3r-149/22 — anularea partiala a actului administrativ

3r-149/22 — anularea partiala a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3r-149/22

2-22045645-01-3r-11052022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de către Evghenia Eșchileva,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Evghenia Eșchileva împotriva Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, terți judecătorii Curții Supreme de Justiție

Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic

cu privire la anularea parțială a actului administrativ,

împotriva încheierii din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea depusă de Evghenia Eșchileva privind atragerea în proces a

judecătorilor Curții Supreme de Justiție – Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina

Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic,

c o n s t a t ă :

La data de 01 aprilie 2022 Evghenia Eșchileva a depus la Curtea de Apel

Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, terți judecătorii Curții Supreme de Justiție

Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic

cu privire la anularea parțială a dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Prin încheierea din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată cererea depusă de Evghenia Eșchileva cu privire la atragerea în proces

a judecătorilor Curții Supreme de Justiție – Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu,

Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic, în cauza de contencios administrativ,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Evghenia Eșchileva împotriva

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova cu privire la anularea

parțială a dispoziției nr.13 din 31 martie 2022.

1

La data de 03 mai 2022 Evghenia Eșchileva a depus la Curtea de Apel

Chișinău recurs împotriva încheierii din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea integrală a încheierii, restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în același complet de judecată, pentru examinarea cererii de

chemare în judecată depusă de Evghenia Eșchileva împotriva Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova cu privire la anularea parțială a dispoziției nr.13

din 31 martie 2022, cu cercul participanților la proces, incluși în cererea de chemare

în judecată (f.d. 38).

Argumentele recurentei Evghenia Eșchileva în esență se rezumă la faptul că

circumstanțele reținute de instanța de apel contravin celor de fapt, ceea ce a dus la

aplicarea eronată a normelor de drept material și aprecierea arbitrară a probelor.

Cu referire la netemeinicia încheierii contestate, recurenta a susținut că prin

încheierea contestată i s-a limitat accesul liber la justiție, ca urmare a modificării

numărului participanților la proces de la 7 la 2.

Recurenta a menționat că, Curtea de Apel Chișinău eronat a stabilit faptele,

prin denaturarea conținutului cererii de chemare în judecată, or, Evghenia Eșchileva

nu a depus nicio cerere privind atragerea în proces a judecătorilor Curții Supreme de

Justiție – Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și

Mariana Pitic, iar în cererea de chemare în judecată le-a indicat ca terți.

Recurenta a subliniat că, Curtea de Apel Chișinău nu era în drept să

examineze din oficiu chestiunea privind atragerea în proces a judecătorilor Curții

Supreme de Justiție – Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie

Bejenaru și Mariana Pitic, dar urma să înceapă examinarea cauzei cu cercul

participanților la proces incluși în cererea de chemare în judecată de către Evghenia

Eșchileva, având în vedere că cercul participanților la proces, incluși în cererea de

chemare în judecată a reclamantei, nu poate fi modificat la discreția instanței de

judecată.

La data de 11 mai 2022 Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui

proces echitabil în ordine de recurs, a notificat Comisiei pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova copia recursului depus de Evghenia Eșchileva.

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nu și-a valorificat

dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, în care să-și expună opinia

referitor la cererea de recurs depusă de Evghenia Eșchileva.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis

încheierea contestată, transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Potrivit actelor cauzei, încheierea instanței de apel din 18 aprilie 2022 a fost

notificată Evgheniei Eșchileva, prin intermediul poștei electronice, la data de

21 aprilie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele

cauzei (f.d. 37).

2

La data de 03 mai 2022 Evghenia Eșchileva a depus la Curtea de Apel

Chișinău recurs împotriva încheierii din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 38).

