3ra-999/22 — Contestara actului administrativ

3ra-999/22 — Contestara actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului depus de LTD „Komaksavia Airport

Invest”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de LTD „Komaksavia Airport Invest” împotriva Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova privind anularea pct.35

din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

nr.2 din 25 februarie 2022,

împotriva hotărârii din 7 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-999/22

NR. PIGD 22-22029103-01-3ra-28092022)

Pe durata stării de urgență, în funcție de gravitatea situației ce a determinat

instituirea acesteia, poate fi restrâns, daca este cazul, exercițiul unor drepturi

sau libertăți ale cetățenilor în conformitate cu art.54 din Constituție; art.5

alin.(1) din Legea nr.212/2004

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

18 februarie 2026

Textul corespunde originalului

examinând în lipsa părților recursul depus de LTD „Komaksavia

Airport Invest”

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

de chemare în judecată împotriva Parlamentului Republicii Moldova și

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova solicitând:

- anularea art. 2 pct. 15 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022

privind declararea stării de urgență, în partea sintagmei ce-1 vizează pe reclamant

- „modificarea procedurii de numire în funcție și de destituire a conducătorilor

agenților economici”;

- anularea pct. 35 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova nr. 2 din 25 februarie 2022, adoptată sub imperiul unei prevederi

normative lovită de nulitate - art. 2 pct. 15 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din

24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență, în partea sintagmei -

„modificarea procedurii de numire în funcție și de destituire a conducătorilor

agenților economici”, precum și cu depășirea limitelor drepturilor acordate prin

numita prevedere.

Airport Invest” este actualmente unul din cei 2 asociați ai SC „Avia Invest”

SRL care la moment deține 95 % cotă parte din capitalul social al acestei

societăți comerciale. Corespunzător, cota-parte de 5 % din capitalul social al

SC „Avia Invest” SRL, aparține OAO „Khabarovsky Airport”.

„Aeroportul International Chișinău” și a terenului aferent acestuia pe o

perioadă de 49 ani, în temeiul contractului de concesiune nr. 4/03 din 30

august 2013 încheiat între Agenția Proprietății Publice, în calitate de

concedent și SRL „Avia Invest”, în calitate de concesionar, precum și

prestează servicii relevante la nivelul cerințelor și standardelor

internaționale, utilizatorilor aeroportului, pasagerilor și altor categorii de

utilizatori, inclusiv în baza relațiilor comerciale.

Hotărârea nr. 41 privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul

Republicii Moldova, pentru o perioadă de 60 de zile, având ca premisă

situația legată de securitatea regională și pericolul la adresa securității

naționale.

februarie 2022 privind declararea stării de urgență: „Pe perioada stării de

1

urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite

dispoziții în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri: modificarea

procedurii de numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților

economici și ai instituțiilor publice”.

41 din 24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență, Comisia pentru

Situații Excepționale a fost investită cu competența de a modifica procedura

de numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților economici.

Respectiv, Comisiei pentru Situații Excepționale i s-a dat competența de a

interveni în latura reglementării unei noi proceduri de desemnare a

conducătorului unei societăți comerciale, fără a se indica la care categorie de

agenți economici se referă Hotărârea Parlamentului (cei în care statul deține

cotă parte și/sau cei privați).

informația că dl Sergiu Chetraru a fost numit pe 25 februarie curent

administrator la SRL „Avia Invest”, pe perioada stării de urgență, după ce

Boris Salov a fost suspendat din această funcție. Decizia a fost adoptată în

cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, anunță ministrul

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu. Potrivit lui Andrei

Spînu, „hotărârea este dictată de importanța asigurării securității și ordinii

publice și ținând cont de rolul pe care îl are Aeroportul International Chișinău

în infrastructura avia a Republicii Moldova”.

a prezentat la sediul SRL „Avia Invest” și invocând Dispoziția Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a anunțat despre faptul

că el a devenit administrator al SRL „Avia Invest”, având Dispoziția

Comisiei pentru Situații Excepționale în formă materializată, care nu era

semnată de către emitent, adică de Președintele Comisiei, Prim-ministrul

Natalia Gavriliță. Reprezentanții SRL „Avia Invest” au făcut o copie a

ultimei pagini a Dispoziției pe care o avea în formă materializată Sergiu

Chetraru, iar potrivit pct.35 se indică: „Prin derogare de la prevederile art.

70 al Legii nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitată, se numește

în calitate de administrator al SRL „Avia Invest” – dl. Sergiu Chetraru pentru

perioada stării de urgență dl. Sergiu Chetraru”.

Moldova a fost publicată Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova nr.2 din 25 februarie 2022.

prevederile art. 70 al Legii nr.135/2007 privind societățile cu răspundere

limitată, se suspendă dl. Boris Salov din funcția de administrator al SRL

„Avia Invest” și se numește în calitate de administrator pentru perioada stării

de urgență dl. Sergiu Chetraru”.

2

Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.2 din 25 februarie 2022

publicată pe pagina web oficială a Guvernului diferă esențial de textul pct.35

prezentat de către Sergiu Chetraru în formă materializată pe data de 25

februarie 2022.

februarie 2022 privind declararea stării de urgență, în partea sintagmei ce-1

vizează pe reclamant - „modificarea procedurii de numire în funcție și de

destituire a conducătorilor agenților economici”, reprezintă o ingerință în

drepturile asociaților unei societăți comerciale de a-și desemna

administratorul, în măsură în care prevederea în cauză este lipsită de claritate

și previzibilitate (nu este clar la care categorie de agenți economici se referă

Hotărârea Parlamentului - la cei în care statul deține cotă parte și/sau cei

privați), nefiind justificată din punct de vedere circumstanțial măsura

aplicată în latura pct.35 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova nr.2 din 25 februarie 2022. Or, potrivit art.22 alin.(1)

lit. h) din Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război,

nr.212/2004, pe durata stării de urgență, Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova are următoarele atribuții: stabilește

regimul special de folosire a spațiului aerian. De aceea, nu vede o justificare

plauzibilă de a fi numit un nou administrator al SRL „Avia Invest” în scopul

declarat, cel de asigurare a securității și ordinii publice, în măsura în care

există o altă măsură mai puțin repercursivă atribuită Comisiei pentru Situații

Excepționale, și anume: stabilirea unui regim special de folosire a spațiului

aerian.

Veneția, potrivit căreia experiența a arătat că cele mai grave încălcări ale

drepturilor omului tind să se producă anume în contextul unei situații de

urgență, or, statele pot fi predispuse, sub pretextul stării de urgență, să-și

folosească puterea de derogare în alte scopuri sau într-o măsură mai mare

decât este justificată de exigența situației (Opinia nr. 359/2005 cu privire la

protecția drepturilor omului în situațiile de urgență, CDL-AD(2006)015, §

12; Opinia nr. 838/2016 cu privire la proiectul legii constituționale a Franței

„Privind protecția Națiunii”, CDL- AD(2016)006, §§ 51, 71).

135/2007 privind societățile cu răspundere limitată, dacă actul de constituire

nu prevede altfel, de competența adunării generale a asociaților țin: a)

desemnarea și eliberarea înainte de termen a administratorului. La caz,

Statutul SRL „Avia Invest” nu prevede derogări de la norma legală privind

investirea competenței unui alt organ de a desemna administratorul societății

decât Adunarea generală a asociaților.

135/2007 privind societățile cu răspundere limitată, în scopul sustragerii de

3

la obligațiile asumate, nici societatea și nici terții nu sunt în drept să pună la

îndoială legalitatea desemnării administratorului sau a altei persoane cu drept

de reprezentare a societății dacă această desemnare a fost înregistrată la

organul înregistrării de stat.

agentului economic de a-și desemna administratorul și atribuirea acestei

competențe Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova,

Parlamentul a comis o ingerință sau o limitare a posibilității asociatului

(asociaților) de a-și administra proprietatea sau activele, prin intermediul

organelor de conducere ale agentului economic desemnat anterior (în cazul

din speță, administratorul desemnat de asociați este Boris Salov), ceea ce

face incident art.46 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția

Europeană .

preeminență a dreptului într-o societate democratică reclamă ca măsurile

care afectează drepturile fundamentale să fie supuse, în anumite cazuri, unei

forme de proceduri în contradictoriu, în față unei autorități independente

competente să examineze motivele care au stat la baza aplicării măsurilor

limitative și probele relevante. De asemenea amintește că dreptul de

proprietate presupune ca orice ingerință în posesia nestingherită a bunurilor

să fie însoțită de garanții procedurale, care îi oferă persoanei sau entității

vizate posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta cazul în față autorităților

responsabile, cu scopul de a contesta, în mod efectiv, măsurile care

interferează cu dreptul ei de proprietate, iar o atare garanție oferă

reclamantului LTD „Komaksavia Airport Invest”, ca deținător a 95 % cotă

parte din capitalul social al SRL „Avia Invest”, a cărui administrator a fost

schimbat în condiții de ilegalitate, de a contesta prin intermediul prezentei

acțiuni de control normativ, atât actul administrativ normativ de bază -

Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea

stării de urgență, în partea ce ține de prevederea de la art.2 pct.15, cât și actul

administrativ normativ subsecvent al acestuia - Dispoziția Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.2 din 25 februarie 2022, în

partea ce ține de pct.35, considerându-le în primul rând disproporționate în

raport cu scopurile legitime declarate de autorități - asigurarea securității și

ordinii publice și garantarea administrării corespunzătoare a SC „Avia

Invest” SRL.

