3r-231/23 — Anularea actului administrativ

3r-231/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r-231/23 (2-23117199-01-3r-11092023)

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

D E C I Z I E

13 septembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

examinând recursul declarat de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”,

prin intermediul avocatului Barașianț Mariana,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic

„Mișcarea Alternativă Națională” împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii

Moldova privind anularea hotărârii CEC nr. 1162 din 09 august 2023 „cu privire la

sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”,

împotriva încheierii din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost declarată inadmisibilă acțiunea,

c o n s t a t ă:

La 11 august 2023, Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională” (în

continuare PP „MAN”) a depus la Curtea de Apel Chișinău o acțiune în contencios

administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova (în

continuare - CEC), solicitând anularea hotărârii nr. 1162 din 09 august 2023 „cu privire

la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 26 iulie 2023, PP „MAN” a

recepționat adresarea de la CEC prin care a fost solicitată opinia asupra sesizării

depuse de persoana terță PP „PLDM”, cu nr. de înregistrare CEC-7/5708 din 24 iulie

2023, în termen de până la 27 iulie 2023, ora 16:00. În termenul stabilit, PP “MAN” a

depus poziția referitor la sesizarea menționată, prin care a indicat că nu este vizată

direct sau indirect în sesizarea în cauză, nu desfășoară acțiuni de promovare prin

publicitate politică în acel moment și nu a desfășurat proceduri interne de desemnare

a candidatului pentru alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023.

În pofida aceastei poziții și a faptului că PP „MAN”, într-adevăr, nu este vizat de

persoana terță PP „PLDM” în sesizarea sa către CEC, reclamantul a fost invitat și a

participat la ședința de examinare a sesizării din 09 august 2023.

Potrivit reclamantului, în Hotărârea contestată se menționează de 4 ori PP

„MAN”, inclusiv în contextul că dl Ion Ceban este președintele acestui partid.

Adițional se indică direct, ca fapt stabilit și care nu necesită discuții suplimentare, că

dl Ion Ceban va fi candidatul din partea PP „MAN” la alegerile locale generale din 05

1

noiembrie 2023.

Totodată, prin Hotărârea CEC nr. 1165 din 09 august 2023 cu privire la lista

partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile locale generale din 05

noiembrie 2023, PP „MAN” a fost inclus în lista partidelor politice care au dreptul să

participe la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023 sub nr. 57.

Reclamantul a specificat că Hotărârea CEC nr. 1165 din 09 august 2023 a fost

votată după votarea Hotărârii CEC nr. 1162 din 09 august 2023, iar CEC a menționat

că Ion Ceban este candidatul PP „MAN” la alegerile locale generale din 05 noiembrie

2023, înainte ca, în general, PP „MAN” să i se ofere dreptul de a înainta candidați.

În acest context și prin prisma argumentelor invocate în continuare, reclamantul

consideră că PP „MAN” are dreptul de a contesta Hotărârea CEC nr. 1162 din 09

august 2023, inclusiv din statut de viitor concurent electoral.

Cu referire la fondul speței, reclamantul a menționat că, în pct. 15 din Hotărârea

contestată se redă poziția PP „MAN” depusă la CEC, precum s-a menționat supra.

Însă, această poziție nu este redată integral, fiind omisă partea referitor la

nedesemnarea candidatului său pentru alegerile locale din 05 noiembrie 2023.

Reclamantul consideră că această omisiune a pârâtului pare a fi intenționată, or, anume

din acest fapt rezultă competența sau lipsa competenței pârâtului de a examina

sesizarea depusă, precum și constatarea existenței/inexistenței elementelor de agitație

electorală în pliantul examinat.

Astfel, în pct. 19 a Hotărârii contestate, pârâtul face trimitere la propria Hotărâre

nr. 1126 din 14 iulie 2023, în partea constatării competenței sale de a examina

conținutul materialelor informative difuzate în afară perioadei electorale, menționând

că PP „MAN” ar fi recunoscut această competență. Deși salută faptul că, pârâtul invocă

ca argument poziția reclamantului, totuși consideră că pentru a stabili

existența/inexistența competenței CEC de a examina materiale informative/

publicitare/de agitație în afara perioadei electorale, trebuie de precizat în fiecare caz

separat și cercul de subiecți implicați în situația examinată.

