3ra-1037/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ

3ra-1037/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1037/22

2-19204464-01-3ra-06102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând recursul depus de Petru Iacub,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Petru Iacub împotriva Consiliului municipal Chișinău și Comisiei

Speciale pentru Examinarea Problemelor Represaților Politici, terț Primarul General

al municipiului Chișinău, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliul

local Băcioi cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Petru Iacub și menținută hotărârea din 27 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 26 decembrie 2019 Petru Iacub, reprezentat de avocatul Roman

Dorofei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal

Chișinău și Comisiei Speciale pentru Examinarea Problemelor Represaților Politici

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ favorabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Petru Iacub a indicat

că, din actele prezentate spre examinare rezultă că în calitate de succesor al averii

Sofiei Iacub și Petru Andrei Iacub, tatăl său, Ștefan Petru Iacub a solicitat

compensarea bunurilor confiscate în legătură cu represiunile politice. Ulterior,

Ștefan Iacub i-a lăsat ca moștenire averea sa prin testament, reclamantului Petru

Iacub.

Reclamantul a menționat că, potrivit certificatelor eliberate de Procuratura

Generală și Curtea Supremă de Justiție, Ștefan Iacub, Sofia Iacub și Petru Andrei

Iacub au fost supuși represiunilor politice. Conform certificatului de la Arhiva

1

Națională a Republicii Moldova, la momentul deportării, Sofia Iacub și Petru Andrei

Iacub dețineau 17 ha de teren (14 ha teren arabil și 3 ha pășuni).

Reclamantul a invocat că, la data de 06 septembrie 2019, prin intermediul

oficiului poștal a transmis în adresa Consiliului municipal Chișinău și Comisiei

Speciale pentru Examinarea Problemelor Represaților Politici o cerere prin care a

solicitat contravaloarea terenurilor confiscate în legătură cu represiunile politice.

Având în vedere că la această cerere nu a fost dat nici un răspuns, reclamantul

Petru Iacub a formulat o cerere prealabilă. Iar, prin răspunsul Consiliului municipal

Chișinău nr. 1-9733/19 din 26 noiembrie 2019, cererea prealabilă depusă de Petru

Iacub a fost respinsă.

Reclamantul a relevat că art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, stipulează că orice persoană are dreptul la

judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale

de către o instanță independentă și imparțială instituită de lege, care va hotărî asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

Făcând referire la art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, reclamantul a reținut că orice

persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.

Reclamantul a notat că, prin nesoluționarea într-un termen rezonabil a cererii

referitor la emiterea deciziei cu titlu de despăgubire, autoritatea administrativă

încalcă dreptul lui Petru Iacub la respectarea bunurilor sale.

Reclamantul a specificat că prin prisma art. 6 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și a dispozițiilor art. 1

din Protocolul nr. 1, autoritatea administrativă abilitată să statueze și să concretizeze

dreptul subiectiv dedus judecății de reclamant are obligația legală de a găsi toate

mijloacele necesare soluționării cererilor și de a exercita dreptul de apreciere privitor

la procedura de soluționare a cererilor în cadrul legii ținând cont de limitele

drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Suplimentar, reclamantul a mai indicat că, prin emiterea refuzului privind

restituirea contravalorii bunurilor confiscate se încalcă dreptul lui Petru Iacub la

respectarea bunurilor în sensul definit de art. 1 din Protocolul nr. 1 al CEDO, și

reprezintă un abuz de drept care nu trebuie tolerat.

Reclamantul a reținut că este necesar să se rețină că persoanelor supuse

represiunilor politice și ulterior reabilitate li se restituie, la cerere, averea confiscată,

naționalizată sau luată în alt mod. Noțiunea de „confiscare a bunurilor” presupune

trecerea forțată și gratuită a bunurilor în proprietatea statului printr-o hotărâre

judecătorească sau printr-un act administrativ; „naționalizarea bunurilor” presupune

trecerea forțată a bunurilor în proprietatea statului printr-un act legislativ sau act

normativ; iar „luarea averii în orice alt mod” reprezintă un act de rechiziție atunci

când proprietarul este deposedat de un bun în temeiul unei decizii a autorității

publice, precum și trecerea în proprietatea statului a bunurilor persoanelor care au

reușit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele republicii.