Boris Salov din funcția de administrator al SRL „Avia Invest” și numirea în

calitate de administrator pentru perioada stării de urgență a dlui Sergiu

Chetraru, interesul material al reclamantului „LTD „Komaksavia Airport

Invest”, ca deținător a 95 % cotă parte din capitalul social al SRL „Avia

Invest” de a gestiona activele ÎS „Aeroportul International Chișinău” și a

terenului aferent acestuia pe o perioadă de 49 ani, în temeiul contractului de

concesiune nr. 4/03 din 30 august 2013, este atins, în măsura în care

4

suspendarea dlui Boris Salov din funcția de administrator al SRL „Avia

Invest” își are originea într-o prevedere normativă afectată de claritate și

previzibilitate, dar în același timp, cu depășirea împuternicirilor stipulate în

teza I-a a art. 2 pct.15 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie

2022 privind declararea stării de urgență.

Excepționale a fost investită prin art. 2 pct.15 din Hotărârea Parlamentului

nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență, cu

competența de a modifica procedura de numire în funcție și de destituire a

conducătorilor agenților economici, nu însă de a-1 suspenda pe

administratorul desemnat de reclamant în loc să edicteze noi reglementări ale

procedurii de desemnare a conducătorului unei societăți comerciale, Comisia

pentru Situații Excepționale și-a arogat competența de a numi o persoană

agreabilă acesteia, urmare a suspendării din funcție a administratorului

desemnat prin votul reclamantului.

Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea

stării de urgență) și ingerința incidentă asupra dreptului de proprietate al

asociaților societății comerciale, la caz, măsura de reglementare a folosinței

bunurilor (prin numirea administratorului agentului economic de către

autoritatea publică - Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova), litigiul în ansamblu intră în domeniul de aplicare al alin.(2) al art.

l din Protocolul nr. 1 la Convenție.

din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea

stării de urgență, este realizată prin aplicarea în condiții neclare a posibilității

Comisiei pentru Situații Excepționale de a interveni în activitatea privată a

agentului economic (în lipsa cărorva criterii de acțiune a autorității publice

care ar servi drept garanție pentru agentul economic), fără o reglementare a

altor norme corespondente din acte normative aferente, consideră că există

un substrat suficient pentru a ajunge la concluzia că sintagma din art.2 pct.15

din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea

stării de urgentă, ce-1 vizează pe reclamant - ,,modificarea procedurii de

numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților economici”, este

lipsită de claritate și previzibilitate. În special, standardul calității legii este

afectat prin omisiunea de a stabili în mod expres la care categorie de agenți

economici se referă Hotărârea Parlamentului (cei în care statul deține cotă

parte și/sau cei privați). Prin urmare, ingerința asupra dreptului de proprietate

nu este prevăzută de lege.

din 24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență transpune mot-a-

mot prevederea de la art.20 lit. g) al Legii privind regimul stării de urgență,

de asediu și de război, nr.212/2004, care prevede că, pe durata stării de

5

urgență, în funcție de situația concretă, pot fi aplicate următoarele măsuri:

modificarea procedurii de numire în funcție și de destituire a conducătorilor

agenților economici și ai instituțiilor publice. Întrucât Hotărârea

Parlamentului este un act normativ inferior legii organice, Hotărârile

Parlamentului în domeniul de referință au menirea de a acoperi întreaga

problematică a relațiilor sociale ce constituie obiectul de reglementare.

previzibilitate în afaceri acolo unde odată elaborate reguli de activitate

acestea devin inutile, iar activitatea desfășurată un non sens juridic, fără o

notă de motivare solidă sau studiu de impact asupra mediului de afaceri. De

aceea, la adoptarea unui act normativ, autorul trebuie să mențină o justa

proporție între interesul public și interesul privat, cu alte cuvinte trebuie să

respecte principiul proporționalității, principiu consacrat de altfel în art.29

din Codul administrativ.

trebuie să răspundă de o manieră practică scopului pentru care a fost elaborat.

Aceasta presupune o evaluare detaliată și minuțioasă de către autoritate a

circumstanțelor unei situații, în vederea stabilirii unui echilibru just și

rezonabil între toate interesele implicate, astfel încât soluția să satisfacă

interesele tuturor celor implicați. În opinia Curții de Justiție a Uniunii

Europene, principiul proporționalității este unul general indispensabil

dreptului comunitar, în virtutea căruia măsurile adoptate de autoritățile

relevante urmează să fie adecvate și necesare pentru a satisface obiectivele

legitime, precum și să fie mai puțin costisitoare în cazul opțiunii selectării

mai multor măsuri adecvate. Așadar, prevederile contestate prin prezenta

acțiune de control normativ, restrâng exercițiul drepturilor fundamentale ale

agenților economici, fără a exista un echilibru sau proporționalitate între

restrângerea acestor drepturi și scopul urmărit.

de control normativ instituie o restrângere nejustificată a drepturilor

fundamentale și nu corespunde criteriilor prevăzute de articolul 54 din

Constituție.

între cerințele interesului general al comunității și cerințele de protecție a

drepturilor fundamentale ale individului. Preocuparea pentru realizarea

acestui echilibru se reflectă în structura art. l din Protocolul nr. 1 la Convenție

integral, inclusiv în alineatul doi al acestuia. Prin urmare, trebuie să existe

un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul

urmărit.

nu poate accepta, în acest caz particular, argumentul ministrului

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, care a afirmat că

„hotărârea este dictată de importanța asigurării securității și ordinii publice

6

și ținând cont de rolul pe care îl are Aeroportul International Chișinău în

infrastructura avia a Republicii Moldova.

garanții procedurale oferite de lege împotriva arbitrarului, pentru ca măsura

în cauză să fie aplicată în mod corect, raportat la fiecare speță. În particular,

nu există o garanție legală suficientă pentru a proteja interesele reclamantului

LTD „Komaksavia Airport Invest”, ca deținător a 95 % cotă parte din

capitalul social al SRL „Avia Invest”, împotriva utilizării puterii de apreciere

a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

general (care, în speță, ar fi cel al asigurării securității și ordinii publice, dat

fiind rolul pe care îl are Aeroportul International Chișinău în infrastructura

avia a Republicii Moldova) care au determinat ingerința asupra drepturilor

reclamantului, și cele individuale ale reclamantului - de gestionare a

activelor ÎS „Aeroportul International Chișinău” și a terenului aferent

acestuia pe o perioadă de 49 ani, în temeiul contractului de concesiune nr.

4/03 din 30 august 2013, nici Parlamentul și nici Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nu au argumentat necesitatea de a

interveni în activitatea administrativă a societății comerciale, iar reclamantul

nu găsește alte argumente privind riscul de producere a unor prejudicii

iminente grave pentru public, ce ar justifica necesitatea de a-i fi lezat

reclamantului următoarele drepturi: exercițiul dreptului de vot, al dreptului

de convocare și desfășurare a adunării generale a asociaților, al dreptului de

a introduce chestiuni în ordinea de zi, al dreptului de a propune candidați

pentru numirea administratorului societății comerciale.

adusă asupra acestor drepturi consfințite de Legea nr. 135/2007 privind

societățile cu răspundere limitată nu este justificată în raport cu un interes

major al societății de a asigura securitatea și ordinea publică, deoarece

administratorul suspendat prin pct. 35 din Dispoziția Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nr.2 din 25 februarie 2022, Boris Salov,

nu a obstrucționat și nu a deraiat de la prescripțiile emise de către autoritățile

de resort în asigurarea securității și ordinii publice.

24 februarie 2022, în legătură cu analiza informațiilor disponibile cu privire

la prezența unei amenințări în adresa aviației civile respectiva autoritate

publică a informat SRL „Avia Invest” că, în conformitate cu prevederile

Instrucțiunii de evaluare a nivelului de amenințare a Aviației Civile a

Republicii Moldova, precum și în legătură cu introducerea codului galben de

alertă teroristă în Republica Moldova de către SIS RM, precum și NOTAM-

ul AAC din 24.02.2022 (ora 12:00), indicii vulnerabilității conform Matricei

nr. 1 și nr. 2 din 24.02.2022 corespund nivelului mediu de amenințare

(PORTOCALIU). Astfel, ACC a solicitat întreprinderea măsurilor ce se

7

impun, conform Anexei nr.5 la ’’План адекватного усиления мер

безопасности соответственно уровню угрозы безопасности ГА ”, cu

aplicarea acestora până la indicațiile ulterioare.

nr. 513 din 24 februarie 2022, SRL „Avia Invest” a executat întocmai Anexa

nr.5 la „План адекватного усиления мер безопасности соответственно

уровню угрозы безопасности ГА”, fără a deraia de la indicația primită. Din

aceste rațiuni, suspendarea administratorului ales de către asociații SRL

„Avia Invest” și numirea dlui Sergiu Chetraru în această funcție de către

Comisia pentru Situații Excepționale, este surprinzătoare pentru reclamant.

care nu are experiență managerială, fiind doar un licențiat în specialitatea -

Aeronave și motoare de aviație (inginer) și doctor în științe militare.

