere de chemare în judecată în sensul art. 94 al Codului electoral. Consideră că, prin emiterea Hotărârii contestate, CEC s-a expus asupra unor materiale informative ale Primăriei mun. Chișinău, pe care reclamantul le califică ca publicitate, difuzată cu scopul de a promova proiectele investiționale realizate de către PMC, pe parcursul ultimilor ani, iar CEC a invocat că acestea sunt mesaje de interes public, și ar conține elemente de agitație electorală în folosul dlui Ion Ceban, președintele PP „MAN”. În așa mod, aprecierea CEC nu se încadrează în noțiunea de mesaje de interes public, or, conform Legii nr. 62/2022, mesaj de interes public este publicitatea ce are ca obiect promovarea unor valori, idei și/sau scopuri de interes public ori comunitar, difuzată în vederea creșterii gradului de conștientizare, schimbării atitudinii și a comportamentului social, prevenirii și contracarării viciilor sociale.

Materialele informaționale difuzate de către PMC se încadrează în noțiunea de publicitate comercială - publicitatea care are ca obiect unul sau mai mulți comercianți și/sau mijloacele de individualizare ale acestuia/acestora, unul sau mai multe produse și/sau mijloacele de individualizare ale acestuia/acestora, de asemenea evenimente/acțiuni (lansări de produse și altele asemenea). Anume din acest motiv reclamantul consideră că CEC eronat a calificat și atribuit la categoria de mesaj de interes public, pliantul 1000+ proiecte realizate de către PMC. În aceste circumstanțe, în opinia reclamantului, CEC din start, până la începerea perioadei electorale, încalcă dreptul PP „MAN” la participare în condiții egale la alegeri.

Or, fără a avea competențe în acest sens și prin interpretare extinctivă defavorabilă, CEC constată niște încălcări a legislației electorale. 4 Suplimentar, reclamantul a atras atenția instanței de judecată că CEC și-a atribuit competențele unor altor autorități de stat de control. Or, verificarea activității autorităților publice locale nu intră în atribuțiile Comisiei Electorale Centrale. Mai mult, principiul autonomiei locale, prevăzut de art. 109 al Constituției Republicii Moldova și Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435/2006, stabilește foarte clar că autoritățile locale dispun de autonomie locală, decizională, organizațională, financiară și bugetară, ceea ce presupune dreptul de a organiza activitatea sa fără ingerințe din partea autorităților de nivel central.

De asemenea, analizând practica de aplicabilitate a legislației electorale de către CEC, reclamantul deduce o inconsecvență cronică în acest sens: la 14 iulie 2023, CEC decide că este competentă să examineze sesizările depuse de 3 partide politice diferite referitor la acțiunile de agitație electorală ascunsă a PP „PAS” în perioada extraelectorală; la 09 august 2023, își atribuie competența de a examina un pliant informativ a APL-ului distribuit în perioada extraelectorală; la 15 august 2023, CEC constată lipsa de competență în examinarea acțiunilor unui partid politic în perioada extraelectorală; la 16 august 2023, CEC examinează mai multe sesizări privind acțiunile în perioada extraelectorală a unui partid politic, cu aprobarea Hotărârii nr. 1175. Reclamantul a indicat că, Regulamentul de activitate al CEC, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1098 din 21 iunie 2023, prevede: „6.

- în activitatea sa, Comisia Electorală Centrală se conduce de principiile legalității, independenței, imparțialității, colegialității, transparenței și nediscriminării. [...] 54. Suplimentar atribuțiilor generale prevăzute la pct.53, membrii Comisiei exercită atribuții specifice, repartizate pe domenii conform unei hotărâri aprobate în acest sens, după cum urmează: 1) în domeniul perfecționării cadrului normativ electoral și celui conex, precum și aplicării uniforme a acestuia: [...] b) asigurarea respectării în cadrul Comisiei a normelor privind transparența în procesul decizional;”. În acest context, pe lângă aplicarea neuniformă a prevederilor legale în partea ce ține de competența de examinare în perioada extraelectorală, invocă reclamantul și aplicarea neuniformă a legii de către CEC în partea ce ține de procedura de examinare a sesizărilor.