Astfel, instanța de recurs consideră că Evghenia Eșchileva s-a conformat

prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din

Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curților de apel.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul depus de Evghenia Eșchileva, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Potrivit art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din actele cauzei rezultă că, la data de 01 aprilie 2022 Evghenia Eșchileva a

depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, terți judecătorii Curții Supreme

de Justiție Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și

Mariana Pitic cu privire la anularea parțială a dispoziției Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nr. 13 din 31 martie 2022 (f.d. 1-4).

Prin încheierea din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată cererea depusă de Evghenia Eșchileva cu privire la atragerea în proces

a judecătorilor Curții Supreme de Justiție – Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu,

Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic, în cauza de contencios administrativ,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Evghenia Eșchileva împotriva

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova cu privire la anularea

parțială a dispoziției nr.13 din 31 martie 2022 (f.d. 34-36).

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că, situațiile în care

reclamantul sau instanța poate atrage un terț în proces sunt reglementate expres de

lege, astfel încât, pentru a justifica intervenirea în proces, partea urmează să

demonstreze care drepturi îi sunt afectate de litigiu în cauză sau să argumenteze

participarea sa la raportul juridic litigios, în așa fel încât hotărârea instanței de

judecată ar interveni direct în drepturile lui.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că, în litigiul în cauză nu se afectează

careva drepturi și obligații ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție – Svetlana

Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic.

Totodată, prima instanță a relevat că Evghenia Eșchileva nu a motivat

necesitatea atragerii în proces a judecătorilor Curții Supreme de Justiție – Svetlana

Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic.

Prin urmare, prima instanță a conchis că atragerea în proces din oficiu la

cererea reclamanților a persoanelor terțe a cărora nu li se afectează careva drepturi și

obligații, duce inevitabil la suportarea unor cheltuieli organizatorice nejustificate,

cum ar fi notificarea, citarea, la fel cât și duce la încălcarea termenului rezonabil de

3

examinare a unei cauze, de exemplu acordarea termenului pentru prezentarea

referinței pentru fiecare participant.

Articolul 21 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu

legea și alte acte normative.

Potrivit art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Conform art. 203 din Codul administrativ, participanți la proces sunt părțile;

persoanele atrase în proces de instanța de judecată; alți subiecți investiți de lege cu

drept de sesizare.

Articolul 205 alin. (1)–(4) din Codul administrativ prevede că, la examinarea

acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din

oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul în cauză. Dacă

un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea instanței de

judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie

atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, când: o persoană contestă

actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității

acestuia; o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la

cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; o persoană înaintează acțiune

în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act

administrativ individual defavorabil pentru un terț; o persoană înaintează acțiune în

contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act

administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o

singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane. Dacă o persoană

înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice

să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea

unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces. Încheierea

judecătorească prin care este atras în proces un terț se notifică tuturor participanților

la proces. Instanța de judecată indică motivul atragerii în proces și expediază terțului

atras în proces o copie a înscrisurilor depuse până la acel moment în instanța de

judecată. Încheierea judecătorească cu privire la atragerea unui terț în proces nu este

susceptibilă de recurs. Încheierea judecătorească prin care se refuză atragerea în

proces a unui terț poate fi contestată separat cu recurs.

Din prevederile legale enunțate rezultă, că pot fi atrase în proces doar

persoanele ale căror drepturi sunt afectate de litigiul dedus judecății.

În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel

Chișinău just a respins ca neîntemeiată cererea depusă de Evghenia Eșchileva cu

privire la atragerea în calitate de terți judecătorii Curții Supreme de Justiție Svetlana

Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic.

Or, argumentele invocate de Evghenia Eșchileva referitoare la necesitatea

atragerii în proces a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Svetlana Filincova, Ala

Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic, nu se încadrează în

prevederile art. 205 din Codul administrativ, având în vedere că, prin prisma

dispozițiilor articolului nominalizat, se asigură participarea la proces a persoanelor

fizice sau juridice, ale căror drepturi ar putea fi afectate de litigiul în cauză, în timp

4

ce o eventuală hotărâre a instanței de judecată ce va fi emisă la acțiunea înaintată de

Evghenia Eșchileva, nu intervine în niciun mod în drepturile și interesele legitime ale

judecătorilor Curții Supreme de Justiție Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina

Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic, care au fost indicați de către Evghenia

Eșchileva în calitate de persoane terțe în conținutul cererii de chemare în judecată.