Reclamantul nu pune la dubii competențele dlui Sergiu Chetraru în calitate

de inginer, aviator, însă administratorul unei societăți comerciale cum este

cazul SRL „Avia Invest”, implică dexterități de administrare și conducere a

personalului din subordine, lucru care necesită experiență.

acțiune de control normativ, sintetizat reține că prin adoptarea art.2 pct.15

din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea

stării de urgență, în partea sintagmei ce-1 vizează pe reclamant -

,,modificarea procedurii de numire în funcție și de destituire a conducătorilor

agenților economici”, Parlamentul Republicii Moldova a admis încălcarea

principiului legalității și proporționalității, ceea ce derivă atât din încălcarea

gravă a procedurii de adoptare a actelor normative și violarea principiilor de

bază a legislației în vigoare: previzibilitate și transparență, admițând o

ingerință sau o limitare a posibilității asociatului SRL „Avia Invest” de a-și

administra proprietatea sau activele, prin intermediul organelor de conducere

ale agentului economic desemnat anterior (în cazul din speță, administratorul

desemnat de asociați este Boris Salov), ceea ce face incident art.46 din

Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană, iar prin

adoptarea pct.35 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova nr.2 din 25 februarie 2022, Comisia a restrâns exercițiul

drepturilor fundamentale ale reclamantului (exercițiul dreptului de vot, al

dreptului de convocare și desfășurare a adunării generale a asociaților, al

dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, al dreptului de a propune

candidați pentru numirea administratorului societății comerciale etc.), fără a

exista un echilibru sau proporționalitate între restrângerea acestor drepturi și

scopul urmărit, depășind în același timp limitele drepturilor acordate prin

art.2 pct.15 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind

declararea stării de urgență.

declarat inadmisibilă acțiunea depusă de LTD „Komaksavia Airport Invest”

8

împotriva Parlamentul Republicii Moldova și Comisia pentru situații

Excepționale a Republicii Moldova în partea pretenției privind anularea

art.2 pct. 15 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind

declararea stării de urgență, în partea sintagmei - „modificarea procedurii de

numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților economici”.

recursul depus de către LTD „Komaksavia Airport Invest”. S-a menținut

încheierea din 15 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza de

contencios administrativ intentată la acțiunea LTD „Komaksavia Airport

Invest” împotriva Parlamentului Republicii Moldova și Comisia pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

control normativ depusă de LTD „Komaksavia Airport Invest” împotriva

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova privind anularea

pct. 35 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova nr.2 din 25 februarie 2022, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, nr. 2 din 25

februarie 2022, în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 212/2004 privind

regimul stării de urgență, de asediu și de război, art. 2 din Hotărârea

Parlamentului nr. 41/2022 privind declararea stării de urgență, pct. 6, 7, 8 și

9 din Regulamentul Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1340/2001, Comisia pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, la pct.35 a dispus că, prin

derogare de la prevederile art.70 al Legii nr.135/2007 privind societățile cu

răspundere limitată, se suspendă dl. Boris Salov din funcția de administrator

al SRL „Avia Invest” și se numește în calitate de administrator pentru

perioada stării de urgență dl. Sergiu Chetraru.

art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 41/2022 privind declararea stării de

urgență, care la pct. 15 a indicat expres că, Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții în vederea punerii în

executare a următoarelor măsuri: modificarea procedurii de numire în funcție

și de destituire a conducătorilor agenților economici și ai instituțiilor publice.

Boris Salov s-a suspendat din funcția de administrator al SRL „Avia Invest”

și s-a numit în calitate de administrator pentru perioada stării de urgență - dl.

Sergiu Chetraru. Iar potrivit pct. 1 din Hotărârea Parlamentului nr. 41/2022,

s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o

perioadă de 60 de zile.

9

41 din 24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență reprezintă un

act normativ cu forță juridică egală cu a unei legi, fiind un act de

reglementare primară. Iar, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, întru executarea acesteia, a dispus că, prin derogare de la

prevederile art.70 al Legii nr.135/2007 privind societățile cu răspundere

limitată, se suspendă dl. Boris Salov din funcția de administrator al SRL

„Avia Invest” și se numește în calitate de administrator pentru perioada stării

de urgență dl. Sergiu Chetraru.

Moldova, cât și Convenția Europeană a Drepturilor Omului autorizează

restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți în condițiile legii

și ale principiilor generale ale dreptului internațional chiar și în situații

ordinare, cu atât mai mult această intervenție a statului este admisă în

perioadele unor stări de urgență, de asediu sau de război, când se pune

problema existenței unor pericole pentru securitatea națională sau ordinea

constituțională, ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menținerea

sau restabilirea stării de legalitate. Or, în cazurile date ponderea interesului

social colectiv obține o preponderență suplimentară asupra intereselor

particulare ale unor indivizi, chiar dacă acestea derivă din prevederile unor

acte normative, or, așa cum prevede art. 4 alin. (1) din Legea nr. 212/2004,

în perioada stării de urgență, de asediu sau de război, legile și alte acte

normative adoptate până la instituirea stării respective acționează în măsura

în care nu contravin prezentei legi. Astfel, pornind de la atribuțiile

excepționale pe care le au autoritățile statului pe parcursul unei stări de

urgență, cu referire la actele normative/administrative emise de către aceste

autorități în perioada stării de urgență, în contextul contestării lor urmează a

fi aduse argumente suplimentare care ar proba caracterul nejustificat și

disproporționat al lezării unor drepturi ale reclamantului în contextul stării

de urgență declarate în țară, și nu într-un context social normal, fapt pe care

reclamantul LTD „Komaksavia Airport Invest” în speță nu l-a realizat.

Comisiei pentru Situații Excepționale nr.2 din 25 februarie 2022, a fost emisă

în temeiul împuternicirilor prevăzute la art. 2 sbp. 15) din Hotărârea

Parlamentului nr. 41/2022, dar și în temeiul prevederilor legale exprese ale

art. 22 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 212/2004.

și-au arogat atribuții suplimentare, neprevăzute de cadrul normativ,

Completul judiciar a remarcat că, cadrul normativ nu poate stabili expres și

exhaustiv toate posibilitățile și circumstanțele concrete de modificare a

procedurii de numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților

economici, iar în acest sens, a reținut considerentele expuse de Curtea

Constituțională în pct. 82 din Hotărârea pentru controlul constituționalității

unor prevederi din Legea nr. 212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de

10

urgență, de asediu și de război și a unor prevederi din Hotărârea

Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 privind declararea stării de urgență

nr. 17 din 23 iunie 2020.

potest plus, potest minus” (cine poate mai mult poate și mai puțin), precum

și a atribuțiilor legale exprese pe care le are Comisia pentru Situații

Excepționale în materie de numire în funcție și de destituire a conducătorilor

agenților economici, prevederile contestate ale Dispoziției Comisiei pentru

Situații Excepționale nr.2 din 25 februarie 2022, au fost adoptate ținând cont

de faptul că, Aeroportul International Chișinău prezintă un obiect de o

importantă sporită în infrastructura avia a Republicii Moldova. Respectiv, în

contextul situației regionale, asigurarea securității naționale și ordinii publice

depinde de modul de gestiune a aeroportului în cauză, astfel, se justifică cu

certitudine legalitatea și proporționalitatea măsurii întreprinse prin pct.35 al

Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr.2 din 25 februarie 2022.

nr.212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, cât și

art. 2 al Hotărârii Parlamentului nr.41/2022 privind declararea stării de

urgență, prevăd expres atribuția Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova de a stabili/modifica procedura de numire în funcție și

de destituire a conducătorilor agenților economici.

de urgență, de asediu și de război, este prevăzut că, pe durata stării de

urgență, de asediu sau de război, în funcție de gravitatea situației ce a

determinat instituirea acesteia, poate fi restrâns, dacă este cazul, exercițiul

unor drepturi sau libertăți ale cetățenilor în conformitate cu art.54 din

Constituție.

vastă de apreciere a autorităților competente în alegerea măsurilor de

întreprins în toate domeniile vieții sociale, însă acest drept discreționar se

exercită proporțional pentru a proteja interesul public. În speță, acesta

include în mod prioritar dreptul la viață, sănătate și chiar conservarea ființei

națiunii. Mai mult, starea de urgență și gestionarea ei efectivă oferă sui

generis, în limitele temporale ale acesteia, atribuții limitate în sfera funcție

normative a statului.

la procedura generală obișnuită, în esență, au drept scop salvarea unui interes

public, în speță securitatea întregii populații.