Prin urmare, reclamantul Petru Iacub a solicitat anularea refuzului nr.

1-9733/19 din 26 noiembrie 2019, obligarea Consiliului municipal Chișinău și

Comisiei Speciale pentru Examinarea Problemelor Represaților Politici să emită

actul administrativ, în sensul achitării lui Ștefan Iacub a contravalorii averii de 17 ha

2

de teren (14 ha teren arabil și 3 ha pășuni) din com. Băcioi, confiscate în legătură cu

represiunile politice și încasarea cheltuielilor judiciare.

Prin încheierea din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

atras în proces în calitate de terț Primarul General al municipiului Chișinău (f.d. 45,

47-48, Vol. I).

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Petru Iacub împotriva

Consiliului municipal Chișinău și Comisiei Speciale pentru Examinarea

Problemelor Represaților Politici, terț Primarul General al municipiului Chișinău cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ favorabil de achitare a contravalorii averii confiscate în

legătură cu represiunile politice (f.d. 63, 69-79, Vol. I).

La data de 30 noiembrie 2020 Petru Iacub, reprezentat de avocatul Roman

Dorofei a depus apel împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii

primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii

de chemare în judecată depuse de Petru Iacub (f.d. 67-68, Vol. I).

Hotărârea motivată din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată prin intermediul poștei electronice la data de 01 februarie

2021 avocatului Roman Dorofei, care reprezenta interesele lui Petru Iacub, fapt ce

se confirmă prin extrasul din poștă electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 81, vol.

I).

La data de 03 martie 2021 Petru Iacub, reprezentat de avocatul Roman Dorofei

a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 86-90, Vol. I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

lui Petru Iacub, reprezentat de avocatul Roman Dorofei împotriva hotărârii din

27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost atrași în

proces în calitate de terți Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliul

local Băcioi (f.d. 112-119, Vol. I).

Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Petru Iacub și menținută hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 155, 156-167, Vol. I).

La data de 26 iulie 2022 Petru Iacub, reprezentat de avocatul Nicolae Agachi

a depus recurs împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a

cererii de chemare în judecată depuse de Petru Iacub (f.d. 178-179, Vol. I). Iar, la

data de 23 septembrie 2022 Petru Iacub a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 2-10, Vol. II).

În motivarea recursului, recurentul Petru Iacub a invocat că din motivarea

deciziei instanței de apel se deduce, că în ședința de judecată participanții la proces

nu s-au prezentat din motive necunoscute, deși au fost înștiințați legal despre locul

și ora examinării cauzei, fapt confirmat prin avizele de recepție a citațiilor anexate

la materialele dosarului.

3

Recurentul a relevat că, în urma analizei înscrisurilor anexate și avizelor de

informare, se constată, că instanța de apel eronat a tratat informarea corespunzătoare

a participanților la proces despre locul, data și ora ședinței de judecată, fiind

încălcate dispozițiile art. 101–105 ale Codului de procedură civilă. Or, din avizele

anexate la materialele cauzei (f.d. 111–112) rezultă că participanții au fost informați

pentru a se prezenta la ședință pentru 23 martie 2022, fapt confirmat inclusiv prin

recipisa semnată de către recurentul Petru Iacub (f.d. 109), prin care acesta este

informat referitor la ședința de judecată din 23 martie 2022.

Recurentul a indicat că, a fost în imposibilitate de a se informa despre data

stabilită pentru examinarea apelului reieșind din faptul că, începând cu data de

16 ianuarie 2022 până la 09 iulie 2022 Petru Iacub s-a aflat peste hotarele Republicii

Moldova, circumstanță confirmată prin pașaportul acestuia, în care se regăsesc

ștampilele de ieșire și intrare din/în Republica Moldova.