În cazul sesizărilor soluționate de către pârât prin Hotărârea nr. 1126 din 14 iulie

2023 s-au examinat pliante distribuite de alt actor politic, viitor concurent electoral,

PP „PAS”, și nu a fost pusă în discuție, sub nici o formă, activitatea unei autorități de

stat.

În altă ordine de idei, termenul de contestare a Hotărârii nr. 1126 din 14 iulie

2023 nu a expirat nici la data depunerii acestei cereri, iar oportunitatea contestării

acelei Hotărâri este examinată de reclamant.

Referitor la cele invocate în pct. 28 a Hotărârii contestate, reclamantul consideră

că interpretarea constatărilor Comisiei de la Veneția este una eronată. Or, legiuitorul

deja a aplicat aceste recomandări prin diferențierea în Codul electoral nou a noțiunilor

de „campanie electorală” și „perioada electorală”.

Reclamantul a menționat că art. 1 din Codul electoral prevede semnificația

acestor noțiuni: “campanie electorală” - perioadă de activitate care se desfășoară, în

condițiile prezentului cod, cu scopul de a-i determina pe alegători să-și exprime

voturile pentru alegerea unuia sau a altui concurent electoral sau pentru exprimarea

uneia sau a altei opțiuni la referendum; “perioadă electorală” - perioadă cuprinsă între

ziua adoptării actului cu privire la stabilirea datei scrutinului și ziua în care rezultatele

alegerilor sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 120 de

zile.

La fel, reclamantul a mai făcut trimitere la prevederile art. 70 al Codului electoral.

2

Prin Hotărârea CEC nr. 1108 din 04 iulie 2023 s-a stabilit că perioada electorală

începe la data de 07 august 2023. Deci, recomandările Comisiei de la Veneția sunt deja

aplicate de legiuitor prin acordarea posibilității CEC de a stabili perioada electorală

pentru un termen de 120 de zile, pe când campania electorală durează doar 28 de zile.

Un alt moment important, potrivit reclamantului, este că pârâtul a considerat

oportun de a face trimitere la propria hotărâre din 14 iulie 2023 doar prin prisma

competenței, nu și prin prisma constatărilor pe fondul situației, ceea ce permite să

concluzioneze despre aplicarea neuniformă a prevederilor legale față de diferiți actori

politici/persoane juridice, cu folosirea constatărilor contradictorii în spețe cu același

obiect de examinare, reieșind aparent din preferințele politice.

Astfel, în pct. 21 a Hotărârii contestate, pârâtul stipulează că trebuie să fie

clarificat dacă pliantul examinat este un material cu caracter electoral, recunoscând că

trebuie să demonstreze că aceste materiale întrunesc calitățile unei agitații electorale

sau publicității politice. Pârâtul nu aplică propriile constatări din Hotărârea nr. 1126

din 14 iulie 2023, la speța în cauză, ignorând că este același obiect de examinare.

Reclamantul a atras atenția că prin Hotărârea sa nr. 1126 din 14 iulie 2023, pârâtul

a statuat că pentru a fi calificat un material ca fiind agitație electorală, acesta trebuie

să întrunească 2 elemente constitutive obligatorii, de altfel prevăzute și în noțiunea de

„agitație electorală” reglementată de Codul electoral, și anume: să existe îndemn

pentru acordarea votului și să fie determinat clar pentru cine și la care scrutin este cerut

acest vot.

Articolul 1 din Codul electoral nr. 325/2022 prevede noțiunea de „agitație

electorală” - „apeluri, declarații, precum și acțiuni de pregătire și difuzare a informației

care au scopul de a-i determina pe alegători să-și dea votul pentru unii sau pentru alți

concurenți electorali sau pentru una dintre opțiunile la referendum”. Un astfel de

îndemn, în pliantul Primăriei mun. Chișinău vizat în speță, nu există, nici direct, nici

indirect.

Astfel, reclamantul a susținut că în aceste materiale PP „MAN” nu a depistat

niciun îndemn direct sau indirect de a chema alegătorul pentru a-l vota pe cineva

concret, și nici nu este menționat numele lui Ion Ceban, funcția de Primar General al

mun. Chișinău, PP „MAN”, neexistând și vreo referință la faptul că la data de 05

noiembrie 2023 vor avea loc alegeri generale locale.