întreprinsă de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova prin pct.35 din Dispoziția nr.2 din 25 februarie 2022, este una

absolut legală, justificată și proporțională, iar aprobarea acesteia a avut loc

11

în strictă conformitate cu prevederile legale și principiile de drept

internaționale.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

a depus cerere de recurs împotriva hotărârii din 7 iulie 2022 a Curții de apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 7 iulie 2022 a

Curții de apel Chișinău, și emiterea unei noi decizii prin care să fie anulat

pct. 35 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova nr. 2 din 25 februarie 2022.

ARGUMENTELE RECURSULUI

că, actul procedural emis de Curtea de Apel Chișinău la data de 7 iulie 2022

este unul neîntemeiat și ilegal, pasibilă de a fi anulat, or, în speță instanța de

fond a interpretat și aplicat eronat legea.

prevederii normative supuse controlului judiciar și nici nu a coroborat-o cu

norma-premisă de adoptare a pct.35 din Dispoziția Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nr.2 din 25 februarie 2022.

prin art. 2 pct. 15 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022

privind declararea stării de urgenta, cu competența de a modifica procedura

de numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților economici, nu

însă de a-l suspenda pe administratorul desemnat de SRL „Komaksavia

Airport Invest” LTD. Așadar, prin teza a I-a a art. 2 pct. 15 din Hotărârea

Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea stării de

urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a fost

investită cu competența de a reglementa procedura de numire în funcție și de

destituire a conducătorilor agenților economici pe perioada stării de urgență.

Or, potrivit literei și spiritului normei de la art.2 pct. 15 din Hotărârea

Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022, prin „modificarea procedurii” se

subînțelege schimbarea actelor și formelor îndeplinite în cadrul activității de

desemnare și de destituire a conducătorilor agenților economici.

desemnare a conducătorului unei societăți comerciale, Comisia pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova și-a arogat competența de a numi

o persoană agreabilă acesteia, urmare a suspendării din funcție a

administratorului desemnat prin votul recurentului.

aplicat eronat prevederile incidente în speță, anume a normei-premise a

pct.35 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

12

Moldova nr.2 din 25 februarie 2022, la caz, norma-premisă este art. 2 pct. 15

din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea

stării de urgență), ceea ce condiționează casarea hotărârii recurate.

privind societățile cu răspundere limitată, dacă actul de constituire nu

prevede altfel, de competența adunării generale a asociaților țin: a)

desemnarea și eliberarea înainte de termen a administratorului. La caz,

statutul SRL „Avia Invest” nu prevede derogări de la norma legală privind

investirea competenței unui alt organ de a desemna administratorul societății

decât Adunarea generală a asociaților.

societățile cu răspundere limitată, în scopul sustragerii de la obligațiile

asumate, nici societatea și nici terții nu sunt în drept să pună la îndoială

legalitatea desemnării administratorului sau a altei persoane cu drept de

reprezentare a societății dacă această desemnare a fost înregistrată la organul

înregistrării de stat.

al SRL „Avia Invest” și numirea în calitate de administrator pentru perioada

stării de urgență a dlui Sergiu Chetraru, Comisia pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova a exclus competenta adunării generale a asociaților

agentului economic de a-si desemna administratorul, fapt prin ce intimatul a

comis o ingerință în dreptul asociatului de a-și administra proprietatea sau

activele, prin intermediul organelor de conducere ale agentului economic

desemnat anterior, în contradicție cu art. 49 alin. (2) lit. a) din Legea

nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitată, în cazul din speță,

administratorul desemnat de asociați este Boris Salov, ceea ce face incident

art. 46 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană.

consemnează că alegațiile Curții Constituționale la care se face referire

(pct.82 din Hotărârea Curții Constituționale pentru controlul

constituționalității unor prevederi din Legea nr. 212 din 24 iunie 2004

privind regimul stării de urgență, de asediu și de război și a unor prevederi

din Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 privind declararea

stării de urgență nr. 17 din 23 iunie 2020), vizează o altă sintagmă și anume

- „alte acțiuni necesare” ce-i conferă Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova prerogativa de a acționa. Însă în cazul din speța dedusă

judecății, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova urma

să realizeze nu oricare acțiuni necesare, ci anume „modificarea procedurii de

numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților economici”.

Așadar, la suspendarea lui Boris Salov din funcția de administrator al SRL

„Avia Invest” și numirea în calitate de administrator pentru perioada stării

de urgență a dlui Sergiu Chetraru, Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova nu a acționat în baza unor prevederi generice, ci în baza

13

unor prevederi concrete, care nu admit o flexibilitate în activitatea de a

acționa.

Constituționale pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea

nr. 212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de

război și a unor prevederi din Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie

2020 privind declararea stării de urgență nr. 17 din 23 iunie 2020, omițând

chintesența acesteia, și anume: „84. Pe de altă parte, chiar dacă legislatorul

a utilizat formulări mai flexibile la descrierea prevederilor contestate, Curtea

reține că acest fapt nu îi acordă executivului o marjă de discreție absolută.

Executivul rămâne limitat în alegerea măsurilor de urgență, deoarece

legislatorul a utilizat cuvântul „necesare” în textul prevederilor contestate.

Sensul acestui cuvânt trebuie interpretat prin prisma textului „în măsura

strictă în care situația o impune” din articolul 15 § 1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, care nu presupune altceva decât adoptarea

unor măsuri proporționale. [...] 86. În ceea ce privește starea de urgență,

Comisia de la Veneția a reamintit că este esențial ca legislația și Constituția

să ofere mecanisme - în special de supraveghere parlamentară și judiciară a

executivului - pentru prevenirea abuzului de prerogativele stării de urgență

din partea autorităților naționale. În acest sens, Comisia de la Veneția a

reiterat că, alături de Parlament, sistemul judiciar joacă un rol crucial în

controlul prerogativelor executivului pe durata stării de urgență, pronunțând

hotărâri privind legalitatea declarării stării de urgență, precum și privind

verificarea legalității măsurilor de urgență specifice (a se vedea Avizul nr.

653/201 cu privire la proiectul de lege privind regimul juridic al stării de

urgență al Armeniei, Veneția, 16-17 decembrie 2011, CDL-ÂD(201 l)049-e,

§§22, 41). 87. În fine, Curtea reține că utilizarea unor formulări flexibile în

Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război poate fi

compensată prin existenta unui control judecătoresc al acțiunilor

executivului.”

iunie 2020 că, în timpul stării de urgentă executivul pe departe nu este

îndrituit cu competentă absolută, astfel că măsurile luate trebuie să fie

necesare și proporționale. De aceea, problema-cheie care se pune în discuție

este cea a necesității și proporționalității măsurilor întreprinse de executiv în

gestionarea crizei generate de starea de urgență.

nejustificat al ingerinței admise în drepturile asociatului de a-și administra

societatea comercială, instanța de fond a statuat următoarele: „pornind de la

atribuțiile excepționale pe care le au autoritățile statului pe parcursul unei

stări de urgență, cu referire la actele normative/administrative emise de către

aceste autorități în perioada stării de urgență, în contextul contestării lor

urmează a fi aduse argumente suplimentare care ar proba caracterul

nejustificat și disproporționat al lezării unor drepturi ale reclamantului în

14

contextul stării de urgență declarate în țară, și nu într-un context social

normal, fapt pe care reclamantul LTD „Komaksavia Airportinvest” în speță

nu l-a realizat”.

ingerința adusă asupra drepturilor asociatului consfințite de Legea

nr.l35/2007 privind societățile cu răspundere limitată nu este justificată în

raport cu un interes major al societății de a asigura securitatea și ordinea

publică, deoarece administratorul suspendat prin pct. 35 din Dispoziția

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 2 din 25

februarie 2022, Boris Salov, nu a obstrucționat și nu a deraiat de la

prescripțiile emise de către autoritățile de resort în asigurarea securității și

ordinii publice. La concret, prin Notificarea Autorității Aeronautice Civile

nr. 513 din 24.02.2022, în legătură cu analiza informațiilor disponibile cu

privire la prezența unei amenințări în adresa aviației civile, respectiva

autoritate publică a informat SRL „Avia Invest” că, în conformitate cu

prevederile Instrucțiunii de evaluare a nivelului de amenințare a Aviației

Civile a Republicii Moldova, precum și în legătură cu introducerea codului

galben de alertă teroristă în Republica Moldova de către SIS RM, precum și

NOTAM-ul AAC din 24.02.2022 (ora 12:00), indicii vulnerabilității

conform Matricei nr. l și nr. 2 din 24.02.2022 corespund nivelului mediu de

amenințare (PORTOCALIU). Astfel, ACC a solicitat întreprinderea

măsurilor ce se impun, conform Anexei nr. 5 la „План адекватного

усиления мер безопасности соответственно уровню угрозы

безопасности ГА”, cu aplicarea acestora până la indicațiile ulterioare. În

strictă conformitate cu Notificarea Autorității Aeronautice Civile nr. 513 din

24.02.2022, SRL „Avia Invest” condusă de administratorul Boris Salov a

executat întocmai Anexa nr. 5 la „План адекватного усиления мер

безопасности соответственно уровню угрозы безопасности ГА”, fără a

deraia de la indicația primită. Din aceste rațiuni, suspendarea

administratorului ales de către asociații SRL „Avia Invest” și numirea dlui

Sergiu Chetraru în această funcție de către Comisia pentru Situații

Excepționale, este vădit nejustificată. Îndeosebi, recurentul este îngrijorat de

numirea acestei persoane, care nu are experiență managerială, fiind doar un

licențiat în specialitatea - Aeronave și motoare de aviație (inginer) și doctor

în științe militare. Nu pune la dubii competențele dlui Sergiu Chetraru în

calitate de inginer, aviator, însă administratorul unei societăți comerciale

cum este cazul SRL „Avia Invest”, implică dexterități de administrare și

conducere a personalului din subordine, lucru care necesită experiență.

