3ra-1021/23 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-1021/23 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1021/2023

2-23131149-01-3ra-14102023

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

în componență:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic „Mișcarea

Alternativă Națională”, reprezentat de avocatul Marian Bucătaru,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” împotriva Comisiei

Electorale Centrale a Republicii Moldova, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate” cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul

Politic „Mișcarea Alternativa Națională”,

c o n s t a t ă :

La 12 septembrie 2023, Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” a

depus acțiune în contencios administrativ la Curtea de Apel Chișinău împotriva

Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”

cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 14 august 2023, s-a adresat

Comisiei Electorale Centrale cu 5 sesizări referitor la pretinsele acțiuni ilegale ale

Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

La 18 august 2023, a mai depus 2 sesizări referitor la acțiunile pretins ilegale

ale Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, care se referă la acțiuni de

agitație electorală precoce în alte 2 localități.

Prin aceste sesizări a solicitat sancționarea Partidului Politic „Partidul Acțiune

și Solidaritate” pentru acțiuni de utilizare a mesajelor ascunse de agitație electorală

și pentru acțiuni de agitație electorală înainte de termenii legali prevăzuți de Codul

electoral.

În sesizare a prezentat argumente referitor la acțiunile reprezentanților

Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, anunțați de către Partidul Politic

„PAS” ca fiind candidați în cadrul alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023,

în suburbiile mun. Chișinău, fiind depuse separat din motivul că conținutul

1

materialelor publicitare cu elemente de agitație ascunsă în afară campaniei

electorale, au avut anumite diferențe.

Comisia Electorală Centrală a decis examinarea sesizărilor într-o singură

procedură administrativă, ședința fiind stabilită pentru data de 08 septembrie 2023.

La 09 septembrie 2023, pe pagina oficială web a Comisiei Electorale Centrale,

a fost publicată Hotărârea nr.1215 din 08 septembrie 2023.

Având în vedere obiectul sesizărilor depuse, în cadrul examinării acestora urma

să fie stabilită, în primul rând, dacă materialele publicitare anexate: „Sergiu

Buruiană, pentru Vatra, un oraș European, /pas/ Vatra” și textul: „ordin de plată

nr.1224 din 28 iunie 2023”; „Oleg Popșoi, pentru un Durlești European, /pas/

Durlești” și textul: „ordin de plată nr.1224 din 28 iunie 2023”; „Tatiana Barda,

pentru un Grătiești European, /pas/ Grătiești” și textul: „ordin de plată nr.989 din 10

iulie 2023”; „Igor Mînăscurtă, pentru Colonița Europeană, /pas/ Colonița” și textul

„ordin de plată nr. nr.989 din 10 iulie 2023”; „Sergiu Brînză, pentru un Budești

European, /pas/ Budești” și textul „ordin de plată ordin de plată nr.989 din 10 iulie

2023”; „Oleg Popșoi, pentru un Durlești European, /pas/ Durlești” și textul: „ordin

de plată nr.1521 din 02 august 2023”; „Viorica Beregoi, pentru un Trușeni European,

/pas/ Trușeni” și textul: „ordin de plată nr.1224 din 26 iunie 2023”, conțin mesaje de

agitație electorală ascunsă.

Reclamantul a subliniat că, în practica sa, Comisia Electorală Centrală a

evidențiat 2 elemente esențiale ale agitației electorale: 1) „agitația electorală să

emane de la un candidat în alegeri/ concurent electoral sau de la un subiect care îl

reprezintă” și 2) „să existe îndemnul la susținere în alegeri”; primul element fiind

dezvoltat în Hotărârea CEC nr. 1126 din 14 iulie 2023, și anume s-a constatat:

„Așadar, din text desprindem mesajul că domnul Lilian Carp este candidatul la

funcția electivă din partea PAS. Această calitate rezultă și din informațiile publice

plasate la data de 12 iunie 2023 pe pagina web oficială a PAS (unpaspentru.md)

