3r-131/22 — anularea în parte a dispozitiei nr.5 din 02 martie 2022

Dosar nr.3r-131/22 2-22031747-01-3r-18042022 Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 29 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând recursul depus de Nicolae Golubenco, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Golubenco împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale, persoană terță judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central – Mariana Fondos-Frațman cu privire la anularea pct.5.1.1 a dispoziției nr.5 din 02 martie 2022, împotriva încheierii din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ, c o n s t a t ă: La 06 martie 2022, reclamantul Nicolae Golubenco a depus, prin poșta electronică, la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova prin care a solicitat anularea parțială a dispoziției nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și anume pct.5.1.1 din această dispoziție ce ține de stabilirea pe perioada stării de urgență a măsurilor specifice în domeniul justiției privind suspendarea de drept a examinării de către instanțele de judecată a cauzelor civile;

obligarea Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova de a prezenta instanței de judecată toate actele care au stat la baza emiterii dispoziției nr.5 din 02 martie 2022 în partea ce ține de stabilirea pe perioada stării de urgență a măsurilor specifice în domeniul justiției privind suspendarea de drept a examinării de către instanțele de judecată a cauzelor civile. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, conform pct.5.1.1 a dispoziției nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale pe perioada stării de urgență au fost stabilite măsurile specifice în domeniul justiției, și anume, se suspendă de drept examinarea de către instanțele de judecată a cauzelor civile.

Sunt exceptate de la suspendare cauzele civile: a) privind eliberarea ordonanțelor de protecție; b) privind confiscarea averii nejustificate în folosul statului; c) privind încuviințarea spitalizării forțate și tratamentului forțat; d) privind aplicarea masurilor asiguratorii; 1 e) privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor, f) privind instituirea masurilor de ocrotire judiciară.

La 03 martie 2022 pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată a fost publicat următorul comunicat, urmare a instituirii stării de urgență în Republica Moldova, în conformitate cu art.22 din Legea nr.212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu de război, art.2 din Hotărârea Parlamentului nr.41/2022 privind declararea stării de urgență, pct.pct.6,7,8 și 9 din Regulamentul Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1340/2001 a fost emisă dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.5 din 02 martie 2022. În acest context, se atenționează că, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a stabilit măsuri specifice în domeniul justiției pe perioada instituirii stării de urgență, conform Dispoziției nr.5 din 02 martie 2022, atașată prezentului comunicat.

Măsurile specifice indicate sunt convergente regimului special instituit în Judecătoria Chișinău, respectiv urmează a fi aplicate în concordanță cu actele normative menționate supra. Mai indică că, ședința de judecată fixată pentru 03 martie 2022, ora 15:00, în legătură cu examinarea demersului privind suspendarea procesului civil depus de către Natalia Golubenco și Nicolae Golubenco în cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de SRL „Galsam Service” nu a avut loc, potrivit dispoziției nr.5 din 02 martie 2022 emisă de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Întru justificarea dreptului încălcat a invocat că, prin activitatea administrativă a Comisiei pentru Situații Excepționale manifestată prin emiterea dispoziției nr.5 din 02 martie 2022 în partea ce ține stabilirea pe perioada stării de urgență a măsurilor specificate în domeniul justiției privind suspendarea de drept a examinării de către instanțele de judecată a cauzelor civile, a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei de insolvabilitate nr.2i-1404/18 în cadrul căreia la data de 03 martie 2022, ora 15.00 judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul Central) Mariana Fondos-Frațman urma să examineze demersul privind suspendarea procesului civil depus de către Natalia Golubenco și Nicolae Golubenco.

Mai menționează că, dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova conține doar motivarea în drept, iar motivarea în fapt lipsește, ceea ce denotă că, Comisia pentru Situații Excepționale nu a argumentat necesitatea stabilirii pe perioada stării de urgență a măsurilor specifice în domeniul justiției privind suspendarea de drept a examinării de către instanțele de judecată a cauzelor civile, motiv din care consideră că urmează a fi anulat pct.5.1.1 a dispoziției nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale. La 14 martie 2022 Nicolae Golubenco a depus cerere cu privire la strămutarea la o altă instanță de judecată egală în grad a cauzei de contencios administrativ dedusă judecății (f.d.68-69).