Făcând trimitere la prevederile art. art. 21, 23, 29, 31 din Cod administrativ, reclamantul a invocat că în cadrul procedurii administrative, în speță, au fost încălcate și principiile comune și specifice procedurii administrative menționate supra. Reclamantul a atras atenția instanței de judecată asupra faptului că, în Hotărârea contestată lipsește motivarea de drept, pe faptul încălcării de către PMC a legislației electorale. Ingerința CEC în activitatea administrației publice locale, se bazează pe unele norme legale (ce se referă la competența lor de aprobarea mesajelor de interes public în perioada electorală, și nicidecum nu oferă dreptul de a verifica procesele operaționale din cadrul PMC).

În concluzie, reclamantul a susținut în continuare argumentele invocate în cererea de chemare în judecată inițială și argumentele suplimentare din această cerere și a solicitat admiterea acțiunii depuse întru stoparea acțiunilor arbitrare a pârâtului și asigurarea dreptului tuturor cetățenilor și actorilor politici la un proces electoral transparent, corect și legal. Prin încheierea din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, prin intermediul avocatului Barașianț Mariana, împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova privind anularea 5 hotărârii CEC nr. 1162 din 09 august 2023 „cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”.

La 08 septembrie 2023, Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, prin intermediul avocatului Barașianț Mariana, a declarat recurs împotriva încheierii din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 67). În cererea de recurs PP „MAN” a indicat faptul că legiuitorul a stabilit ca și condiție pentru depunerea acțiunii - revendicarea unui drept presupus încălcat, însă existența încălcării sau însuși a dreptului revendicat urmează a fi constatată de instanța de judecată după soluționarea fondului cauzei. Totodată, pentru a soluționa admisibilitatea cererii depuse, urmează a fi verificată doar invocarea/revendicarea dreptului presupus încălcat. Atât în cererea de chemare în judecată inițială, cât și în suplimentul depus, recurentul a motivat poziția sa în acest sens și a revendicat drepturile încălcate prin procedura administrativă.

Astfel, deși PP „MAN” nu este destinatarul actului administrativ individual defavorabil contestat, prin activitatea administrativă a CEC au fost încălcate și drepturile recurentului, și anume a dreptului discreționar și legitim al MAN de a desemna candidatul său pentru orice tip de alegeri, inclusiv generale locale. Recurentul apreciază critic mențiunea din Hotărârea CEC nr. 1162 din 09 august 2023 privind faptul că dl Ion Ceban, președintele PP „MAN”, a declarat intenția de a candida la al 2-lea mandat într-o emisiune din anul 2022, or acest fapt nu echivalează direct cu desemnarea candidatului de către un partidul politic și nu privează direct partidul politic de dreptul de a desemna candidatul său.

Totuși motivarea hotărârii contestate se bazează pe această constatare a intimatului. Totodată, prin emiterea hotărârii contestate, CEC s-a expus asupra unor materiale informative ale Primăriei mun. Chișinău, invocând că acestea ar conține elemente de agitație electorală în folosul dlui Ion Ceban, președintele PP „MAN”. Astfel, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, și remiterea cauzei în instanța de apel pentru soluționarea litigiului în fond. Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de recurs și prevederile legale, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, prin intermediul avocatului Barașianț Mariana, este neîntemeiat și necesită a fi respins din următoarele considerente.

La 11 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului (f.d. 77). Referință asupra recursului lui PP „MAN” nu a fost depusă. În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Completul de judecată reține că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională” împotriva Comisiei 6 Electorale Centrale a Republicii Moldova privind anularea hotărârii CEC nr. 1162 din 09 august 2023 „cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”. Drept temei al declarării acțiunii ca inadmisibilă au fost reținute prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Astfel, art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ statuează că, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ.

Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă, în special, când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Potrivit art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Dispozițiile legale enunțate instituie testul de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, inclusiv pentru acțiunea în contestare în conformitate cu prevederile art. 10 și 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, revendicarea unui drept propriu vătămat și una din formele activității administrative. Or, în esență, scopul acțiunii în contestare, constă în anularea unui act administrativ individual, care, prin acțiunea sa, aduce o atingere ilegală unui drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite persoane.