(link: https://unpaspentru.md/2023/06/12/candidatul-pas-pentru-funcția-de-primar-

de-chisinau-a-fost-desemnat-lilian-carp/). De asemenea, se reține că ordinul de plată

nr.1140 din 13 iunie 2023, fapt care demonstrează că pliantele au fost achitate

imediat după anunțul făcut public de PAS privind desemnarea domnului Lilian Carp

în calitate de candidat la alegerile locale generale în mun. Chișinău, aceste acțiuni

fiind o promovare a candidaturii acestuia în funcția electivă. Mai mult, în text este

menționată și circumscripția electorală în care intenționează să candideze domnul

Lilian Carp: „Circumscripția electorală municipală Chișinău nr.1”, conform anexei

la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 904/2023 „Cu privire la constituirea

circumscripțiilor electorale permanente de nivelul al doilea .”

Reclamantul a considerat că, Comisia Electorală Centrală, aplicând propria

practica, și în cazul sesizărilor examinate, urma să constatate că:

- pe toate materialele publicitare este prezentă imaginea dlui Lilian Carp;

Domnul Lilian Carp a fost anunțat public ca și candidat al PP „PAS” la funcția de

Primar general al mun. Chișinău în cadrul alegerilor generale locale din 05

noiembrie 2023 în Circumscripția electorală municipală Chișinău nr. 1;

- toate materialele publicitare se referă la suburbiile Chișinăului;

- în toate materialele publicitare este imprimată imaginea persoanei și numele

ei, precum și denumirea localității/ circumscripției electorale;

2

- în toate materialele publicitare există citatul dlui Lilian Carp cu mențiunea în

„frunte cu”, „împreună cu”, și numele persoanei, imaginea cărei este prezentă în

materialul publicitar.

În viziunea reclamantului, toate cele menționate supra constituie temeiuri

suficiente pentru a constata prezența primului element – agitația emană de la

persoane care intenționează să candideze în acele circumscripții, în care materialele

publicitare sunt distribuite.

Referitor la cel de al doilea element de agitație electorală, reclamantul a

specificat că, atât în sesizările depuse, cât și în cadrul examinării în ședința din 08

septembrie 2023, s-a invocat conținutul acestor pliante, reprezintă de facto program

electoral cu promisiuni clare și exacte.

Unul dintre elementele ale îndemnului la vot reprezintă program electoral,

întrucât prin acesta se solicită susținerea la alegeri, ceea ce pune în condiții inegale

viitorii concurenți electorali.

Cu trimitere la art. 1 din Codul electoral, reclamantul a reținut că, prin noțiunea

de „agitație electorală” se înțelege - apeluri, declarații, precum și acțiuni de pregătire

și difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători să-și dea votul

pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru una dintre opțiunile la

referendum.

A precizat că, reieșind din partea descriptivă a Hotărârii CEC nr. 1126 din 14

iulie 2023, dar și din noțiunea de agitație electorală prevăzută în Codul electoral,

Comisia Electorală Centrală a făcut constatarea privind încălcarea legii comise de

PP „PAS”, a coroborat sensurile conținute în textul imprimat pe pliantele vizate în

sesizările examinate de către CEC, și scopul urmărit prin acele texte.

Cu alte cuvinte, Comisia Electorală Centrală a reconfirmat că dacă acțiunea

urmărește scopul de a determina alegătorul să-și ofere votul pentru un anumit

candidat – aceasta reprezintă agitație electorală, chiar dacă se folosesc formulări

indirecte sau deghizate.

În această context, reclamantul a dedus că, în cazul în care se folosesc

combinații de imagini (nu doar text), apeluri, declarații care, indirect, determină

alegătorul să-și dea votul pentru un anumit viitor concurent electoral – aceasta ar

reprezenta un sens ascuns de agitație electorală în afara campaniei electorale.

În materialele examinate, dl Lilian Carp a menționat expres că „împreună cu

dna Viorica Beregoi…” (drept exemplu), prin ce ultimul determină clar alegătorii să

voteze pentru această persoană.

