3ra-731/22 — contestarea actului administrativ

3ra-731/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-731/22

2-21102921-01-3ra-25072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I.Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Primarul general al municipiului

Chișinău, reprezentat de Ivan Coica,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Maria Feraru

împotriva Primarului general al municipiului Chișinău și a Primăriei municipiului

Chișinău cu privire la anularea în tot a actului administrativ individual defavorabil,

de destituire din funcția publică, obligarea emiterii unui act administrativ individual

favorabil, de restabilire în funcție și repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Primarul general al municipiului Chișinău și a fost menținută

hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 9 iulie 2021 Maria Feraru a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Primarului general al municipiului

Chișinău și a Primăriei municipiului Chișinău cu privire la anularea în tot a actului

administrativ individual defavorabil, de destituire din funcția publică, obligarea

emiterii unui act administrativ individual favorabil, de restabilire în funcție și

repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acestei acțiuni, Maria Feraru a indicat că din data de 21 martie

2019 a activat în cadrul Primăriei municipiului Chișinău în funcția de șef Secție

resurse umane, iar din data de 10 februarie 2020, în funcția de șef Secție analiză si

monitorizare a domeniilor de ramură.

A invocat că prin dispoziția nr. 456-dc din 26 mai 2021 a Primarului general al

municipiului Chișinău, i-a fost aplicată sancțiune disciplinară – destituirea din

funcția publică de șef Secție analiză și monitorizare a domeniilor de ramură din

cadrul Primăriei municipiului Chișinău, iar drept temei de concediere a servit

pretinsa lipsă mai mult de 4 ore de la locul de muncă pe data de 2 aprilie 2021.

1

În opinia sa, dispoziția enunțată este ilegală și urmează a fi anulată, or, din data

de 2 aprilie 2021 până pe 7 aprilie 2021 s-a aflat în concediul medical, fapt confirmat

prin certificatul medical prezentat Direcției managementul resurse umane.

Reclamanta a specificat că, din conținutul dispoziției contestate, rezultă că

sancțiunea disciplinară i-a fost aplicată pentru lipsa de la serviciu pe data de 2 aprilie

2021.

Ca urmare, șeful direcției managementul resurselor umane, Ina Babin la 2

aprilie 2021, a întocmit sesizarea către dl Ilie Ceban, informându-l despre lipsa de la

serviciul a reclamantei.

Acest fapt a fost constatat și prin Actul de constatare din 2 aprilie 2021, semnat

de viceprimarul – Ilie Ceban, consilierul din cadrul cabinetului Primarului General

– Elena Panuș, șeful direcției managementul resurselor umane – Ina Babin și

specialistul principal din cadrul Secției analiză și monitorizare a domeniilor de

ramură – Ludmila Cutasevici.

Aici, reclamanta a evidențiat că în perioada 2 aprilie 2021 – 7 aprilie 2021 și

27 aprilie 2021 – 14 mai 2021, s-a aflat în concediu medical. Corespunzător, pe data

de 15 mai 2021, a ieșit la muncă, iar pe data de 26 mai 2021, adică după expirarea a

12 zile i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară.

Respectiv, sancțiunea disciplinară i-a fost aplicată peste 32 de zile, cu expirarea

termenului de o lună, cu 2 zile, ceea ce duce la anularea dispoziției, fiind încălcată

și procedura de aplicare a sancțiunii disciplinare cu destituirea din funcția publică.

Reclamanta a mai menționat că dânsa este membru al sindicatului, ceea ce se

confirmă prin certificatul nr. 1 din 11 iunie 2021. Astfel, la concediere urma neapărat

să fie obținut acordul sindicatelor, fapt prevăzut la art. 87 alin. (1) din Codul muncii,

pe când în speță, nu se atestă un astfel de acord.

Totodată, reclamanta a remarcat și faptul că în dispoziția contestată nu a fost

invocat temeiul de drept al aplicării sancțiunii.

Conform art. 57 din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică

și statutul funcționarului public, constituie abateri disciplinare: a) nerespectarea

programului de muncă, inclusiv absența sau întârzierea nemotivată la serviciu ori

plecarea înainte de termenul stabilit în program, admisă în mod repetat.