În aceeași ordine de idei, informația prezentată în materialul informativ din speță,

reflectă proiectele implementate de mai multe persoane juridice diferite (de exemplu,

Direcția Generală Mobilitate Urbană a CMC, Direcția Generală Locativ Comunală și

Amenajare a CMC, ÎM „RTEC”, și alte), a căror administratori nu sunt candidați

electorali și nici nu și-au declarat, într-un fel sau altul, intenția de a candida.

Reclamantul consideră că pârâtul abuziv și extensiv, contrar propriei practici, a

schimbat semnificația noțiunii de „agitație electorală” prin introducerea unui element

nou și impropriu (atribuție de a promite realizarea unor obiective sau angajamente),

atribuindu-și prerogativa Parlamentului de a legifera.

Reclamantul a mai invocat că în speța rezolvată prin Hotărârea nr. 1126 din 14

iulie 2023, a fost constatat foarte clar că PP „PAS”, un partid politic care are dreptul

de a-și înainta candidați la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, distribuie

materiale publicitare în care candidatul anunțat de către PP „PAS” la funcția de Primar

General al mun. Chișinău îndeamnă locuitorii Chișinăului să fie votat în circumscripția

electorală nr. 1 Chișinău. Important este și faptul că PP „PAS” în speța menționată

supra a anunțat public despre desemnarea candidatului său, dl Lilian Carp indicând și

3

pe pagina sa de Facebook că este candidatul PAS pentru funcția de Primar General al

mun. Chișinău (este de menționat că ulterior a șters această informație). În speța în

cauză nu există niciun element dintre cele invocate mai sus, iar CEC a decis și a

constatat că PP “MAN” va desemna pe dl Ion Ceban la funcția de Primar General al

mun. Chișinău, astfel arogând drepturile organelor de conducere a PP „MAN”.

În lumina celor expuse, reclamantul consideră că este absurd să concluzionezi că

materialul informativ în cauză reprezintă o agitație electorală ascunsă.

În același timp, reclamantul a menționat că deși în hotărârea contestată se invocă

necesitatea respectării procedurii prealabile, contrar celor indicate în pct. 7 a Hotărârii

contestate, în speță procedura prealabilă nu se efectuează și prezenta acțiune poate fi

examinată în fond de instanța de judecată.

La 22 august 2023, avocatul Barașianț Mariana, în interesele reclamantului PP

„MAN”, a expediat prin intermediul poștei electronice în adresa Curții de Apel

Chișinău o cerere prin care a suplimentat argumentele invocate în acțiunea depusă.

În motivarea cererii s-a invocat că, deși PP „MAN” nu este destinatarul actului

administrativ defavorabil contestat, prin activitatea administrativă a CEC, PP „MAN”

i-au fost încălcate drepturile.

Astfel, în cererea de chemare în judecată a fost invocată încălcarea dreptului

discreționar și legitim al PP „MAN” de a desemna candidatul său pentru orice tip de

alegeri, inclusiv generale locale.

Reclamantul a subliniat că art. 63 al Codului electoral prevede: (2) Dreptul de a

desemna candidați pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate condițiile stabilite

de prezentul cod, îl au: a) partidele politice înregistrate până la stabilirea datei

alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor și cu legislația.

Totodată, a fost invocat dreptul PP „MAN” de a depune cerere de chemare în

judecată în sensul art. 94 al Codului electoral.

Consideră că, prin emiterea Hotărârii contestate, CEC s-a expus asupra unor

materiale informative ale Primăriei mun. Chișinău, pe care reclamantul le califică ca

publicitate, difuzată cu scopul de a promova proiectele investiționale realizate de către

PMC, pe parcursul ultimilor ani, iar CEC a invocat că acestea sunt mesaje de interes

public, și ar conține elemente de agitație electorală în folosul dlui Ion Ceban,

președintele PP „MAN”.

În așa mod, aprecierea CEC nu se încadrează în noțiunea de mesaje de interes

public, or, conform Legii nr. 62/2022, mesaj de interes public este publicitatea ce are

ca obiect promovarea unor valori, idei și/sau scopuri de interes public ori comunitar,

difuzată în vederea creșterii gradului de conștientizare, schimbării atitudinii și a

comportamentului social, prevenirii și contracarării viciilor sociale. Materialele

informaționale difuzate de către PMC se încadrează în noțiunea de publicitate

comercială - publicitatea care are ca obiect unul sau mai mulți comercianți și/sau

mijloacele de individualizare ale acestuia/acestora, unul sau mai multe produse și/sau

mijloacele de individualizare ale acestuia/acestora, de asemenea evenimente/acțiuni

(lansări de produse și altele asemenea).