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.2 din 25 februarie

2022, este disproporționată în raport cu scopurile legitime declarate de

autorități în latura numirii unui nou administrator al societății comerciale

care gestionează activele Aeroportului International Chișinău „hotărârea este

dictată de importanța asigurării securității și ordinii publice și ținând cont de

15

rolul pe care îl are Aeroportul International Chișinău în infrastructura avia a

Republicii Moldova” și garantarea administrării corespunzătoare a SC „Avia

Invest” SRL.

experiența a arătat că cele mai grave încălcări ale drepturilor omului tind să

se producă anume în contextul unei situații de urgență, or, statele pot fi

predispuse, sub pretextul stării de urgență, să-și folosească puterea de

derogare în alte scopuri sau într-o măsură mai mare decât este justificată de

exigența situației (Opinia nr. 359/2005 cu privire la protecția drepturilor

omului în situațiile de urgență, CDL-AD(2006)015, § 12; Opinia nr.

838/2016 cu privire la proiectul legii constituționale a Franței „Privind

protecția Națiunii”, CDL-AD(2016)006, §§ 51, 71). Potrivit aceleiași opinii,

starea de urgență nu implică suspendarea temporară a principiului

preeminenței dreptului și nu îi autorizează pe cei care sunt la putere să

acționeze astfel încât legea să fie încălcată, pentru că ei sunt obligați să

respecte aceste principii permanent și preeminența dreptului trebuie să

prevaleze (a se vedea CDL-AD(2016)006, § 28).

acțiunii prin invocarea caracterului temporar al acțiunilor întreprinse de către

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, reținându-se că

suspendarea lui Salov Boris din funcția de administrator al SRL „Avia

Invest” și numirea în calitate de administrator a dlui Sergiu Chetraru

operează pentru perioada stării de urgență, care sumează 60 de zile. În

replică, la momentul adoptării hotărârii recurate, suspendarea lui Boris Salov

din funcția de administrator al SRL „Avia Invest” împlinea 131 zile, ceea ce

combate ipoteza caracterului temporar al ingerinței. Aceasta deoarece, starea

de urgență a fost prelungită prin Hotărârile Parlamentului nr. 105 din

21.04.2022; nr.153 din 23.06.2022; nr.245 din 28,07.2022, fiind valabilă

până la data de 07 octombrie 2022, inclusiv. Prelungirea stării de urgență

presupune suspendarea continuă a dlui Salov Boris din funcția de

administrator al SRL „Avia Invest”, cumulând în total 223 zile

calendaristice. Oare în atare condiții, nu se poate vorbi despre o

proporționalitate și un caracter temporar al măsurilor întreprinse.

măsurilor de urgență și conformarea acestora cu statul de drept necesită o

abordare dinamică. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

constatat că articolul 15 § 3 din Convenție cere verificarea permanenta a

necesității măsurilor de urgentă și că interpretarea articolului 15 trebuie să

lase loc pentru adaptarea progresistă. Concluzia se referă și la analiza mai

precisă a proporționalității și a necesității unor măsuri, ceea ce este justificat

imediat, după o criză publică majoră, poate să nu fie necesar câteva luni mai

târziu.

16

contestată, marginalizându-se doar la cele 60 de zile de suspendare a dlui

Salov Boris din funcția de administrator al SRL „Avia Invest”, fără a verifica

necesitatea menținerii suspendării, care la momentul emiterii hotărârii

recurate însuma 131 zile calendaristice.

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 2 din 25

februarie 2022, prin prisma art. 225 alin. (3) lit. c) Cod administrativ, adică

în cazul în care au fost emise acte normative referitoare la securitatea

națională a Republicii Moldova, instanța de judecată poate fi sesizată pentru

exercitarea controlului existenței interesului public care justifică emiterea

actului administrativ. Amintește că prin Hotărârea Curții Constituționale nr.

17 din 23 iunie 2020, s-a declarat neconstituțional art.225 alin. (3) din Codul

administrativ în partea în care limitează competenta instanțelor de judecată

de a efectua controlul proporționalității măsurilor dispuse de către autoritatea

publică. Din această perspectivă, prevederile contestate prin acțiunea de

control normativ - pct. 35 din Dispoziția Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nr. 2 din 25 februarie 2022, restrâng

exercițiul drepturilor fundamentale ale agenților economici, fără a exista un

echilibru sau proporționalitate între restrângerea acestor drepturi și scopul

urmărit, iar instanța de contencios administrativ este competentă să

examineze legalitatea prevederilor contestate în latura existenței interesului

public care justifică emiterea actului administrativ.

general (care, în speță, ar fi cel al asigurării securității și ordinii publice, dat

fiind rolul pe care îl are Aeroportul International Chișinău în infrastructura

avia a Republicii Moldova) care au determinat ingerința asupra drepturilor

reclamantului-recurent, și cele individuale - de gestionare a activelor ÎS

„Aeroportul International Chișinău” și a terenului aferent acestuia pe o

perioadă de 49 ani, în temeiul contractului de concesiune nr. 4/03 din 30

august 2013, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nu

a argumentat necesitatea de a interveni în activitatea administrativă a

societății comerciale, iar recurentul nu găsește alte argumente privind riscul

de producere a unor prejudicii iminente grave pentru public, ce ar justifica

necesitatea de a-i fi lezate următoarele drepturi: exercițiul dreptului de vot,

al dreptului de convocare și desfășurare a adunării generale a asociaților, al

dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, al dreptului de a propune

candidați pentru numirea administratorului societății comerciale.

Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.2

din 25 februarie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova și-a arogat competența de a numi o persoană agreabilă acesteia,

urmare a suspendării din funcție a administratorului desemnat prin votul

recurentului, precum și a admis încălcarea principiului legalității și

17

proporționalității, admițând o ingerință/o limitare a posibilității asociatului

societăți comerciale de a-și administra proprietatea (activele), prin

intermediul organelor de conducere ale agentului economic desemnat

anterior.

justificat și proporțional al pct. 35 din Dispoziția Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nr. 2 din 25 februarie 2022.

POZIȚIA INTIMATULUI

Excepționale a Republicii Moldova a solicitat declararea recursului

inadmisibil sau respingerea recursului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție ):

”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului”.

privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în

vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de

Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu

alineatul (51) cu următorul cuprins:

”Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componentă,

președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va

examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și

cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5

judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte

judecătorul raportor.”

examinat, în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui

interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 193 din 30 decembrie 2025.

septembrie 2023):

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs”.

2023) prevede:

18

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel” .

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet

din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material”.

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451

alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în

ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”.

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia.”

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale

și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se

organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

„Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat

sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se

supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un

număr nedeterminat de situații identice.”

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i

se aduce atingere prin activitate administrativă.”

19

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt

din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

„În cazul în care au fost emise acte administrative individuale și normative

referitoare la securitatea națională a Republicii Moldova, la exercitarea regimului stării

excepționale, la măsurile de urgență luate de autoritățile publice în vederea combaterii

calamităților naturale, a incendiilor, a epidemiilor, a epizootiilor și a altor fenomene

similare, instanța de judecată poate fi sesizată doar pentru exercitarea controlului

următoarelor circumstanțe:

a) existența situației excepționale la data la care a fost emis actul;

b) competența autorității publice de a emite actul;

c) existența interesului public care justifică emiterea actului administrativ;

d) imposibilitatea efectivă a autorității publice de a emite actul în condiții obișnuite;

e) proporționalitatea, în conformitate cu art.29, a măsurilor adoptate prin act

administrativ.”

„În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua

drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului.

Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor

prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului

internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale,

bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și

infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării

divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției.

20

Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate

atinge existența dreptului sau a libertății.”

„Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și

unica autoritate legislativă a statului.”

”Parlamentul are următoarele atribuții de bază: declară starea de urgență, de asediu

și de război.”

urgență și de război: (în vigoare la data emiterii actului administrativ

contestat)

„stare de urgență – ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social și de

menținere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localități sau pe întreg

teritoriul țării în caz de:

b) existență a unui pericol pentru securitatea națională sau ordinea constituțională,

ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menținerea sau restabilirea stării de

legalitate.”

urgență și de război:

„Prin prezenta lege se stabilesc:

a) temeiurile, modul și condițiile declarării stării de urgență, de asediu sau de război,

precum și competența autorităților care o declară;

b) măsurile ce se aplică în perioada stării de urgență, de asediu sau de război,

precum și drepturile, obligațiile și răspunderea persoanelor juridice și fizice în această

perioadă.”

urgență și de război:

„Pe durata stării de urgență, de asediu sau de război, în funcție de gravitatea situației

ce a determinat instituirea acesteia, poate fi restrîns, dacă este cazul, exercițiul unor

drepturi sau libertăți ale cetățenilor în conformitate cu art.54 din Constituție.