Recurentul a susținut că la data de 01 aprilie 2022 avocatul Nicolae Agachi,

prin cererea depusă la Curtea de Apel Chișinău, la care a anexat și mandatul

avocațial, a solicitat instanței de apel permisiunea de a lua cunoștință cu materialele

cauzei, fapt care a eșuat, or, la materiale dosarului nu se regăsește recipisa de

confirmare a acestuia.

Recurentul a relevat că, la data de 28 iunie 2022, prin intermediul poștei

electronice n.ik@mail.ru, ora 09:07, avocatul Nicolae Agachi a informat Curtea de

Apel Chișinău despre faptul imposibilității participării sale în cadrul ședinței de

judecată stabilite pentru 28 iunie 2022, ora 10:00 din motiv că participă în calitate

de apărător al părții vătămate Î.C.S. „Fourchette-M” S.R.L. în dosarul penal nr.

1-20106775-15-1-03092020 privind învinuirea lui Petru Gumeniuc în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 191 din Codul penal cu încasarea prejudiciului material

cauzat în mărime de 124000 de lei, examinat la Judecătoria Cahul, sediul central,

judecător Dumitru Bosîi, numit spre examinare pentru 28 iunie 2022, ora 09:00.

Recurentul a menționat că, prima instanță și instanța de apel nu au apreciat și

aplicat corect cadrul normativ special care reglementează relațiile, obiect al

prezentului litigiu, survenite în urma deportărilor victimelor pe criterii politice și în

special Legea nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor

represiunilor politice și Regulamentul privind restituirea valorii bunurilor prin

achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice, precum și

achitarea compensației în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 627 din 05 iunie 2007.

Recurentul a reținut că Primarul municipiului Chișinău nu este abilitat și nu

deține dreptul de a examina cererile înaintate de persoanele/cetățenii Republicii

Moldova supuși represiunilor politice și ulterior reabilitați, fiind adoptată o decizie

arbitrară și abuzivă.

În acest sens, recurentul a invocat că cererea prealabilă înaintată de Petru Iacub

la data de 31 octombrie 2019, a fost examinată de Primăria municipiului Chișinău la

26 noiembrie 2019, împrejurare certificată prin răspunsul dat sub nr. 1-9733/19 și

semnat de Secretarul interimar al Consiliului municipal Chișinău, Adrian Talmaci.

Prin urmare, recurentul a concluzionat că cererea privind recuperarea valorii

averii confiscate, naționalizate pe criterii politice înaintată de Petru Iacub a fost

examinată de către persoane/organe lipsite de împuterniciri și competențe în acest

sens.

4

La data de 06 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal și prin

intermediul poștei electronice, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului municipal Chișinău, Comisiei Speciale pentru Examinarea Problemelor

Represaților Politici și Primarului General al municipiului Chișinău copia recursului

depus de Petru Iacub împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 121-123, vol. II). Însă,

deși participanții la proces au recepționat copiile recursului nominalizat, (f.d.122

vol. II) aceștia nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 iunie 2022,

însă probe despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate lui Petru Iacub de

către instanța de apel, nu sunt anexate la actele cauzei.

La data de 26 iulie 2022 Petru Iacub, reprezentat de avocatul Nicolae Agachi a

depus recurs împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a

cererii de chemare în judecată depuse de Petru Iacub (f.d. 178-179, Vol. I).

Decizia motivată din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

lui Petru Iacub la data de 08 septembrie 2022, fapt confirmat prin recipisa, anexată

la actele cauzei (f.d. 176, Vol. I).

La data de 23 septembrie 2022 Petru Iacub a prezentat motivarea recursului

împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 2-10, Vol. II).

Astfel, recursul depus de Petru Iacub împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Prin încheierea din 02 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul

depus de Petru Iacub împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători (f.d. 124 vol. II).