Anume din acest motiv reclamantul consideră că CEC eronat a calificat și atribuit

la categoria de mesaj de interes public, pliantul 1000+ proiecte realizate de către PMC.

În aceste circumstanțe, în opinia reclamantului, CEC din start, până la începerea

perioadei electorale, încalcă dreptul PP „MAN” la participare în condiții egale la

alegeri. Or, fără a avea competențe în acest sens și prin interpretare extinctivă

defavorabilă, CEC constată niște încălcări a legislației electorale.

4

Suplimentar, reclamantul a atras atenția instanței de judecată că CEC și-a atribuit

competențele unor altor autorități de stat de control. Or, verificarea activității

autorităților publice locale nu intră în atribuțiile Comisiei Electorale Centrale. Mai

mult, principiul autonomiei locale, prevăzut de art. 109 al Constituției Republicii

Moldova și Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435/2006, stabilește

foarte clar că autoritățile locale dispun de autonomie locală, decizională,

organizațională, financiară și bugetară, ceea ce presupune dreptul de a organiza

activitatea sa fără ingerințe din partea autorităților de nivel central.

De asemenea, analizând practica de aplicabilitate a legislației electorale de către

CEC, reclamantul deduce o inconsecvență cronică în acest sens: la 14 iulie 2023, CEC

decide că este competentă să examineze sesizările depuse de 3 partide politice diferite

referitor la acțiunile de agitație electorală ascunsă a PP „PAS” în perioada

extraelectorală; la 09 august 2023, își atribuie competența de a examina un pliant

informativ a APL-ului distribuit în perioada extraelectorală; la 15 august 2023, CEC

constată lipsa de competență în examinarea acțiunilor unui partid politic în perioada

extraelectorală; la 16 august 2023, CEC examinează mai multe sesizări privind

acțiunile în perioada extraelectorală a unui partid politic, cu aprobarea Hotărârii nr.

1175.

Reclamantul a indicat că, Regulamentul de activitate al CEC, aprobat prin

Hotărârea CEC nr. 1098 din 21 iunie 2023, prevede: „6. - în activitatea sa, Comisia

Electorală Centrală se conduce de principiile legalității, independenței, imparțialității,

colegialității, transparenței și nediscriminării. [...] 54. Suplimentar atribuțiilor generale

prevăzute la pct.53, membrii Comisiei exercită atribuții specifice, repartizate pe

domenii conform unei hotărâri aprobate în acest sens, după cum urmează: 1) în

domeniul perfecționării cadrului normativ electoral și celui conex, precum și aplicării

uniforme a acestuia: [...] b) asigurarea respectării în cadrul Comisiei a normelor

privind transparența în procesul decizional;”. În acest context, pe lângă aplicarea

neuniformă a prevederilor legale în partea ce ține de competența de examinare în

perioada extraelectorală, invocă reclamantul și aplicarea neuniformă a legii de către

CEC în partea ce ține de procedura de examinare a sesizărilor.

Făcând trimitere la prevederile art. art. 21, 23, 29, 31 din Cod administrativ,

reclamantul a invocat că în cadrul procedurii administrative, în speță, au fost încălcate

și principiile comune și specifice procedurii administrative menționate supra.

Reclamantul a atras atenția instanței de judecată asupra faptului că, în Hotărârea

contestată lipsește motivarea de drept, pe faptul încălcării de către PMC a legislației

electorale. Ingerința CEC în activitatea administrației publice locale, se bazează pe

unele norme legale (ce se referă la competența lor de aprobarea mesajelor de interes

public în perioada electorală, și nicidecum nu oferă dreptul de a verifica procesele

operaționale din cadrul PMC).

În concluzie, reclamantul a susținut în continuare argumentele invocate în cererea

de chemare în judecată inițială și argumentele suplimentare din această cerere și a

solicitat admiterea acțiunii depuse întru stoparea acțiunilor arbitrare a pârâtului și

asigurarea dreptului tuturor cetățenilor și actorilor politici la un proces electoral

transparent, corect și legal.