Prin încheierea din 16 martie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă cererea depusă de Nicolae Golubenco cu privire la strămutarea la o altă instanță de judecată egală în grad, a cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Golubenco împotriva 2 Comisiei pentru Situații Excepționale, persoană terță judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central – Mariana Fondos-Frațman cu privire la anularea pct.5.1.1 a dispoziției nr.5 din 02 martie 2022 (f.d.97-101). Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 11 aprilie 2022, a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Golubenco împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale, persoană terță judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central – Mariana Fondos-Frațman cu privire la anularea pct.5.1.1 a dispoziției nr.5 din 02 martie 2022, în temeiul art.17 din Codul administrativ.

Totodată, a fost declarată inadmisibilă și cererea formulată de Nicolae Golubenco cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității prevederilor Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr.41 din 24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență (f.d.166- 172). Încheierea din 11 aprilie a Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui Nicolae Golubenco la 11 aprilie 202, prin intermediul poștei electronice. (f.d.173). Împotriva încheierii instanței de fond, la 12 aprilie 2022, Nicolae Golubenco a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului și anularea încheierii din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea acțiunii în fond (f.d.178-179).

În motivarea recursului, a invocat dezacordul cu soluția adoptată de către Curtea de Apel Chișinău ca instanță de fond, făcând referire în acest sens la prevederile art.6§1 al Convenției. A menționat că, Curtea de Apel Chișinău și-a întemeiat soluția de inadmisibilitate a acțiunii pe prevederile art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ al Republicii Moldova, motivând că, în acțiunea de contencios administrativ de control normativ, nu a fost indicat expres vreun drept personal vătămat prin actul administrativ contestat, or, prin adoptarea actului de către Comisia pentru Situații Excepționale, nu i-a fost încălcat careva drepturi sau libertăți personale.

Consideră că, concluzia Curții de Apel Chișinău este ilegală, deoarece nu reprezintă altceva decât invocarea formală a unor temeiuri a inadmisibilității acțiunii, care nu sunt urmate de о motivare corespunzătoare, făcând referire în acest context la jurisprudența CtEDO (Hiro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 09.12.1994 §27; Georgiadis v. Greciei nr.21522/93 din 29.05.1997 §43). Totodată, mai consideră că, instanța ierarhic inferioară în motivarea soluției a folosit fraze generale, dar nu s-a referit la dovezi concrete în acest sens.

Notează Nicolae Golubenco că, a invocat și a demonstrat existența unui drept vătămat în sensul art.art.17, 189 Cod Administrativ, și a explicat ce drept i s-a încălcat prin dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, și anume, i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei de insolvabilitate în termen rezonabil, în cadrul căreia la 03 martie 2022, ora 15:00, magistrata Mariana Fondos-Frațman urma să examineze demersul privind suspendarea procesului civil depus de Natalia Golubenco și Nicolae Golubenco. Astfel, consideră că, respectiva obligație de a demonstra pretinsul drept 3 vătămat ca о precondiție de exercitare a dreptului la acțiune, a fost respectată la depunerea cererii de chemare in judecata.

Iar pe de altă parte, din analiza prevederilor pct.5.2.4-5.2.6 din dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, care reglementează modul de contestare a dispozițiilor normative și individuale ale organelor competente în domeniul planificării, organizării si coordonării activității de aplicare a măsurilor impuse de starea de urgență declarată, rezultă că contestația se examinează fără examinarea admisibilității, instanța de judecata urmând să emită о hotărâre pe marginea contestației prevăzute la pct.5.2.4 din dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, care poate fi atacată conform procedurii prevăzute de Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018 întru-un termen de 72 de ore de la data notificării hotărârii.