Astfel, conform prevederilor art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare), iar în conformitate cu art. 10 din Codul administrativ, un act administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Totodată, dispozițiile art. 20 din Codul administrativ prevăd că, în cazul în care printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. Potrivit art. 39 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de judecată competente.

Materialele cauzei denotă că, la 24 iulie 2023, în cadrul Comisiei Electorale Centrale a fost înregistrată cu nr. de intrare CEC-7/5708 Sesizarea depusă de Verbițchi Ruslan, Consilier municipal Chișinău „privind constatarea utilizării resurselor 7 administrative și abuzarea legii în scop electoral de către Ion Ceban, Primar General al mun. Chișinău”. La 09 august 2023, Comisia Electorală Centrală a emis Hotărârea nr. 1162 „cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”, prin care a decis: „1. Se ia act de sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023 depusă de Partidul Liberal Democrat din Moldova. 2. Se constată că materialul publicitar „1000+PROIECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU" conține elemente de agitație electorală.

3. Se interzice difuzarea și distribuirea materialului publicitar „1000+PROIECTE IMPORTANTE CENTRU CHIȘINĂU"; 4. Se obligă Primăria municipiului Chișinău, distribuitorii și difuzorii implicați în procesul de difuzare a materialului publicitar „1000+ PROIECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU" să asigure eliminarea acestuia din spațiul public în termen rezonabil, dar nu mai târziu de 3 zile din data adoptării prezentei hotărâri. […]” La 11 august 2023, Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională” (în continuare PP „MAN”) a depus la Curtea de Apel Chișinău o acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova (în continuare - CEC), solicitând anularea hotărârii nr. 1162 din 09 august 2023 „cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că prevederile normative ce se conțin în Codul administrativ implică revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni din multitudinea acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, evocă pentru admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al reclamantului. Astfel, în sensul Legii, revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textele art. 17, 38 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare (actio popularis).

Această concluzie este fortificată și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00)].

Circumstanțele descrise și actele anexate la dosar, în cumul arată că însuși PP „MAN” a recunoscut că procedura administrativă înaintată la sesizarea Partidului Liberal Democrat din Moldova, privind acțiuni ilegale ale domnului Ion Ceban, Primarul General al municipiului Chișinău, nu vizează PP „MAN”, iar în astfel de împrejurări Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind contradictorii argumentele reclamantului invocate în cererea de chemare în judecată, precum că prin actul administrativ contestat au fost încălcate careva drepturi ale Partidului Politic „MAN”, apreciere pe care instanța de recurs o consideră corectă. Or, actul administrativ contestat reflectă analiza efectuată de CEC asupra aspectelor invocate de Partidul Liberal Democrat din Moldova în sesizarea nr. 35 din 24 iulie 2023 „privind constatarea utilizării resurselor administrative și abuzarea legii în scop electoral de către Ion Ceban, Primar General al mun.

Chișinău”, nefiind făcută 8 vreo mențiune despre încălcarea legislației electorale de către PP „MAN”, la fel, prin actul administrativ contestat nefiind aplicate careva sancțiuni în privința reclamantului, nefiind impus personal la anumite acțiuni/inacțiuni pe care ar fi obligat să le îndeplinească. Totodată, este important de a specifica că, dreptul subiectului de a contesta actul administrativ, nu echivalează cu dreptul vătămat prin activitatea administrativă a autorității publice la adoptarea actul administrativ.

Astfel, instanța de recurs concluzionează că PP „MAN” nu a invocat în nici un mod că ar fi afectat de dispozițiile actului administrativ individual contestat, în condițiile în care din constatările expuse supra, reiese că doar persoana în privința căreia sunt aplicate măsurile stabilite prin dispozițiile contestate, este îndreptățită de a le contesta în instanță în vederea apărării drepturilor și intereselor sale personale într- o eventuală acțiune în contestare, în care partea poate invoca și un control de legalitate incidental și cu efecte inter partes. Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea din 05 septembrie a Curții de Apel Chișinău privind inadmisibilitatea acțiunii este întemeiată și adoptată cu respectarea cadrului legal, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, prin intermediul avocatului Barașianț Mariana. Se menține încheierea din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională” împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova privind anularea hotărârii CEC nr. 1162 din 09 august 2023 „cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Aliona Donos 9