Prin încheierea din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic

„Mișcarea Alternativă Națională”, prin intermediul avocatului Barașianț Mariana,

împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova privind anularea

5

hotărârii CEC nr. 1162 din 09 august 2023 „cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din

24 iulie 2023”.

La 08 septembrie 2023, Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, prin

intermediul avocatului Barașianț Mariana, a declarat recurs împotriva încheierii din 05

septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 67).

În cererea de recurs PP „MAN” a indicat faptul că legiuitorul a stabilit ca și

condiție pentru depunerea acțiunii - revendicarea unui drept presupus încălcat, însă

existența încălcării sau însuși a dreptului revendicat urmează a fi constatată de instanța

de judecată după soluționarea fondului cauzei. Totodată, pentru a soluționa

admisibilitatea cererii depuse, urmează a fi verificată doar invocarea/revendicarea

dreptului presupus încălcat. Atât în cererea de chemare în judecată inițială, cât și în

suplimentul depus, recurentul a motivat poziția sa în acest sens și a revendicat

drepturile încălcate prin procedura administrativă.

Astfel, deși PP „MAN” nu este destinatarul actului administrativ individual

defavorabil contestat, prin activitatea administrativă a CEC au fost încălcate și

drepturile recurentului, și anume a dreptului discreționar și legitim al MAN de a

desemna candidatul său pentru orice tip de alegeri, inclusiv generale locale.

Recurentul apreciază critic mențiunea din Hotărârea CEC nr. 1162 din 09 august

2023 privind faptul că dl Ion Ceban, președintele PP „MAN”, a declarat intenția de a

candida la al 2-lea mandat într-o emisiune din anul 2022, or acest fapt nu echivalează

direct cu desemnarea candidatului de către un partidul politic și nu privează direct

partidul politic de dreptul de a desemna candidatul său. Totuși motivarea hotărârii

contestate se bazează pe această constatare a intimatului.

Totodată, prin emiterea hotărârii contestate, CEC s-a expus asupra unor materiale

informative ale Primăriei mun. Chișinău, invocând că acestea ar conține elemente de

agitație electorală în folosul dlui Ion Ceban, președintele PP „MAN”.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 05

septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, și remiterea cauzei în instanța de apel

pentru soluționarea litigiului în fond.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”,

prin intermediul avocatului Barașianț Mariana, este neîntemeiat și necesită a fi respins

din următoarele considerente.

La 11 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia recursului (f.d. 77). Referință asupra recursului lui PP „MAN” nu a

fost depusă.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Completul de judecată reține că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine

de recurs vizează legalitatea încheierii din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională” împotriva Comisiei

6

Electorale Centrale a Republicii Moldova privind anularea hotărârii CEC nr. 1162 din

09 august 2023 „cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”.

Drept temei al declarării acțiunii ca inadmisibilă au fost reținute prevederile art.

207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Astfel, art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ statuează că, instanța

verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă, în special, când

reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept

în sensul art. 17.

Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Potrivit art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Dispozițiile legale enunțate instituie testul de admisibilitate a acțiunii în

contencios administrativ, inclusiv pentru acțiunea în contestare în conformitate cu

prevederile art. 10 și 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, revendicarea unui

drept propriu vătămat și una din formele activității administrative. Or, în esență, scopul

acțiunii în contestare, constă în anularea unui act administrativ individual, care, prin

acțiunea sa, aduce o atingere ilegală unui drept subiectiv concret recunoscut de lege

unei anumite persoane.

Astfel, conform prevederilor art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, o

acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte

a unui act administrativ individual (acțiune în contestare), iar în conformitate cu art.

10 din Codul administrativ, un act administrativ individual este orice dispoziție,

decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea

unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit

efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept

public.

Totodată, dispozițiile art. 20 din Codul administrativ prevăd că, în cazul în care

printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită

prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ,

cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii

de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Potrivit art. 39 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, controlul judecătoresc al

activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice persoană care

revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de judecată

competente.

Materialele cauzei denotă că, la 24 iulie 2023, în cadrul Comisiei Electorale

Centrale a fost înregistrată cu nr. de intrare CEC-7/5708 Sesizarea depusă de Verbițchi

Ruslan, Consilier municipal Chișinău „privind constatarea utilizării resurselor

7

administrative și abuzarea legii în scop electoral de către Ion Ceban, Primar General

al mun. Chișinău”.