Noțiunea de „hotărârile instanței de judecată” este definită în art.224 din Codul administrativ, ca о hotărâre judecătorească adoptată de către instanța de judecată în urma examinării acțiunii în contencios administrativ în fond, prin care fie că admite acțiunea, fie că respinge acțiunea. În această ordine de idei, consideră că, Curtea de Apel Chișinău urma să examineze acțiunea în fond, dar să nu examineze admisibilitatea acțiunii sale. Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că la caz se contestă dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Respectiv, speței sunt aplicabile prevederile art.5 alin.(3) din Legea cu privire la actele normative nr.100 din 22 decembrie 2017 în raport cu art.2 alin.(2) din Codul administrativ, potrivit căror, anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Potrivit pct.5.2.4 din Dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, prin excepție de la pct.5.2.1, dispozițiile normative și individuale ale organelor competente în domeniul planificării, organizării și coordonării organelor competente în domeniul planificării, organizării și coordonării activității de aplicare a măsurilor impuse de starea de urgență declarată se contestă direct la Curtea de Apel în circumscripția căreia se află organul al cărui act se contestă, în termen de 72 ore de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau din momentul afișării pe pagina web oficială a Guvernului.

Totodată, potrivit pct.5.2.6 din Dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, hotărârile emise pe marginea contestațiilor prevăzute la pct.5.2.4 pot fi atacate conform procedurii prevăzute de 4 Codul administrativ al Republicii Moldova într-un termen de 72 ore de la data notificării hotărârii. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 11 aprilie 2022, fiind notificată recurentului Nicolae Golubenco la 11 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.173). Împotriva încheierii instanței de fond, la 12 aprilie 2022, Nicolae Golubenco a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului și anularea încheierii din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea acțiunii în fond (f.d.178-179).

Astfel, instanța de recurs consideră că, recurentul s-a conformat prevederilor legale pentru demararea căii de atac în ordine de recurs. La 18 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și persoanei terțe judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul central – Mariana Fondos-Frațman copia recursului depus de Nicolae Golubenco (f.d.181), fiind recepționat de aceștia, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d.183-184). Intimatul și persoana terță nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință la cererea de recurs, până la data examinării recursului.

Potrivit articolului 243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de recurs argumentele au fost expuse cu suficientă claritate. Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră că, recursul depus de Nicolae Golubenco urmează a fi admis cu anularea încheierii din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei la rejudecare.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Golubenco împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale, persoană terță judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central – Mariana Fondos-Frațman cu privire la anularea pct.5.1.1 a dispoziției nr.5 din 02 martie 2022, a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.

Totodată, a fost declarată inadmisibilă și cererea formulată de Nicolae Golubenco cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității prevederilor Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr.41 din 24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență (f.d.166-172).

Din motivarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs, 5 se desprinde că, reclamantul nu a invocat și nu a motivat care drept al său recunoscut de lege, i-a fost încălcat prin actul administrativ contestat, instanța de fond menționând în acest context că, legea expres prevede regula sesizării instanței de către orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, iar dreptul vătămat reprezintă orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitatea administrativă, motiv pentru care acțiunea depusă de Nicolae Golubenco împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale, persoană terță judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central – Mariana Fondos-Frațman cu privire la anularea pct.5.1.1 a dispoziției nr.5 din 02 martie 2022, a fost declarată inadmisibilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, prima instanță a interpretat în mod greșit normele de drept procedural pertinente speței, iar drept consecință prematur a declarat acțiunea ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. În conformitate cu art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Articolul 3 din Codul administrativ stipulează că legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept. Din interpretarea logico-juridică a normelor pre citate, rezultă că unul din elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ, inclusiv a acțiunii în control normativ, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative, or, acțiunea în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat.

La acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, testului de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ urmează a fi supusă și acțiunea de control normativ, inclusiv prin verificarea revendicării unui drept propriu vătămat și una din formele activității administrative, conform articolelor 12 și 206 alin.(1) lit.e) din Codul administrativ. Or, în esență, scopul acțiunii în control normativ constă în anularea unui act administrativ normativ, care prin acțiunea sa aduce o atingere ilegală unui drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite persoane.

Conform articolului 206 alin.(1) lit.e) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). În corespundere cu articolul 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice. Potrivit articolului 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate 6 administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Articolul 39 alin.(1) și (2) din Codul administrativ garantează controlul judecătoresc al activității administrative și stipulează că acesta nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. Astfel, din normele pre-citate rezultă cert că, scopul acțiunii în control normativ constă în anularea unui act administrativ normativ, care prin acțiunea sa aduce o atingere ilegală unui drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite persoane. Sub acest aspect, Completul relevă că prevederile articolului 207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ urmează a fi aplicate în corespundere cu dispozițiile articolelor 17, 20 și 39 din Codul administrativ.