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

5

în acest caz.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de

Petru Iacub urmează a fi admis, iar decizia din data de 28 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău urmează a fi casată cu restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel,

în alt complet de judecată, din următoarele motivele.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

Reieșind din prevederile art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că, la data de 26 decembrie 2019 Petru Iacub, reprezentat de avocatul

Roman Dorofei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

municipal Chișinău și Comisiei Speciale pentru Examinarea Problemelor

Represaților Politici, prin care a solicitat anularea refuzului nr. 1-9733/19 din

26 noiembrie 2019, obligarea Consiliului municipal Chișinău și Comisiei Speciale

pentru Examinarea Problemelor Represaților Politici să emită actul administrativ, în

sensul achitării către Ștefan Iacub a contravalorii averii de 17 ha de teren (14 ha teren

arabil și 3 ha pășuni) din com. Băcioi, confiscate în legătură cu represiunile politice

și încasarea cheltuielilor judiciare.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a respins cererea de chemare în

judecată depusă de Petru Iacub (f.d. 63, 69-79, Vol. I).

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din

28 iunie 2022 a respins apelul depus de Petru Iacub și a menținut hotărârea primei

instanțe (f.d. 155, 156-167, Vol. I).

Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a

judecat cauza cu încălcarea normelor de drept procedural.

În susținerea concluziei enunțate instanța de recurs indică următoarele.

6

În conformitate cu art. 194 alin.(1) și (2) Cod administrativ, în procedura în

prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de

drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

Conform art. 239 alin. (1) și (2) Cod administrativ, examinarea și soluționarea

cererii de apel are loc în ședință publică, iar în cazuri de excepție stabilite de lege –

în ședință închisă. Dacă participanții la proces convin de comun acord, examinarea

și soluționarea cererii de apel are loc în procedură scrisă. Participanții la proces se

citează. În citație se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea

participanților la proces nu împiedică instanța de apel să decidă în privința apelului.

La caz, în cererea de recurs, recurentul Petru Iacub a invocat că instanța de apel

eronat a stabilit că participanții la proces au fost înștiințați legal despre ședința de

judecată din 28 iunie 2022, or recurentul s-a aflat peste hotarele Republicii Moldova,

iar reprezentantul său avocatul Nicolae Agachi la data de 28 iunie 2022, prin

intermediul poștei electronice n.ik@mail.ru, ora 09:07, a informat Curtea de Apel

Chișinău despre faptul imposibilității participării sale în cadrul ședinței de judecată

stabilite pentru 28 iunie 2022, ora 10:00 din motiv că, participă în calitate de apărător

într-o cauza penală aflată la examinare la Judecătoria Cahul, sediul central.

Analizând materialele cauzei și argumentele recurentului Petru Iacub invocate

în acest sens, instanța de recurs constată că instanța de apel a examinat prezenta

cauză în absența lui Petru Iacub și a reprezentantului acestuia, avocatului Nicolae

Agachi, cărora nu li s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

În argumentarea concluziei enunțate, instanța de recurs relevă că cererea de

apel depusă de Petru Iacub, reprezentat de avocatul Roman Dorofei împotriva

hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

repartizată prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor

judecătorului Ion Muruianu la data de 16 ianuarie 2021 (f.d.84 vol. I).

Conform citației anexate la materialele cauzei, examinarea cererii de apel

depuse de Petru Iacub, reprezentat de avocatul Roman Dorofei împotriva hotărârii

din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost stabilită pentru

data de 26 mai 2021 (f.d.102 vol. I).

Ulterior, prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor cauza nominalizată

în ordine de apel a fost repartizată repetat în mod automat-aleatoriu la data de

28 iulie 2021 judecătorului Curții de Apel Chișinău, Victoria Sîrbu (f.d. 121 vol. I).