În altă ordine de idei, publicitatea în cauză (în același exemplu) este diseminată

doar în circumscripția electorală de nivelul I - Trușeni, fără de a fi diseminată în alte

localități, ceea ce face să concluzioneze că caracterul acțiunii nu este unul general,

dar menit să determine alegătorii să voteze doar un candidat concret, într-o

circumscripție concretă.

În corespundere cu postarea făcută de către președintele PP „PAS”, Igor Grosu,

din 19 iulie 2023, prin care a declarat că, candidații PP „PAS” reprezintă „Echipa

Europa”, care „va aduce Europa în toate localitățile” țării, în publicitatea în cauză a

fost folosită sintagma „Trușeni European”, ceea ce denotă o intenție de a determina

alegătorii să voteze persoanele în cauză.

3

Reclamantul a remarcat că, potrivit art.70 alin.(3) din Codul electoral,

indiferent de tipul scrutinului, campania electorală începe la data înregistrării

concurentului electoral, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării, și

se încheie la data anulării înregistrării concurentului electoral sau în ziua de vineri

înainte de ziua votării. În cazul alegerilor prezidențiale și al celor locale, candidații

care au trecut în al doilea tur de scrutin pot desfășura campanie electorală după

stabilirea datei celui de-al doilea tur de scrutin prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale, dar nu mai târziu de 10 zile înainte de ziua alegerilor.

A precizat că, în cazul alegerilor locale generale, campania electorală va începe

la data de 06 octombrie 2023.

În contextul enunțat, Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” a

solicitat admiterea acțiunii și anularea Hotărârii nr.1215 din 08 septembrie 2023 „Cu

privire la sesizările nr.CEC-7/6041, CEC-7/6042, CEC-7/6043, CEC-7/6044 și

CEC-7/6045 din 14 august 2023 și nr.CEC-7/6175 și CEC-7/6191 din 18 august

2023 ale Partidului Politic „Mișcarea Alternativa Națională” emisă de Comisia

Electorală Centrală, cu admiterea sesizărilor depuse cu nr.CEC-7/6041, CEC-

7/6042, CEC-7/6043, CEC-7/6044 și CEC-7/6045 din 14 august 2023 și nr.CEC-

7/6175 și CEC-7/6191 din 18 august 2023.

Prin încheierea din 28 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu trimitere

la prevederile art. 17 și art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, a fost

declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Partidul Politic

„Mișcarea Alternativa Națională”, din motiv că reclamantul nu poate revendica

încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art.17 din Codul

administrativ.

La 02 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Partidul Politic

„Mișcarea Alternativa Națională” a depus recurs împotriva încheierii din 28

septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, anularea

încheierii contestate, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru

judecarea cauzei în fond.

Prin decizia din 06 octombrie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul depus de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”. S-a anulat

încheierea din 28 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios

administrativ, intentată la acțiunea înaintată de Partidul Politic „Mișcarea

Alternativa Națională” împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii

Moldova, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” cu privire la anularea

actului administrativ, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic

„Mișcarea Alternativă Națională”.

În susținerea soluției prima instanță s-a bazat pe prevederile art. 5, 17, 20 alin.

(1), 39, 189 alin. (1), 206 alin. (1), 209 alin. (1), 219 alin.(1), 220 alin. (1), 221 alin.

(1), 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, art. 91 alin. (1), (5), 102 alin. (1) din

Codul electoral nr. 325/2022, menționând că reclamantul prin înaintarea prezentei

acțiuni, urmărește scopul de a obliga Comisia Electorală Centrală să anuleze actul

administrativ individual defavorabil – hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1215 din 08.09.2023 „cu privire la sesizările nr. CEC-7/6041, CEC-7/6042, CEC-

4

7/6043, CEC-7/6044 și CEC-7/6045 din 14 august 2023 și nr. CEC-7/6175 și CEC-

7/6191 din 18.08.2023 ale Partidului Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, cu

obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil prin care să fie dispusă

admiterea sesizărilor depuse.