Potrivit art. 216 alin. (1) din Codul administrativ, pentru pregătirea

dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul

raportor efectuează următoarele acțiuni: solicită pârâtului și celorlalți participanți la

proces referințe cu privire la acțiunea în contencios administrativ; clarifică

circumstanțele ce trebuie probate și indică probele suplimentare care trebuie

prezentate de către participanți în termenul stabilit expres de instanța de judecată;

solicită, la cerere sau din oficiu, probele necesare examinării complete și soluționării

juste a cauzei de contencios administrativ printr-o încheiere în care este stabilit

termenul-limită de prezentare a acestora; efectuează orice alte acte de procedură

necesare pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, după posibilitate într-

o singură ședință de judecată; stabilește data și ora pentru începutul dezbaterilor

judiciare, cu citarea legală a tuturor participanților la proces.

Instanța de recurs menționează că, limitele extensive ale principiului rolului

activ al judecătorului în procedura administrativă urmează să se coroboreze cu

principiul disponibilității părților în drepturile lor procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului

cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Conform art. 27 din Codul de procedura civilă, disponibilitatea în drepturi se

afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune

liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și

de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare. Instanța nu admite dispunerea de un drept sau folosirea

modalității de apărare dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile sau

interesele legitime ale persoanei.

Sub acest aspect, instanța de recurs relevă că rolul activ al instanței de

judecată trebuie să se armonizeze cu inițiativa părților, în scopul stabilirii adevărului.

Astfel, chiar dacă în conținutul cererii de chemare în judecată reclamanta Evghenia

Eșchileva a indicat în calitate de terți judecătorii Curții Supreme de Justiție Svetlana

Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic, era

necesar ca instanța să analizeze întregul conținut al acțiunii și să efectueze actele de

procedură necesare pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, în raport

cu situația de fapt.

Or, rolul activ al instanței de judecată în procesul administrativ este principiu

care instituie regula, potrivit căreia, pentru aflarea adevărului în cauza examinată,

judecătorii nu trebuie să adopte o poziție pasivă, dar trebuie să-și găsească reflectare

legislativă expresă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție indică că, disponibilitatea părților este un principiu procedural

unanim recunoscut, dar, totuși nu este nelimitat. Disponibilitatea părților, ca și orice

alt drept inerent persoanei este perpetuu în timp și spațiu, până în momentul în care

5

atentează drepturilor unei alte persoane, la caz, disponibilitatea durează atât timp până

nu atentează bunei-credințe a exercitării acestor drepturi.

Astfel, instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul recurentei

Evghenia Eșchileva precum că, cercul participanților la proces nu poate fi modificat

la discreția instanței de judecată. Or, prevederile Codului administrativ stabilesc în

mod expres că instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu,

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate de expunerile participanților la

proces.

Subsecvent, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că potrivit art. 1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 544-XIII din

20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, judecătorul este persoana învestită

constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii.

Judecătorii instanțelor judecătorești sânt independenți, imparțiali și inamovibili și se

supun numai legii.

Prin urmare, instanța de recurs apreciază ca întemeiată constatarea primei

instanțe potrivit căreia Evghenia Eșchileva nu a motivat necesitatea atragerii în proces

a judecătorilor Curții Supreme de Justiție – Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu,

Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic. Or, prin includerea terților

nominalizați în cererea de chemare în judecată, Evghenia Eșchileva nici într-un fel

nu a motivat necesitatea participării terților în cauza de contencios administrativ în

raport cu pârâta Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentă sunt

neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Evghenia

Eșchileva.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Evghenia Eșchileva și se menține încheierea

din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

6