Prin încheierea din 20 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

declinată competența completului specializat în materie de drept comun al Curții de

Apel Chișinău de la examinarea cauzei nominalizate în favoarea judecătorilor

completelor specializate în materie de contencios administrativ (f.d.124-125).

Respectiv, prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor cauza

nominalizată în ordine de apel a fost repartizată repetat în mod automat-aleatoriu la

data de 28 iulie 2021 judecătorului Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan (f.d. 126

vol. I).

Conform citației anexate la materialele cauzei, examinarea cererii de apel

depuse de Petru Iacub, reprezentat de avocatul Roman Dorofei împotriva hotărârii

7

din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost stabilită pentru

data de 14 decembrie 2021 (f.d.102 vol. I).

Instanța de recurs reține că în cadrul ședinței de judecată din 14 decembrie 2021

s-a prezentat apelantul Petru Iacub, care a comunicat instanței de apel că a reziliat

contractul de asistență juridică încheiat cu avocatul Roman Dorofei și în legătură cu

această circumstanță a solicitat amânarea ședinței de judecată, fapt confirmat prin

cererea depusă de Petru Iacub la data de 14 decembrie 2021, prin care comunică

instanței de apel despre rezilierea contractului menționat și procesul-verbal al

ședinței de judecată din aceeași dată (f.d.136, 139 vol. I).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din data de

14 decembrie 2021, o nouă ședință de judecare a cauzei în ordine de apel a fost

stabilită pentru data de 22 martie 2022 (f.d.139), iar Petru Iacub a fost înștiințat

despre ședința indicată, fapt ce se confirmă prin recipisa semnată de apelant și

anexată la materialele cauzei (f.d.137 vol. I).

Instanța de recurs menționează că, prin Hotărârea Parlamentului Republicii

Moldova nr. 41 din 24 februarie 2022 a fost declarată stare de urgență pe întreg

teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

În conformitate cu pct. 5.2.1 al Dispoziției nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, s-au suspendat de drept

examinarea de către instanțele de judecată a acțiunilor în contencios administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție relevă că ședința de judecare a prezentei cauze în ordine de apel stabilită

pentru data de 22 martie 2022 nu a avut loc din cauza declarării stării de urgență,

fapt confirmat prin certificatul anexat la materialele cauzei (f.d. 142 vol. I).

Instanța de recurs reține că prin Dispoziția nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova s-au exclus măsurile specifice în

domeniul justiției și s-a abrogat punctul 5 din Dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022,

cu modificările ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, începând cu data de 04 aprilie 2022.

Din prevederile punctului 2.2 al Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova rezultă că, începând cu

data de 04 aprilie 2022 judecarea cauzelor de contencios administrativ suspendate

de drept conform prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se reiau din oficiu. În

termen de 10 zile de la data prevăzută la pct. 2, instanța de judecată va lua măsuri

pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează că la data de 01 aprilie 2022, avocatul Nicolae Agachi, ca

reprezentant al apelantului Petru Iacub, a depus o cerere la Curtea de Apel Chișinău,

prin care a solicitat permisiunea de a lua cunoștiință cu materialele cauzei, anexând

mandatul avocațial din 01 aprilie 2022 cu seria MA 1696987, semnat pe verso de

Petru Iacub (f.d.143-144 vol. I).

8

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 28 iunie 2022, instanța de

apel verificând prezența particpanților la proces a indicat că părțile nu s-au prezentat

din motive necunoscute, deși au fost citate legal, fapt confirmat prin avizele de

recepție (f.f.153 vol. I).

Analizând materialele cauzei și argumentele recurentului invocate în acest sens,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că instanța de apel a examinat prezenta cauză în absența

participaților la proces, cărora de fapt nu li s-a comunicat locul, data și ora ședinței

de judecată. Or, din materialele cauzei rezultă cu certitudine lipsa citării

participaților la proces pentru ședința de judecată în ordine de apel din 28 iunie 2022.