În contextul pretențiilor deduse judecării prima instanță a reținut că, obiect al

controlului judecătoresc la caz constituie hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1215 din 08 septembrie 2023 „Cu privire la sesizările nr. CEC-7/6041, CEC-7/6042,

CEC-7/6043, CEC-7/6044 și CEC-7/6045 din 14 august 2023 și nr. CEC-7/6175 și

CEC-7/6191 din 18 august 2023 ale Partidului Politic „Mișcarea Alternativă

Națională”, conform căreia au fost respinse ca neîntemeiate sesizările depuse.

Așadar, instanța de judecată a constatat că Partidul Politic „Mișcarea

Alternativă Națională” a sesizat Comisia Electorală Centrală cu sesizările enumerate

supra, solicitând constatarea acțiunilor ilegale ale Partidului Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate”, manifestate prin repartizarea materialelor informaționale cu

încălcarea legislației în vigoare, precum și prin publicarea unor mesaje calificate ca

agitație electorală, fiind solicitat ca pentru aceste acțiuni să-i fie aplicate Partidului

Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” sancțiuni prevăzute de art. 102 Cod

electoral.

În calitate de probe, Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională” a

prezentat Comisiei copiile xerox de pe șapte pliante cu pozele a șase persoane, având

ca titlu: „Sergiu Buruiană, pentru Vatra, un oraș European, pas Vatra” și textul:

„ordin de plată nr. 1224 din 28 iunie 2023”; „Oleg Popșoi, pentru un Durlești

European, pas Durlești” și textul: „ordin de plată nr. 1224 din 28 iunie 2023”;

„Tatiana Barda, pentru un Grătiești European, pas Grătiești” și textul: „ordin de plată

nr. 989 din 10 iulie 2023”; „Igor Mînăscurtă, pentru Colonița Europeană, pas

Colonița” și textul: „ordin de plată nr. 989 din 10 iulie 2023”; „Sergiu Brînză, pentru

Budești European, pas Budești” și textul: „ordin de plată nr. 989 din 10 iulie 2023”;

„Oleg Popșoi, pentru un Durlești European, pas Durlești” și textul: „ordin de plată

nr. 1521 din 02 august 2023”; „Viorica Beregoi, pentru un Trușeni European, pas

Trușeni” și textul: „ordin de plată nr. 1224 din 26 iunie 2023”, solicitând aplicarea

sancțiunii în corespundere cu art. 102 din Codul electoral nr. 325/2023.

Completul judiciar a considerat relevant de a menționa că pliantele aduse în

calitate de probe de către Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională” conțin

elemente identice cu cele din pliantul intitulat „Igor Boldescu pentru Cricova

Europeană”, tipărit în baza ordinului de plată nr. 1224 din 28 iunie 2023, asupra

căruia Comisia s-a pronunțat prin hotărârea nr. 1126 din 14 iulie 2023, actul

administrativ care la moment a obținut puterea lucrului decis și nu poate fi ignorat

de instanța de judecată la examinarea prezentei acțiuni.

În hotărârea nr. 1126 din 14 iulie 2023 a Comisiei Electorale Centrale s-a

invocat că „În special, mesajul pliantului înglobează idei referitoare la: - atitudinea

persoanei față de localitatea Cricova (textul: „Pentru mine, orașul Cricova este mai

mult decât doar casa mea […]”); - presupuse probleme ale localității respective, în

viziunea persoanei (textul „Cunosc problemele orașului nostru […]”); - prioritățile

persoanei în calitate de consilier local (textul „Pentru a transforma Cricova într-un

oraș confortabil, mi-am propus următoarele priorități […]”).

5

Respectiv, din conținutul pliantului nu pot fi desprinse elemente de agitație

electorală directă sau indirectă, ori acesta se încadrează în condițiile stabilite pentru

categoria de „publicitate politică” în sensul art. 3 din Legea nr. 62/2022 cu privire la

publicitate.