Restrîngerea prevăzută la alin.(1) trebuie să fie conformă cu obligațiile care rezultă

din tratatele internaționale privind drepturile fundamentale ale omului la care Republica

Moldova este parte și nu poate implica discriminarea unor persoane sau a unor grupuri de

persoane exclusiv din considerente de rasă, naționalitate, limbă, religie, sex, convingeri

politice sau origine socială.”

stării de urgență și de război:

„Starea de asediu sau de război se declară prin hotărîre a Parlamentului.”

privind regimul stării de urgență și de război: (în vigoare la data emiterii

actului administrativ contestat):

21

„Pe durata stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova are următoarele atribuții:

g) stabilește procedura de numire în funcție și de destituire a conducătorilor

agenților economici și ai instituțiilor publice, cazurile cînd este permisă demisia

lucrătorilor;

Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova se publică

pe pagina web oficială a Guvernului și sînt executorii pentru conducătorii autorităților

administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice,

precum și pentru cetățeni.”

Republicii Moldova, anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova

nr.1340 din 4 decembrie 2001:

„Comisia exercită conducerea generală a activității de prevenire și reacționare în

situații excepționale în scopul evitării sau reducerii pericolului declanșării acestora.

Atribuțiile Comisiei sînt:

realizarea programelor de lungă durată și a măsurilor de prevenire a situațiilor

excepționale și lichidarea consecințelor acestora, sporirea gradului de protecție a

populației și teritoriului, siguranței funcționării stabile a economiei și obiectelor potențial

periculoase;

analiza cauzelor și consecințelor situațiilor excepționale, a eficacității măsurilor de

protecție aplicate, generalizarea și popularizarea experienței de lichidare a consecințelor;

Republicii Moldova, anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova, nr.1340 din 4 decembrie 2001:

„În caz de pericol și declanșare a situațiilor excepționale, Comisia:

analizează datele recepționate privind situația creată, studiază caracterul, cauzele

declanșării și proporțiile situației excepționale, adoptă decizii cu privire la aplicarea unor

măsuri urgente, precum și unor măsuri ulterioare de protecție a populației, teritoriului și

patrimoniului, localizarea și lichidarea consecințelor situațiilor excepționale. Organele

administrației publice centrale și locale informează Comisia despre situația creată prin

intermediul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor

Interne.”

Republicii Moldova, anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova, nr.1340 din 4 decembrie 2001:

„În baza decretului Președintelui Republicii Moldova sau Hotărîrii Parlamentului

Republicii Moldova cu privire la instituirea stării de urgență pe teritoriul republicii

Comisia aduce în stare de alertă sistemul de stat de prevenire și lichidare a situațiilor

excepționale sau unele verigi concrete ale acestui sistem conform necesităților.

Pe durata stării de urgență, Comisia, suplimentar la atribuțiile prevăzute în prezentul

Regulament, are următoarele obligații:

g) stabilește procedura de numire în funcție și de destituire a conducătorilor

agenților economici și ai instituțiilor publice, în cazurile cînd este permisă demisia

lucrătorilor.”

22

Republicii Moldova, anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova, nr.1340 din 4 decembrie 2001:

„Comisia pentru Situații Excepționale are dreptul:

să adopte, în limitele competenței sale, decizii și să le emită sub formă de dispoziții.

Dispozițiile Comisiei sunt executorii pentru conducătorii autorităților administrației

publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru

cetățeni.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

recursul depus de LTD „Komaksavia Airport Invest” împotriva hotărârii din

7 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost numit pentru examinare în

complet de 5 judecători. (f.d. 37, V-II)

martie 2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din

31.07.24, MO3161-363/16.08.24 art.569; în vigoare 16.08.24), prezenta cauză va fi

examinată în ordine de recurs în complet de 3 judecători, de completul de

judecători din care face parte judecătorul raportor, format prin dispoziția

Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 193 din 30 decembrie

2025.

alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la

operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă

că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea la 7 iulie 2022.

expediată părților prin scrisoare de expediere a actului judecătoresc din 14

iulie 2022. Cu toate acestea, la dosar nu există o dovadă clară a recepționării

acesteia de către recurent.

contrare, recursul a fost depus în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin

Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023).

MOTIVAREA INSTANȚEI

recurs, în coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra respingerii

recursului declarat de LTD „Komaksavia Airport Invest”, din următoarele

considerente.

23

dreptului material și procedural, completul reține starea de fapt constatată de

instanță și confirmată de părți.

Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova privind declararea stării de

urgență, nr. 41 din 24.02.2022, în temeiul art. 66 lit. m) din Constituția

Republicii Moldova, al art. 12 din Legea nr.212/2004 privind regimul stării

de urgență, de asediu și de război, având în vedere propunerea Guvernului

Republicii Moldova, care are la bază Raportul Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova privind necesitatea declarării stării de

urgență, precum și ținând cont de situația legată de securitatea regională și

pericolul la adresa securității naționale, s-a hotărât:

Art.1. – Se declară stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

Art.2. – Pe perioada stării de urgență, Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții în vederea punerii în

executare a următoarelor măsuri:

1) instituirea unui regim special de intrare și ieșire din țară;

2) stabilirea regimului special de folosire a spațiului aerian;

3) instituirea unui regim special de circulație pe teritoriul țării, inclusiv

în ceea ce privește circulația și controlul mărfurilor;

4) expulzarea de pe teritoriul țării a persoanelor a căror prezentă poate

afecta asigurarea ordinii publice și a securității statului;

5) evacuarea provizorie a cetățenilor din zonele ce prezintă pericol

pentru viață și asigurarea obligatorie a acestora cu locuri de cazare

permanentă sau provizorie;

6) alocarea mijloacelor financiare pentru punerea în aplicare a

dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, în

caz de necesitate;

7) stabilirea unui regim special de lucru pentru agenți economici și

instituții publice, soluționarea altor chestiuni privind activitatea acestora,

necesare desfășurării lucrărilor de salvare-deblocare și a altor lucrări de

neamânat;

8) interzicerea desfășurării adunărilor, manifestațiilor publice și a altor

acțiuni de masă;

9) interzicerea creării și activității formațiunilor paramilitare ale

persoanelor aflate pe teritoriul statului;

10) dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de alimente și

de alte produse de strictă necesitate;

11) dispunerea, în caz de necesitate, a sistării temporare a livrării

gazelor, energiei electrice și apei potabile;

12) adoptarea deciziilor necesare în scopul întreprinderii unor acțiuni

rapide de asigurare cu gaze naturale, cu energie electrică și cu alte surse

energetice, inclusiv prin derogare de la prevederile normative;

24

13) coordonarea activității mijloacelor de informare în masă privind:

a) informarea populației despre cauzele și proporțiile situației

excepționale, despre măsurile întreprinse pentru prevenirea pericolului,

lichidarea urmărilor acestei situații și protecția populației;

b) familiarizarea populației cu regulile de comportare în timpul situației

excepționale;

c) introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de

telecomunicații, combaterea dezinformării, a știrilor false și a discursului de

ură;

14) interzicerea demisiei lucrătorilor, cu excepția cazurilor prevăzute

de actele normative, pentru această perioadă;

15) modificarea procedurii de numire în funcție și de destituire a

conducătorilor agenților economici și ai instituțiilor publice;

16) implicarea cetățenilor pentru prestări de servicii în interes public în

condițiile legii;

17) efectuarea, în modul stabilit de lege, a rechizițiilor de bunuri în

scopul prevenirii și lichidării consecințelor situațiilor care au impus

declararea stării de urgență;

18) efectuarea acțiunilor necesare pentru protecția infrastructurii critice,

precum și pentru asigurarea securității cibernetice;

19) efectuarea altor acțiuni necesare în vederea prevenirii, diminuării și

lichidării consecințelor situațiilor care au impus declararea stării de urgență;

20) întreprinderea măsurilor necesare pentru gestionarea fluxurilor

migrațiunile;

21) accesarea și gestionarea asistenței internaționale pentru durata stării

de urgență.

Art.3. – Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților

administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai

instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe

teritoriul Republicii Moldova.

Art.4. – Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova intră în vigoare în momentul emiterii.

Art.5. – Parlamentul Republicii Moldova va informa, în termen de 3

zile, Secretarul General al ONU și Secretarul General al Consiliului Europei

despre prezenta hotărâre și cauzele adoptării acesteia.

Art.6. – Se abrogă Hotărârea Parlamentului nr.1/2022 privind

declararea stării de urgență, cu efect pentru viitor.

