2ra-243/23 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a plângerii si repararea prejudiciului moral cauzat

Dosarul nr. 2rac-243/23 2-22008337-01-2ra-09022023 Î N C H E I E R E 29 martie 2023 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând cererea de recuzare a judecătorului Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție Mariana Pitic, c o n s t a t ă : La 20 ianuarie 2022, Eșchileva Evghenia a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a plângerii și repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea acestui drept.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 mai 2022, cerere de chemare în judecată depusă de Eșchileva Evghenia, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2022, s-a respins apelul declarat de Eșchileva Evghenia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 mai 2022. La 17 ianuarie 2023, Eșchileva Evghenia a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2022 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 mai 2022 solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Examinarea cererii de recurs a fost fixată pentru data de 22 martie 2023. La 22 martie 2023, Eșchileva Evghenia a depus cerere de recuzare membrului completului de judecată împuternicit pentru examinarea cererii de recurs, judecătorului Mariana Pitic.

Drept temei de recuzare a invocat prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și anume existența unei îndoieli rezonabile care pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea din motiv judecătorul Mariana Pitic nu a trecut evaluarea prevăzută de Legea nr.544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului. Studiind argumentele expuse în cererea de recuzare, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare înaintată de Eșchileva Evghenia, judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic.

În conformitate cu art. 50 din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă la judecarea anterioară a cauzei a participat în 1 calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora; o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze; este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; este reprezentantul legal al uneia dintre părți; și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă; are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Potrivit art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă, nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării. La caz, se constată că, cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, este depusă în temeiul art. 50 alin.(1) lit. e) din Codul de procedură civilă. Raportînd norma legală enunțată la circumstanțele speței, Colegiul conchide că, propunerea de recuzare urmează a fi respinsă din motiv că, motivul invocat nu se încadrează în prevederile art.50 Codul de procedură civilă, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a judecătorilor și a inadmisibilității participării judecătorului la judecarea pricini.

În speță, circumstanțele invocate de către Eșchileva Evghenia în susținerea propunerii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistraților recuzați susceptibile de ale afecta imparțialitatea subiectivă. Or, faptul că acesta nu are încredere în judecătorrul recuzat, nu constituie circumstanțe care indică la imparțialitatea subiectivă a judecătorilor în sensul definit de jurisprudența CEDO.

De asemenea, după cum reiterează Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile În acest context, Colegiul invocă jurisprudența CEDO care statuează că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein c. Elveției, hotărîrea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Art. 2 din “Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar“ redactate de Națiunile Unite în 1985 stipulează că “sistemul juridic va decide în problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu legea, fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințări sau interferență, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv“.

Conform art. 8, judecătorii “se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât să păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului juridic“. Existența imparțialității, în sensul conferit de art.6 paragraful 1, se determină prin aplicarea unui test subiectiv, constantând în examinarea convingerilor personale 2 ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă. În Recomandarea sa nr.R(94) 12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit că “Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege“.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a judecătorilor recuzați conchide că, nu există circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea. De aceea, nu puteau fi aplicate dispozițiile art.50 din Codul de procedură civilă iar susținerile teoretice sunt lipsite de relevanță, negăsindu-și aplicare în speță. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare înaintată de Eșchileva Evghenia judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic. În conformitate cu prevederile art. 50-53, art.269-270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea de recuzare înaintată de Eșchileva Evghenia judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Galina Stratulat Iurie Bejenaru 3