Completul judiciar a mai considerat că în speță, similar pliantului intitulat „Igor

Boldescu pentru Cricova Europeană”, analizat anterior de Comisia Electorală

Centrală și pe marginea căruia Comisia s-a expus prin hotărârea nr. 1126 din 14 iulie

2023, la fel nu se desprind elemente de agitație electorală directă sau indirectă, ori

acesta se încadrează în condițiile stabilite pentru categoria de „publicitate politică”

în sensul art. 3 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, în conformitate cu

care publicitate politică reprezintă publicitatea care are ca obiect unul ori mai mulți

subiecți ai publicității politice sau activitatea acestora, unul ori mai multe proiecte

(cauze, inițiative, idei etc.) politice și/sau unul ori mai multe simboluri (expresii,

desene, imagini, voci etc.) utilizate de către unul sau de mai mulți subiecți ai

publicității politice.

În afară de cele menționate, Completul judiciar a mai reținut și acel fapt că art.

102 alin. (1) din Codul electoral, în baza căruia se solicită aplicarea sancțiunii în

prezenta speță, stabilește că persoanele fizice și juridice, grupurile de inițiativă,

concurenții electorali și participanții la referendum, precum și alți subiecți implicați

în procesul electoral care încalcă prevederile actelor normative în domeniul

electoral, împiedică exercitarea liberă a drepturilor electorale, împiedică activitatea

organelor electorale poartă răspundere în conformitate cu legislația.

Totodată, reținând prevederile art. 1 din Codul electoral, instanța a indicat că

perioadă electorală este perioadă cuprinsă între ziua adoptării actului cu privire la

stabilirea datei scrutinului și ziua în care rezultatele alegerilor sunt confirmate de

către organele competente, dar nu mai mare de 120 de zile, iar noțiunea de „agitație

electorală” se definește ca apeluri, declarații, precum și acțiuni de pregătire și

difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători să-și dea votul

pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru una dintre opțiunile la

referendum.

Completul judiciar a învederat că data desfășurării alegerilor locale generale -

5 noiembrie 2023, a fost stabilită prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1108 din 04 iulie 2023, în pct. 2 al căreia este indicat că, prezenta hotărâre intră în

vigoare la data de 7 august 2023.

Respectiv, începerea perioadei electorale se consideră data de 07 august 2023

– data intrării în vigoare a hotărârii privind stabilirea datei alegerilor locale generale.

Completul judiciar a mai menționat că Partidul Politic „Mișcarea Alternativă

Națională” în sesizările depuse la Comisia Electorală Centrală, pe marginea cărora

a fost emisă hotărârea nr. 1215 din 08 septembrie 2023, a susținut că pliantele vizate

în sesizări, au fost în perioada 9, 10, 16 și 17 august 2023, însă careva probe ce ar

confirma distribuirea acestora de către reprezentanții PAS, în zilele respective, nu

au fost prezentate de reclamant.

Respectiv, pârâta corect a concluzionat că a fost în imposibilitate de a verifica

cele declarate în sesizări, cu privire la perioada de repartizare a acestor materiale de

către PAS. Iar, în condițiile în care Partidului Politic „Mișcarea Alternativă

Națională” a eșuat să demonstreze că pretinsele acțiuni ilegale ale terțului Partidului

6

Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, au fost efectuate începând cu data de 07

august 2023, adică ziua în care s-a început perioada electorală, Completul judiciar a

considerat că Comisia Electorală Centrală întemeiat a concluzionat de a respinge

sesizările depuse.

Din prevederile art. 102 Cod electoral, în coroborare cu prevederile art. 93 alin.

(2) lit. e) și art. 91 alin. (1) lit. d) și alin. (6) Cod electoral, rezultă expres că

contestatarul nu poate revendica încălcarea drepturilor sale electorale, cu excepția

contestațiilor prin care se contestă faptele considerate ca încălcare a cadrului

normativ cu privire la finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale, a

candidaților desemnați, a grupurilor de inițiativă și a participanților la referendum.