Art.7. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se aduce

îndată la cunoștința populației prin mijloacele de informare în masă și se

publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Moldova, nr. 2 din 25 februarie 2022, în conformitate cu art. 22 din Legea

nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, art. 2

25

din Hotărârea Parlamentului nr. 41/2022 privind declararea stării de urgență,

pct. 6, 7, 8 și 9 din Regulamentul Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1340/2001,

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, la pct. 35 a

dispus că, prin derogare de la prevederile art.70 al Legii nr.135/2007 privind

societățile cu răspundere limitată, se suspendă dl. Boris Salov din funcția de

administrator al SRL „Avia Invest” și se numește în calitate de administrator

pentru perioada stării de urgență dl. Sergiu Chetraru.

de chemare în judecată împotriva Parlamentului Republicii Moldova și

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova cu privire la

anularea art. 2 pct. 15 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie

2022 privind declararea stării de urgență, în partea sintagmei ce-1 vizează pe

reclamant - „modificarea procedurii de numire în funcție și de destituire a

conducătorilor agenților economici”; anularea pct. 35 din Dispoziția

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 2 din 25

februarie 2022, adoptată sub imperiul unei prevederi normative lovită de

nulitate - art. 2 pct. 15 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie

2022 privind declararea stării de urgență, în partea sintagmei - „modificarea

procedurii de numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților

economici”, precum și cu depășirea limitelor drepturilor acordate prin

numita prevedere.

declarat inadmisibilă acțiunea depusă de LTD „Komaksavia Airport Invest”

împotriva Parlamentul Republicii Moldova și Comisia pentru situații

Excepționale a Republicii Moldova în partea pretenției privind anularea art.2

pct. 15 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind

declararea stării de urgență, în partea sintagmei - „modificarea procedurii de

numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților economici”.

recursul depus de către LTD „Komaksavia Airport Invest”. S-a menținut

încheierea din 15 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza de

contencios administrativ intentată la acțiunea LTD „Komaksavia Airport

Invest” împotriva Parlamentului Republicii Moldova și Comisia pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor.

control normativ depusă de LTD „Komaksavia Airport Invest” împotriva

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova privind anularea

pct. 35 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova nr.2 din 25 februarie 2022, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

soluția emisă de către Curtea de Apel Chișinău este justă și întemeiată, având

26

la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost dată o apreciere

juridică cuvenită.

critici împotriva argumentelor din hotărârea instanței de apel.

soluția pronunțată de prima instanță este legală și temeinică, nefiind

constatate prin recurs statuările conform cărora, instanța a aplicat eronat

normele de drept material.

administrativ, în cazul în care au fost emise acte administrative individuale

și normative referitoare la securitatea națională a Republicii Moldova, la

exercitarea regimului stării excepționale, la măsurile de urgenta luate de

autoritățile publice în vederea combaterii calamităților naturale, a

incendiilor, a epidemiilor, a epizootiilor și a altor fenomene similare, instanța

de judecată poate fi sesizată doar pentru exercitarea controlului următoarelor

circumstanțe: a) existența situației excepționale la data la care a fost emis

actul; b) competența autorității publice de a emite actul; c) existența

interesului public care justifică emiterea actului administrativ; d)

imposibilitatea efectivă a autorității publice de a emite actul în condiții

obișnuite; e) proporționalitatea, în conformitate cu art. 29, a măsurilor

adoptate prin act administrativ.

actul administrativ contestat urmează a fi supus verificării prin prisma tuturor

circumstanțelor enumerate de prevederile art. 225 alin. (3) din Codul

administrativ.

emis actul, se constată cu certitudine că, prin Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova privind declararea stării de urgență nr. 41 din 24

februarie 2022, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova pentru o perioadă de 60 de zile. Dispoziția contestată a fost emisă

la 25 februarie 2022.

administrativ contestat, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, era declarată

stare de urgență, astfel fiind întrunită prima condiție - existența situației

excepționale la data la care a fost emis actul.

prevederile art. 21 alin. (1) al Legii privind regimul stării de urgență, de

asediu și de război nr. 212-XV din 24.06.2004, potrivit căruia în cazul

declarării stării de urgență la iminența declanșării sau la declanșarea unor

situații excepționale cu caracter natural, tehnogen sau biologico-social, fapt

ce impune necesitatea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor

acestora, planificarea, organizarea și coordonarea activității de aplicare a

27

măsurilor impuse revin Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, iar coordonarea aducerii la îndeplinire a măsurilor de rigoare

revine Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale.

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova are următoarele

atribuții: a) emite dispoziții privind aplicarea măsurilor de protecție a

populației și bunurilor, de localizare și lichidare a consecințelor situațiilor

excepționale, de apărare a statului de drept și de menținere sau restabilire a

stării de legalitate. Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova se publică pe pagina web oficială a Guvernului și sunt

executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și

locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru

cetățeni. Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va

asigura actualizarea și evidența permanentă a dispozițiilor emise.

Excepționale a Republicii Moldova, anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova, nr. 1340 din 04 decembrie 2001, în caz de pericol și

declanșare a situațiilor excepționale, Comisia analizează datele recepționate

privind situația creată, studiază caracterul, cauzele declanșării și proporțiile

situației excepționale, adoptă decizii cu privire la aplicarea unor măsuri

urgente, precum și unor măsuri ulterioare de protecție a populației,

teritoriului și patrimoniului, localizarea și lichidarea consecințelor situațiilor

excepționale. Organele administrației publice centrale și locale informează

Comisia despre situația creată prin intermediul Inspectoratului General

pentru Situații de Urgenta al Ministerului Afacerilor Interne.

(„Derogarea în caz de stare de urgență”), prevede că, în caz de război sau de

alt pericol public ce amenință viața națiunii, orice Înaltă Parte Contractantă

poate lua măsuri care derogă de la obligațiile prevăzute de prezenta

Convenție, în măsura strictă în care situația o impune și cu condiția ca aceste

măsuri să nu fie în contradicție cu alte obligații care decurg din dreptul

internațional.

trei condiții pentru validitatea derogării: - trebuie să existe un război sau un

alt pericol public ce amenință viața națiunii; - măsurile adoptate pentru a

răspunde acestui război sau acestui pericol public nu trebuie să depășească

măsura strictă în care situația o cere; - astfel de măsuri nu trebuie să fie în

contradicție cu celelalte obligații ale statului care decurg din dreptul

internațional.

viața națiunii” desemnează „o situație de criză sau de pericol excepțional și

iminent, care afectează întreaga populație și constituie o amenințare pentru

28

viața organizată a comunității care alcătuiește statul” [Lawless împotriva

Irlandei (nr. 3), 1961, pct. 28].

doar o regiune a statului poate constitui un pericol public ce amenință „viața

națiunii” (a se vedea, de exemplu, derogările referitoare la Irlanda de Nord

în cauza Irlanda împotriva Regatului Unit, 1978, pct. 205, și cele referitoare

la sudestul Turciei în cauza Aksoy împotriva Turciei, 1996, pct. 70). Criza

sau pericolul trebuie să fie excepționale, adică măsurile sau restricțiile

normale, permise de Convenție pentru protejarea siguranței și ordinii publice

și a sănătății, trebuie să fie vădit insuficiente [Danemarca, Norvegia, Suedia

și Țările de Jos împotriva Greciei („Cauza elenă”), raportul Comisiei, 1996,

pct. 153].

Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022, stare care survine

potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de

urgență, de asediu și de război, fie în caz de iminență a declanșării sau

declanșare a unor situații excepționale cu caracter natural, tehnogen sau

biologico-social, ceea ce face necesară prevenirea, diminuarea și lichidarea

consecințelor acestora, fie în cazul existenței unui pericol pentru securitatea

națională sau ordinea constituțională, ceea ce face necesară apărarea statului

de drept, menținerea sau restabilirea stării de legalitate, este evidentă

întrunirea cerințelor prevăzute de art. 54 din Constituția Republicii Moldova,

dar și de Legea nr. 212/2004, în contextul unor eventuale restrângeri ale

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și cetățeanului, precum și

se atestă competența Comisiei Situații Excepționale de a emite actul

administrativ contestat.

pericolul la adresa securițății naționale a Republicii Moldova (declarată prin

hotărîrea Parlamentului RM nr. 41 din 24.02.2022) se permite derogarea de

la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în esență și de la prevederile

art. 70 a Legii nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată.

administrativ, se rețin prevederile art. 18 din Codul administrativ, care

stabilește că, interesul public vizează ordinea de drept, democrația,

garantarea drepturilor și a libertăților persoanelor, precum și obligațiile

acestora, satisfacerea necesităților sociale, realizarea competențelor

autorităților publice, funcționarea lor legală și în bune condiții.

Excepționale nr.2 din 25 februarie 2022, au fost adoptate ținând cont de

faptul că, Aeroportul International Chișinău prezintă un obiect de interes

național, de o importantă sporită în infrastructura avia a Republicii Moldova.

Respectiv, în contextul situației regionale, asigurarea securității naționale și

ordinii publice depinde de modul de gestiune a aeroportului în cauză.