Instanța de recurs subliniază că la materialele cauzei nu se atestă dovada citării

legale a lui Petru Iacub, și a reprezentantului acestuia, avocatului Nicolae Agachi,

pentru ședința de judecată în ordine de apel, stabilită pentru 28 iunie 2022, ora 10:00.

Respectiv, Curtea de Apel Chișinău a examinat cauza în fond în lipsa acestora,

cărora nu le-a fost notificat locul, data și ora ședinței de judecată, fapt ce denotă

încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.

Astfel, la materialele cauzei nu se regăsesc citațiile și avizele de recepție a

acestora, prin care instanța de apel afirmă că a înștiințat legal apelantul Petru Iacub

și reprezentantul său, avocatul Nicolae Agachi despre locul, data și ora examinării

cauzei, iar constatările Curții de Apel Chișinău cu privire la citarea legală a acestora

pentru ședința de judecată din 28 iunie 2022, ora 10:00 sunt lipsite de suport

probatoriu.

De altfel, instanța de recurs relevă că, art. 239 alin. (2) Cod administrativ acordă

dreptul instanței de apel de a judeca apelul în lipsa participanților la proces, doar în

cazul în care aceștia sunt citați legal despre locul, data și ora ședinței, acțiuni ce la

caz nu a fost respectate de către Curtea de Apel Chișinău, pentru a-i acorda

posibilitatea de a purcede la examinarea cauzei în fond.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că nu sunt incidente speței prevederile art.218

lit. c) din Codul administrativ și art. 102 alin. (41) din Codul de procedură civilă,

potrivit cărora participanții la proces care s-au prezentat cel puțin o dată în ședința

de judecată pe parcursul examinării acțiunii în contencios administrativ sau au

efectuat acte de procedură în contextul examinării acțiunii în contencios

administrativ nu pot invoca lipsa citației pentru efectuarea actelor de procedură la o

dată ulterioară.

Or, la caz instanța de recurs relevă că ședința de judecată a prezentei cauze în

ordine de apel stabilită pentru data de 22 martie 2022, despre care a fost înștiințat

recurentul Petru Iacub nu a avut loc din cauza declarării stării de urgență, fiind

suspendată examinarea cauzei de drept în temeiul Dispoziției nr. 5 din 02 martie

2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Iar, odată cu

excluderea măsurilor specifice în domeniul justiției, prin Dispoziția nr. 13 din

31 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

instanța de judecată era obligată să citeze participanții la proces în temeiul punctului

2.2 al Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova.

9

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că instanța de apel nu a executat prevederile

punctului 2.2 al Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, în care este indicat în mod expres că în termen

de 10 zile de la data de 04 aprilie 2022, instanțele de judecată urmau să ia măsuri

pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților.

De asemenea, instanța de recurs menționează că din actele cauzei denotă cu

certitudine faptul că avocatul Nicolae Agachi a depus mandatul avocațial din

01 aprilie 2022 cu seria MA 1696987, semnat de Petru Iacub, la 01 aprilie 2022,

imediat după adoptarea Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, prin care a fost dispusă reluarea din

oficiu a cauzelor suspendate (f.d. 144 vol. I).

Astfel, întru executarea punctului 2.2 al dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, instanța de apel

începând cu data de 04 aprilie 2022 urma să exercite obligația sa pozitivă de a lua

măsuri pentru fixarea noilor termene de judecată și citarea părților, inclusiv și a

avocatului Nicolae Agachi, care și-a exercitat obligația de a comunica instanței de

apel despre intervenirea sa în proces în calitate de reprezentant al apelantului Petru

Iacub, încă la data de 01 aprilie 2022.

Or, conform art. 98 alin. (1) din Codul administrativ, dacă în cadrul procedurii

administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un

reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.