În speță, sesizările depuse de reclamant nu se încadrează în careva situație

reglementată de art. 91 alin. (1) lit. d) și alin. (6) Cod electoral, iar Comisia

Electorală Centrală în actul administrativ contestat corect a concluzionat că, prin

sesizările depuse de către Partidului Politic „Mișcarea Alternativă Națională” nu s-a

demonstrat că au fost lezate drepturile electorale ale acestuia, adică ale Partidului

Politic „Mișcarea Alternativă Națională” care nu a prezentat dovezi concludente

privind încălcarea drepturilor sale electorale, precum și veridicitatea afirmațiilor

despre perioada de timp în care au fost distribuite pliantele.

Reieșind din faptul că în urma efectuării controlului judecătoresc asupra

hotărârii CEC nr. 1215 din 08 septembrie 2023, s-a stabilit netemeinicia pretenției

reclamantului privind anularea acestui act administrativ, subsecvent, Completul de

judecată a considerat că urmează a fi respinsă și pretenția privind obligarea Comisiei

Electorale Centrale să admită sesizările depuse de reclamant cu numerele de intrare

- CEC-7/6041, CEC-7/6042, CEC-7/6043, CEC-7/6044 și CEC-7/6045 din

14.08.2023 și nr. CEC-7/6175 și CEC-7/6191 din 18.08.2023, întrucât pretențiile

respective sunt indisolubil legate una de alta.

La data de 14 octombrie 2023, Partidului Politic „Mișcarea Alternativă

Națională” a depus, prin intermediul poștei electronice, cerere de recurs nemotivat,

împotriva hotărârii din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii contestate și emiterea unei decizii de

admitere integrală a acțiunii.

La 17 octombrie 2023, Partidului Politic „Mișcarea Alternativă Națională”,

reprezentat de avocatul Marian Bucătaru, a depus, prin intermediul poștei

electronice, cerere de recurs motivat, împotriva hotărârii din 12 octombrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii

contestate și emiterea unei decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței,

similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată.

La fel a susținut că Comisia Electorală Centrală, prin examinarea sesizărilor

depuse de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională” (sesizările CEC-7/6041,

CEC-7/6042, CEC-7/6043, CEC-7/6044 și CEC-7/6045 din 14 august 2023 și nr.

CEC-7/6175 și CEC-7/6191 din 18 august 2023) trebuia să acționeze cu bună-

credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost

atribuit dreptul, să trateze identic stările de fapt identice în esență și era obligată să

își exercite dreptul discreționar în același mod.

7

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022 (în vigoare

de la 01 ianuarie 2023), în perioada electorală, termenul general de depunere a

contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în

care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată

hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 12

octombrie 2023.

Conform extrasului din poșta electronică cu adresa „partidulman@gmail.com

și av.marianbucataru@gmail.com”, dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a

fost notificat recurentului prin poșta electronică la 13 octombrie 2023 (f.d. 163), iar

hotărârea motivată la 16 octombrie 2023 (f.d. 165).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs inițial a fost depusă prin poșta electronică la 14 octombrie

2023 (f.d. 169-170) și recursul motivat la 16 octombrie 2023 (f.d. 181-186).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic „Mișcarea

Alternativă Națională”, reprezentat de avocatul Marian Bucătaru, în raport cu

materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă: interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; hotărârea sau

decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; hotărârea sau

decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; instanța

nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

8

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”,

reprezentat de avocatul Marian Bucătaru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, reprezentat de avocatul

Marian Bucătaru, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea

de chemare în judecată, care au fost analizate de către prima instanță, fiind apreciate

corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău

și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează aceste critici.

9

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic

„Mișcarea Alternativă Națională”, reprezentat de avocatul Marian Bucătaru.

Conform art. 95 alin. (1) și (8), art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral nr.

325/2022, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”,

reprezentat de avocatul Marian Bucătaru, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

10