Din coroborarea normelor citate mai sus rezultă că revendicarea dreptului propriu este una din condițiile fundamentale pentru ca acțiunea în contencios administrativ să treacă testul admisibilității. Așadar, normele legale citate supra denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului. Revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17, 38 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse acțiunile actio popularis.

Din conținutul cererii de chemare în judecată, precum și cererea de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a reținut că, Nicolae Golubenco prin înaintarea acțiunii în contencios administrativ de control normativ, a invocat că prin activitatea administrativă a Comisiei pentru Situații Excepționale manifestată prin emiterea dispoziției nr.5 din 02 martie 2022 în partea ce ține de stabilirea pe perioada stării de urgență a măsurilor specificate în domeniul justiției privind suspendarea de drept a examinării de către instanțele de judecată a cauzelor civile, i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei de insolvabilitate nr.2i-1404/18 în cadrul căreia la data de 03 martie 2022, ora 15.00 judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul Central) Mariana Fondos-Frațman urma să examineze demersul privind suspendarea procesului civil depus de Natalia Golubenco și Nicolae Golubenco.

Ulterior, la 06 martie 2022, Nicolae Golubenco a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova prin care a solicitat anularea parțială a dispoziției nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și anume pct.5.1.1 din această 7 dispoziție, care, prin încheierea din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ. Iar în conformitate cu prevederile art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Dispozițiile legale enunțate inter alia reglementează condițiile testului de admisibilitate pe care trebuie să le parcurgă acțiunea în contencios administrativ, inclusiv pentru acțiunea în contestare. În acest context, Colegiul reține că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune trebuie să urmărească și să justifice procesual, pentru testul de admisibilitate, revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă contestată.

Sub acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, prima instanță în mod eronat a conchis că, Nicolae Golubenco nu revendică încălcarea, prin adoptarea actelor normative contestate, a unui drept în sensul art.17, iar drept consecință neîntemeiat a declarat acțiunea acestuia inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.

În consolidarea concluziei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție punctează că, prima instanță a reținut în linii generale ca temei de inadmisibilitate a acțiunii faptul că, Nicolae Golubenco nu a invocat și nu a motivat care drept al său recunoscut de lege i-a fost încălcat prin adoptarea actelor normative care se solicită a fi anulate în prezenta speță și nu a dat o apreciere clară a argumentelor invocate de Nicolae Golubenco precum că, dreptul vătămat revendicat în sensul art.17 din Codul administrativ constă în faptul încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei de insolvabilitate nr.2i-1404/18 în cadrul căreia urma să fie examinat demersul depus de Natalia Golubenco și Nicolae Golubenco cu privire suspendarea procesului civil.

Or, în cazul din speță este indubitabil faptul că, Nicolae Golubenco poate invoca un interes legitim pe marginea examinării cauzei de insolvabilitate nr.2i- 1404/18 în cadrul căreia Nicolae Golubenco poate dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, argumentele la care se face referire în încheierea contestată cu recurs, în coroborare cu toate probele legal admisibile și necesare examinării complete și soluționării juste a cauzei de 8 contencios administrativ pot fi puse la baza soluției fondului cauzei, însă nu la declararea ca inadmisibilă a acțiunii pe temeiul invocat.

Din aceste considerente și pentru a nu admite încălcarea dreptului la un proces echitabil, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ conchide asupra necesității anulării încheierii din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău cu restituirii cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în același complet de judecată, or, declararea acțiunii ca inadmisibilă pentru motivele invocate de Curtea de Apel Chișinău în încheierea recurată, ar putea aduce atingere nejustificată a dreptului reclamantului de acces la instanța de judecată, protejat de art.20 din Constituție. În conformitate cu art.230, 243 alin.(1) lit.c), alin.(2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul depus de Nicolae Golubenco.

Se anulează încheierea din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Golubenco împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale, persoană terță judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central – Mariana Fondos-Frațman cu privire la anularea pct.5.1.1 a dispoziției nr.5 din 02 martie 2022 și se restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii: Iurie Bejenaru Aliona Miron 9