Cu referire la argumentul recurentului Petru Iacub precum că, la 28 iunie 2022,

ora 09:07, prin intermediul poștei electronice n.ik@mail.ru, avocatul Nicolae

Agachi a informat Curtea de Apel Chișinău despre faptul imposibilității participării

sale în cadrul ședinței de judecată fixate pentru 28 iunie 2022, ora 10:00 din motiv

că participă la examinarea unei cauze la Judecătoria Cahul, sediul central, instanța

de recurs relevă că la actele cauzei nu se regăsește cererea menționată, care este

anexată doar în copie la cererea de recurs.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție este în imposibilitate de a verifica recepționarea de către

Curtea de Apel Chișinău a cererii de amânare depuse de reprezentantul lui Petru

Iacub, avocatul Nicolae Agachi și a se expune asupra argumentului invocat. Or, doar

Curtea de Apel Chișinău poate verifica depunerea prin intermediul poștei electronice

a unei astfel de cereri la Direcția de evidență și documentare procesuală, Secția civilă

și de contențios administrativ a Curții de Apel Chișinău.

Așadar, este evident că, judecând cererea de apel în lipsa participanților, care

nu au fost citați în modul prevăzut de lege și adoptând decizia la 28 iunie 2022,

instanța de apel nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a participaților la proces, ce

constă în posibilitatea, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul

subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de

drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare

și, astfel, a admis încălcarea principiilor procedurii de contencios administrativ

stipulate la art. 38-40, 43 din Codul administrativ.

10

În consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție notează că instanța de apel nu a garantat participanților la

proces posibilitatea de a fi prezenți în ședința de judecată, de a participa la

dezbaterile judiciare, a da explicații pe caz și de a înainta obiecții, inclusiv de a-și

prezenta opinia referitor la organul competent de a-i examina cererea depusă în

temeiul Legii nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor

represiunilor politice și a Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin

achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice, precum și

achitarea compensației în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 627 din 05 iunie 2007.

În acest sens, jurisprudența CtEDO accentuează necesitatea acordării

posibilității justițiabililor de a-și pleda cauza cu eficiența dorită.

În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

conchide că, instanța de apel nu a respectat procedura citării legale a

apelantului Petru Iacub și a reprezentantului său, avocatului Nicolae Agachi, fapt ce

constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Instanța de recurs notează că CtEDO în practica sa constantă, la acest capitol a

relevat că, ținerea unei ședințe este considerată necesară atunci când este vorba

despre chestiuni de drept și de fapt importante (Fischer împotriva Austriei, pct. 44),

sau când trebuie apreciat dacă faptele au fost corect stabilite de către autorități

[Malhous împotriva Republicii Cehe (MC), pct. 60], și atunci când circumstanțele

impun ca instanța să-și facă o proprie impresie asupra justițiabilului, astfel încât

aceasta să-și poate explica situația personală, în persoană sau prin reprezentantul său

(Miller împotriva Suediei, pct. 34 in fine; Andersson împotriva Suediei, pct. 57)

exemplu, atunci când instanța trebuie să cunoască suferințele personale ale acestuia

pentru a determina nivelul compensațiilor care trebuie să-i fie acordate [Göç

împotriva Turciei (MC), pct. 51; Lorenzetti împotriva Italiei, pct. 33] – sau atunci

când instanța obține, mai ales în acest fel, precizări cu privire la anumite puncte

[Fredin împotriva Suediei (nr. 2), pct. 22; Lundevall împotriva Suediei, pct. 39]

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului Odată în contextul stabilirii

încălcarii dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 § 1 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale a statuat că, odată ce

trebuie să fie organizată o ședință de judecată, părțile au dreptul de a compărea, de

a prezenta oral argumente, de a alege o altă formă de participare la procedură (de

exemplu, prin numirea unui reprezentant) sau de a solicita o amânare a ședinței.

Pentru ca aceste drepturi să fie exercitate efectiv, părțile trebuie notificate despre

data și locația ședinței, cu un preaviz suficient pentru a le permite să ia măsurile

necesare. Curtea a precizat că instanțele naționale sunt obligate să verifice validitatea

notificării înainte de orice examinare a fondului cauzei. Analiza cuprinsă în deciziile

interne trebuie să meargă dincolo de simpla menționare a trimiterii unei citații legale

și să exploateze în mod optim probele disponibile pentru a stabili dacă o parte care

a fost absentă de la ședință a fost în mod real informată despre organizarea acesteia

printr-un preaviz suficient.