29

actul în condiții obișnuite, instanța de recurs menționează că, în situația în

care pe teritoriul întregii țări este declarată o stare de urgență, intervenția

Comisiei pentru Situații Excepționale presupune, intrinsec, faptul că,

mecanismele legale ordinare puse la dispoziția celorlalte autorități publice

nu au fost apte să asigure într-o manieră suficientă excluderea riscurilor

pentru care este necesară intervenția CSE, sau, chiar și în situația în care

acestea, fiind duse la o finalitate, în abstract, ar putea asigura eliminarea

riscurilor constatate, datorită duratei de desfășurare a lor se prezintă a fi

ineficiente și improprii pentru eliminarea unor pericole iminente și cu un

efect ireversibil pentru interesele publice și care au fost protejate astfel prin

intervenția CSE.

adoptate prin act administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține că art. 29 din Codul administrativ prevede că, orice măsură

întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau

libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului

proporționalității. O măsură întreprinsă de autoritățile publice este

proporțională dacă: a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în

temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară pentru atingerea

scopului; c) este rezonabilă. Măsura întreprinsă de autoritățile publice este

una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în

raport cu scopul urmărit.

administrativ, constă în obligația autorităților publice de a nu interveni în

drepturile cetățeanului, decât într-un mod armonios și echilibrat și doar

atunci când o cere interesul public, fără a atinge substanța dreptului

subiectiv. Ingerințele în drepturile omului prin acțiune administrativă nu este

exclusă, însă ea trebuie să urmărească un scop legitim urmând să fie potrivă,

necesară și rezonabilă.

legalității acțiunii administrative. Controlul judecătoresc efectiv realizat prin

acțiunea în contencios administrativ obligă judecătorul administrativ să

verifice respectarea acestei axiome juridice de către autoritățile publice,

atunci când se relaționează cu cetățeanul prin acțiunea administrativă. Orice

hotărâre judecătoreasca prin care se înfăptuiește jurisdicția administrativă

trebuie să conțină efectuarea testului proporționalității.

afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă

principiului proporționalității. Verbul „trebuie”, utilizat de legiuitorul

Republicii Moldova în textul articolului 29 din Codul administrativ, denotă

despre o obligație absolută de respectare de către autoritățile publice a

30

proporționalității atunci când întreprind măsuri oficiale, dar și obligația

instanței de judecată de a verifică în ce măsura corespunde proporționalității.

care stabilește că exercițiul drepturilor și al libertăților nu poate fi supus altor

restrângeri decât celor „prevăzute de lege”.

Europeană a Drepturilor Omului au stabilit că: evitarea unui pericol real ce

ar amenința ordinea constituțională, prevenirea riscului răspândirii unei

epidemii ori consecințele unei calamități naturale, protecția minorilor,

apărarea securității naționale, a ordinii publice, reprezintă măsuri care

privesc restrângerea exercițiului libertăților publice, fiind necesare într-o

societate democratică, deoarece prin aceste măsuri se urmărește protejarea

unor valori fundamentale.

securitatea statului este parte integrantă a securității naționale. Prin

securitatea statului se înțelege protecția suveranității, independenței și

integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului

economic, tehnico-științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime

ale persoanei împotriva activității informative și subversive a serviciilor

speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale unor

grupuri sau indivizi aparte.

prin stabilirea și aplicarea de către stat a unui sistem de măsuri cu caracter

economic, politic, juridic, militar, organizatoric și de altă natură, orientate

spre descoperirea, prevenirea și contracararea la timp a amenințărilor la

adresa securității statului.

618-XIII din 31.10.1995 (în vigoare la momentul emiterii actului contestat),

prin amenințări la adresa securității statului se înțelege ansamblul de acțiuni,

condiții și factori ce comportă pericol pentru stat, societate și personalitate.

- Pericol deosebit pentru securitatea statului prezintă: d) acțiunile care

favorizează apariția de evenimente extraordinare în transporturi,

telecomunicații, la unitățile economice și cele de importantă vitală.

de Justiție conchide că, măsura întreprinsă de către Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova prin pct. 35 din Dispoziția Comisiei

pentru Situații Excepționale nr.2 din 25 februarie 2022 este una legală,

justificată și proporțională, iar aprobarea acesteia a avut loc în conformitate

cu prevederile legale și principiile de drept internaționale.

sunt nefondate, întrucât instanța de fond a reținut în mod corect că, dispoziția

nr. 2 din 25 februarie 2022 a fost emisă în conformitate cu art. 2 din

31

Hotărârea Parlamentului nr. 41/2022 privind declararea stării de urgență,

care la pct. 15 a indicat expres că, Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova va emite dispoziții în vederea punerii în executare a

următoarelor măsuri: modificarea procedurii de numire în funcție și de

destituire a conducătorilor agenților economici și ai instituțiilor publice.

executarea acesteia a dispus că, prin derogare de la prevederile art.70 al Legii

nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitată, se suspendă dl. Boris

Salov din funcția de administrator al SRL „Avia Invest” și se numește în

calitate de administrator pentru perioada stării de urgență dl. Sergiu Chetraru.

Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr.2 din 25 februarie 2022,

a fost emisă în temeiul împuternicirilor prevăzute la art. 2 sbpct. 15) din

Hotărârea Parlamentului nr. 41/2022, dar și în temeiul prevederilor legale

exprese ale art. 22 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 212/2004, care stabilește că:

Pe durata stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova are următoarele atribuții stabilește procedura de numire în funcție

și de destituire a conducătorilor agenților economici și ai instituțiilor publice,

cazurile când este permisă demisia lucrătorilor.

emisă în stricta executare a unui act normativ primar, cu forță juridică egală

cu cea a unei legi.

Boris Salov s-a suspendat din funcția de administrator al SRL „Avia Invest”

și s-a numit în calitate de administrator pentru perioada stării de urgență dl.

Sergiu Chetraru. Iar potrivit pct. 1 din Hotărârea Parlamentului nr. 41/2022,

s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o

perioadă de 60 de zile.

recurentului precum că, Comisia pentru Situații Excepționale și-a arogat

atribuții suplimentare, or, cadrul normativ nu poate stabili expres și exhaustiv

toate posibilitățile și circumstanțele concrete de modificare a procedurii de

numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților economici, iar în

acest sens se rețin considerentele expuse de Curtea Constituțională în

Hotărârea pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr.

212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război

și a unor prevederi din Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020

privind declararea stării de urgență nr. 17 din 23 iunie 2020, unde printre

altele se preciza că:

„Pct. 82 Autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență au nevoie de

flexibilitate pentru a putea reacționa prompt la diversitatea situațiilor de urgență care

pot pune țara în pericol. Descrierea detaliată și anticipată a măsurilor care pot fi

necesare pentru a combate starea de urgență echivalează cu faptul că Parlamentul ar

32

trebui din timp să prevadă ce măsuri sunt necesare în fiecare caz de urgență. Curtea

consideră că această sarcină este greu de realizat sau chiar imposibilă pentru

Parlament. Mai mult, utilizarea unor formulări rigide sau descrierea în mod exhaustiv

a măsurilor poate limita capacitatea puterii executive în fața situației de urgență cu care

se confruntă. Așadar, în contextul stării de urgență, reglementarea de o manieră

flexibilă a măsurilor care eventual pot fi întreprinse de către autorități pentru a face

față stării de urgență este acceptabilă și necesară.”

cât și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, autorizează restrângerea

exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți în condițiile legii și ale

principiilor generale ale dreptului internațional chiar și în situații ordinare,

cu atât mai mult această intervenție a statului este admisă în perioadele unor

stări de urgență, de asediu sau de război, când se pune problema existenței

unor pericole pentru securitatea națională sau ordinea constituțională, ceea

ce face necesară apărarea statului de drept, menținerea sau restabilirea stării

de legalitate. Or, în cazurile date sarcina protecției interesului social colectiv

obține o preponderență suplimentară asupra intereselor particulare ale unor

indivizi, chiar dacă acestea derivă din prevederile unor acte normative, or,

așa cum prevede art. 4 alin. (1) din Legea nr. 212/2004, în perioada stării de

urgență, de asediu sau de război, legile și alte acte normative adoptate până

la instituirea stării respective acționează în măsura în care nu contravin

prezentei legi.

un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar

motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza

Garda Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira

Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

recurentului nu constituie temei de admitere a recursului, deoarece se combat

cu cele invocate mai sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost

constatate și elucidate pe deplin de către instanța de fond, având la bază

cumulul de probe apreciate cu respectarea normelor de drept material și

procedural.

recursului, coincid cu argumentele LTD „Komaksavia Airport Invest”

indicate în cererea de chemare în judecată, cărora Curtea de Apel Chișinău

le-a dat o apreciere corespunzătoare.

jurisprudenței CEDO și anume cauza Rebai și alții contra Franței din 25

februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al

Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță

de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit

de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge și restul argumentelor

33

invocate în recurs, cu atât mai mult, că acestea nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

instanței de fond este întemeiată și legală, iar criticile formulate în recurs

sunt nejustificate, completul judiciar al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul și a menține hotărârea contestate.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul depus de LTD „Komaksavia Airport Invest”.

Menține hotărârea din 7 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de LTD „Komaksavia Airport Invest” împotriva Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova privind anularea pct.35 din Dispoziția

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.2 din 25

februarie 2022.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

34