În urma studierii anchetei de serviciu, reclamanta a constatat că nu este regăsită

absența repetată, fiind indicată doar absența din data de 2 aprilie 2021.

Conform reclamantei, la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul trebuie să

țină cont de gravitatea abaterii și de consecințele survenite în urma abaterii

disciplinare, fapt menționat atât în Codul muncii cât și în Legea nr. 158 din 4 iulie

2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Potrivit Raportului privind desfășurarea anchetei de serviciu de către Comisia

disciplinară (perioada de desfașurare a anchetei 12 aprilie 2021 – 14 aprilie 2021),

drept sancțiune pentru cauza comisă s-a propus sancțiunea disciplinară sub formă de

avertisment.

Cu toate acestea, ulterior, în urma anulării de către emitent a certificatului

medical din 2 aprilie 2021 și a emiterii unui alt certificat datat cu data de 3 aprilie

2021, dar care de fapt a fost întocmit la data de 19 aprilie 2021, la ședința Comisiei

de disciplină din data de 22 aprilie 2021, a fost votată demiterea reclamantei din

funcție.

2

Reclamnata a iterat că anularea certificatului medical din 2 aprilie 2021 și

emiterea unui alt certificat datat cu data de 3 aprilie 2021, dar care de fapt a fost

întocmit la data de 19 aprilie 2021 nu a influențat nici într-un mod gravitatea și

consecințele survenite în urma abaterii disciplinare comise, cu atât mai mult că

acțiunea medicului de familie de anulare a certificatului medical din 2 aprilie 2021

cu emiterea altui certificat, acțiune despre care a fost anunțată la data de 23 aprilie

2021, ceea ce se confirmă prin scrisoarea nr. 08, o consideră ilegală.

Maria Feraru a solicitat anularea dispoziției nr.456-dc din 26 mai 2021 ,,Cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare prin destituirea dnei Maria Feraru din

funcția publică de șef Secție analiză și monitorizare a domeniilor de ramură din

cadrul Primăriei mun. Chișinău”; restabilirea în funcția publică de șef Secție analiză

și monitorizare a domeniilor de ramură din cadrul Primăriei mun. Chișinău,

încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a indemnizației pentru incapacitatea

de muncă pentru perioada de 2-7 aprilie 2021, conform certificatului de concediu

medical seria 01 nr.3886318 din 2 aprilie 2021, a salariului pentru întreaga perioadă

de absență forțată de la muncă în mărime de 11085 lei lunar, începând cu data de 27

mai 2021 până la data restabilirii efective la locul de muncă, a primelor unice în

mărime de 0,5 % din salariul de funcție (10710 lei/lunar) acordate în perioada de

absență forțată de la muncă, în mărime de 5355 lei (pentru ziua profesională a

funcționarului public); a sporului pentru performanță profesională individuală în

mărime de 10 % din salariul de funcție (10710 lei/lunar) pe perioada 27 mai 2021 –

31 august 2021 în mărime de 1071 lei și 15 % pentru luna februarie în mărime de

1606,50 lei; a indemnizației de 16 000 lei, pentru îmbolnăvirea de COVID-19 în

timpul exercitării funcției deținute la locul de muncă; a compensației pentru fiecare

zi de reținere din vina angajatorului a salariului în mărime de 0,3 % din suma

neplătită în termen, a cheltuielilor de judecată suportate pe marginea prezentului

litigiu, cât și repararea prejudiciului moral în suma de 100 000 lei.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contecios administrativ depusă de Maria Feraru a fost admisă parțial,

fiind anulată dispoziția Primarului general al municipiului Chișinău nr. 456-dc din

26 mai 2021 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Maria Feraru”, și

anume „destituirea din funcția publică” și a fost obligat Primarul general al

municipiului Chișinău de a emite actul administrativ individual favorabil cu privire

la restabilirea Mariei Feraru în funcția de șef Secție analiză și monitorizare a

domeniilor de ramură din cadrul Primăriei municipiului Chișinău. A fost obligat

Primarul general al municipiului Chișinău de a emite actul administrativ individual

cu privire la calcularea și respectiv achitarea în beneficiul Mariei Feraru, a salariului

pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă, începând cu 27 mai 2021 până

la data pronunțării hotărârii judecătorești, 21 decembrie 2021. A fost dispusă

încasarea din contul Primarului general al municipiului Chișinău în beneficiul

Mariei Feraru a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2 000 lei. În rest,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 22 decembrie 2021,

Primarul general al municipiului Chișinău a depus apel, care ulterior la data de 10

februarie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea

actului judecătoresc contestat și emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

3

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii

contestate la data de 21 decembrie 2021, iar hotărârea motivată a fost notificată

apelantului Primarul general al municipiului Chișinău în data de 14 ianuarie 2022.