11

Simplul fapt că o instanță internă nu verifică dacă o parte absentă de la ședință

a primit citația cu suficient timp înainte, și, în caz contrar, dacă este necesar să amâne

ședința, este în sine incompatibil cu respectarea în mod real a principiului echității

procedurale și poate determina Curtea să concluzioneze că a existat o încălcare a art.

6 § 1 (Gankin și alții împotriva Rusiei, pct. 39 și pct. 42, și o reamintire a principiilor

jurisprudenței în ceea ce privește notificarea ședințelor de judecată, informarea

justițiabililor în cauză și chestiunea renunțării la o ședință de judecată, pct. 34-38).

Totodată, unul din principiile procesului echitabil, rezultând din jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului, este contradictorialitatea între părțile, care

sunt parte a procesului. Pentru a răspunde exigențelor articolului enunțat, procedura

în fața instanțelor judiciare trebuie să aibă un caracter contradictoriu, un concept

similar celui al egalității armelor. Principiul contradictorialității presupune, în fond,

posibilitatea pentru părțile în proces de a li se aduce la cunoștință toate dovezile

invocate și observațiile formulate și de a face comentarii în legătură cu ele.

Respectarea principiului egalității armelor presupune că fiecare parte trebuie să

obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze

într-o situație dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât să se mențină un

echilibru corect. Dreptul la o procedură contradictorie implică dreptul unei părți în

procesul civil de a lua cunoștință de observațiile sau explicațiile date de cealaltă

parte, precum și a le discuta.

În conformitate cu art. 43 Cod administrativ, examinarea judiciară a cauzelor

de contencios administrativ se desfășoară în baza principiului contradictorialității și

al egalității în drepturi procedurale a participanților la proces.

În context, instanța de recurs notează că contradictorialitatea presupune

organizarea procesului astfel încât părțile și ceilalți participanți la proces să aibă

posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege

modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de

alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de

drept care are legătură cu cauza dată judecății și de a-și expune punctul de vedere

asupra inițiativelor instanței. Instanța care judecă cauza își păstrează imparțialitatea

și obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la

proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei.

Reieșind din cele enunțate și ținând cont de natura litigiului și de marja de

apreciere a instanței de judecată, instanța de recurs opinează că a examinat

principalele întrebări juridice stabilite și că nu este în drept să se pronunțe separat în

privința motivelor cu privire la fondul cauzei. De fapt, acestea poartă un caracter

secundar și nu au forță juridică de a influența decisiv considerentele de mai sus (a se

vedea, printre alte autorități, Kamil Uzun vs Turcia, 10 mai 2007, parag. 64 din

10 mai 2007; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs

România (Marea Cameră), 17 iulie 2014, parag. 156).

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție notează că cele menționate mai sus nu pot fi corectate în

ordine de recurs, din cauza specificului acestora.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

12

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Petru Iacub, de a casa decizia din

28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența

dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate

neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea

Cameră), 23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră),

5 aprilie 2018, parag. 123 – 125).

Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și să reexamineze cererea de apel cu respectarea tuturor procedurilor de

rigoare, crearea condițiilor obiective și reale tuturor participanților la proces pentru

realizarea drepturilor sale procedurale, iar în baza probelor pertinente administrate,

raportate la legea materială ce guvernează raportul juridic litigios, să emită o decizie

legală și întemeiată.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus Petru Iacub.

Se casează integral decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Petru Iacub împotriva Consiliului municipal Chișinău și Comisiei

Speciale pentru Examinarea Problemelor Represaților Politici, terț Primarul General

al municipiului Chișinău, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliul

local Băcioi cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ favorabil, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

13