La 09 august 2023, Comisia Electorală Centrală a emis Hotărârea nr. 1162 „cu

privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”, prin care a decis: „1. Se ia act

de sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023 depusă de Partidul Liberal Democrat

din Moldova. 2. Se constată că materialul publicitar „1000+PROIECTE

IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU" conține elemente de agitație electorală. 3. Se

interzice difuzarea și distribuirea materialului publicitar „1000+PROIECTE

IMPORTANTE CENTRU CHIȘINĂU"; 4. Se obligă Primăria municipiului Chișinău,

distribuitorii și difuzorii implicați în procesul de difuzare a materialului publicitar

„1000+ PROIECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU" să asigure eliminarea

acestuia din spațiul public în termen rezonabil, dar nu mai târziu de 3 zile din data

adoptării prezentei hotărâri. […]”

La 11 august 2023, Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională” (în

continuare PP „MAN”) a depus la Curtea de Apel Chișinău o acțiune în contencios

administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova (în

continuare - CEC), solicitând anularea hotărârii nr. 1162 din 09 august 2023 „cu privire

la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că prevederile

normative ce se conțin în Codul administrativ implică revendicarea apărării unui drept

subiectiv propriu al reclamantului, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni din

multitudinea acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin. (1) din

Codul administrativ, evocă pentru admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv

exclusiv al reclamantului.

Astfel, în sensul Legii, revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile

formulate prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi

invocată vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textele art. 17,

38 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al

său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin

ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare (actio popularis).

Această concluzie este fortificată și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, care a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta

trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei

încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau

conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii

Europene (cererea nr. 45572/00)].

Circumstanțele descrise și actele anexate la dosar, în cumul arată că însuși PP

„MAN” a recunoscut că procedura administrativă înaintată la sesizarea Partidului

Liberal Democrat din Moldova, privind acțiuni ilegale ale domnului Ion Ceban,

Primarul General al municipiului Chișinău, nu vizează PP „MAN”, iar în astfel de

împrejurări Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind contradictorii argumentele

reclamantului invocate în cererea de chemare în judecată, precum că prin actul

administrativ contestat au fost încălcate careva drepturi ale Partidului Politic „MAN”,

apreciere pe care instanța de recurs o consideră corectă.

Or, actul administrativ contestat reflectă analiza efectuată de CEC asupra

aspectelor invocate de Partidul Liberal Democrat din Moldova în sesizarea nr. 35 din

24 iulie 2023 „privind constatarea utilizării resurselor administrative și abuzarea legii

în scop electoral de către Ion Ceban, Primar General al mun. Chișinău”, nefiind făcută

8

vreo mențiune despre încălcarea legislației electorale de către PP „MAN”, la fel, prin

actul administrativ contestat nefiind aplicate careva sancțiuni în privința

reclamantului, nefiind impus personal la anumite acțiuni/inacțiuni pe care ar fi obligat

să le îndeplinească.

Totodată, este important de a specifica că, dreptul subiectului de a contesta actul

administrativ, nu echivalează cu dreptul vătămat prin activitatea administrativă a

autorității publice la adoptarea actul administrativ.

Astfel, instanța de recurs concluzionează că PP „MAN” nu a invocat în nici un

mod că ar fi afectat de dispozițiile actului administrativ individual contestat, în

condițiile în care din constatările expuse supra, reiese că doar persoana în privința

căreia sunt aplicate măsurile stabilite prin dispozițiile contestate, este îndreptățită de a

le contesta în instanță în vederea apărării drepturilor și intereselor sale personale într-

o eventuală acțiune în contestare, în care partea poate invoca și un control de legalitate

incidental și cu efecte inter partes.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea din 05

septembrie a Curții de Apel Chișinău privind inadmisibilitatea acțiunii este întemeiată

și adoptată cu respectarea cadrului legal, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”,

prin intermediul avocatului Barașianț Mariana.

Se menține încheierea din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic „Mișcarea

Alternativă Națională” împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova

privind anularea hotărârii CEC nr. 1162 din 09 august 2023 „cu privire la sesizarea nr.

CEC-7/5708 din 24 iulie 2023”.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

9