Astfel, depunerea apelului nemotivat în data de 22 decembrie 2021, cât și motivarea

acestuia prezentată la data de 10 februarie 2022 sunt în termen.

Prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Primarul general al municipiului Chișinău și a fost menținută hotărârea din

21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că potrivit dispoziției

Primarului General al municipiului Chișinău nr. 456-dc din 26 mai 2021 „Cu privire

la aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Maria Feraru”, s-a indicat că aceasta ar fi

comis abaterea disciplinară prevăzută la art. 57 lit. a) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008, ce s-a

manifestat prin nerespectarea programului de muncă, inclusiv absența sau

întârzierea nemotivată la serviciu ori plecarea înainte de termenul stabilit în

program, admisă în mod repetat și în temeiul art. 64 alin. (1) lit. f) din Legea cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie

2008, conform căruia persoana/organul care are competența legală de numire în

funcție va dispune destituirea din funcția publică printr-un act administrativ, care se

comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă

anterior datei destituirii din funcția publică, în următoarele cazuri: f) absență

nemotivată de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare.

Astfel, abaterea disciplinară imputată intimatei Maria Feraru a fost rezumată la

faptul că ar fi lipsit nemotivat în mod repetat, cât și ar fi lipsit nemotivat de la serviciu

timp de 4 ore consecutiv, în decursul unei zile de muncă lucrătoare, din data de 2

aprilie 2021.

Curtea de Apel Chișinău a reținut că, pentru a fi întrunită încălcarea disciplinară

prevăzută la art. 57 lit. a) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008, urmează că această încălcare nu

trebuie să se manifeste o singură dată, ci cel puțin de 2 ori, cu stabilirea încălcării

admise în conformitate prevederile legale, pentru că doar așa se va putea spune că

este repetată.

Cu toate acestea, din actele cauzei rezultă că reclamanta Maria Feraru nu a

admis nerespectarea programului de muncă, inclusiv absența sau întârzierea

nemotivată la serviciu ori plecarea înainte de termenul stabilit în program, în mod

repetat, respectiv acțiunile acesteia nu pot fi calificate ca abatere disciplinară

prevăzută la art. 57 lit. a) din Legea nr. 158/2008, ceea ce exclude răspunderea

disciplinară în baza normei indicate mai sus. Or, actul administrativ contestat –

dispoziția Primarului General al municipiului Chișinău nr. 456-dc din 26 mai 2021

„Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Maria Feraru” a fost emisă ca

urmare/în temeiul Sesizării Direcției managementul resurselor umane nr. 21/DMRU

din 2 aprilie 2021, cu privire la constatarea și examinarea lipsei nemotivate de la

serviciu timp de 4 ore consecutiv, în decursul unei zile de muncă lucrătoare, din data

de 2 aprilie 2021 (f.d. 9-10, 35-35 verso, dosar administrativ).

Astfel, în urma studierii anchetei de serviciu, nu a fost regăsită/confirmată

absența repetată de la serviciu a reclamantei/intimatei Maria Feraru, fiind prezentă

4

situația absenței de la muncă, în decursul unei zile de muncă lucrătoare – 2 aprilie

2021.

Referitor la al doilea temei reținut de apelant precum că, intimata a încălcat art.

64 alin. (1) lit. f) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 și anume a absentat nemotivat de la serviciu

timp de 4 ore consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare, instanța de apel a

menționat că angajatorul urma în cadrul comisiei disciplinare să administreze probe

și să confirme absentarea nemotivată a intimatei, or cum rezultă însăși din explicația

intimatei, acesta ar fi unicul caz de lipsă de la serviciu, lipsă survenită de starea

sănătății personale, dovedită și prin tratamentul efectuat ulterior în perioada 27

aprilie 2021 – 14 mai 2021 și nu în ultimul rând de starea pandemică pe întreg

teritoriu a municipiului și a republicii în întregime.

La fel, poziția intimatei a fost confirmată și de certificatul de concediu medical,

seria 01, numărul 3886318, unde a fost explicat că: „dna Maria Feraru, este eliberată

de la lucru de la data de 02.04.2021 până la 04.04.2021 și de la 05.04.2021 până la

07.04.2021, a începe lucru de la 08.04.2021.” (f.d. 5, dosar administrativ).

Ceea ce ține de argumentul apelantului privind Actul de constatare a prezenței

la locul de muncă din data 2 aprilie 2021 de unde reiese că intimata de dimineață a

lipsit la locul de muncă, instanța de apel l-a apreciat critic, or acest act nu a fost

inclus în dosarul administrativ și nu a făcut parte din procedura administrativă.

Totodată, analizând ordinul contestat în raport cu circumstanțele de fapt ale

cauzei și normele legale, Curtea de Apel Chișinău a constatat, că ordinul de aplicare

a sancțiunii disciplinare intimatei Maria Feraru nu a fost motivat, în special,

angajatorul nu a raportat faptele presupus a fi abateri disciplinare la normele legale

care au servit drept temei de constatare a abaterii disciplinare. Or, motivarea

ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nu se rezumă la enumerarea

circumstanțelor de fapt și indicarea unor norme de drept, angajatorul având obligația

de a raporta circumstanțele de fapt, la normele de drept invocate, obligații care nu

au fost respectate de către apelant.

Concomitent, instanța de apel a reținut că, angajatorul nu și-a motivat soluția

de aplicare a celei mai grave sancțiuni disciplinare - destituirea din funcția publică,

or, în ordinul contestat, nu a fost indicat nici un argument în susținerea acestei soluții

dispuse de angajator.

La fel, a fost de menționat că, apelantul nu a motivat aplicarea sancțiunii

conform testului de proporționalitate, or măsura luată trebuie să fie adecvată – să

poată în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă

pentru îndeplinirea scopului, și proporțională – să asigure justul echilibru între

interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.

Prin urmare, apelantul, la emiterea unei sancțiuni disciplinare atât de aspre

urma să facă un coraport între consecințele care vor urma pentru intimată, care

anterior nu a comis abateri disciplinare, or la materialele cauzei nu au fost anexate

careva probe ce ar confirma care anume prejudiciu real a fost cauzat prin acțiunile

intimatei, motiv pentru care prima instanță corect a dispus anularea dispoziției a

Primarului general al municipiului Chișinău nr. 456-dc din 26 mai 2021 cu

repunerea intimatei Maria Feraru în funcția de șef Secție analiză și monitorizare a

5

domeniilor de ramură din cadrul Primăriei municipiul Chișinău și achitarea plăților

salariale.

Referitor la pretenția reclamantei/intimatei privind încasarea din contul

pârâtului/apelantului a compensației pentru fiecare zi de reținere din vina

angajatorului a salariului în mărime de 0,3% din suma neplătită în termen, instanța

de fond întemeiat a ajuns la concluzia respingerii acesteia, or, conform art. 330 alin.

(2) din Codul muncii, în caz de reținere, din vina angajatorului, a salariului (art.142),

a indemnizației de concediu (art.117), a plăților în caz de eliberare (art.143) sau a

altor plăți (art.123, 124, 127, 139, 186, art.225 alin.(8) etc.) cuvenite salariatului,

acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întîrziere, 0,3 la sută din suma

neplătită în termen.

Din sensul normei citate, rezultă că, prevederile art. 330 alin. (2) din Codul

muncii, nu sunt aplicabile în cazul privării ilegale de posibilitatea de a munci, acestea

urmând a fi puse în practică doar în cazurile când salariatul și-a executat obligațiile

sale de serviciu, salariul fiind calculat, dar neachitat la timp din vina angajatorului.

Vis-a-vis de pretenția privind încasarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței

juridice în mărime de 5000 lei, prima instanță întemeiat a admis-o parțial, dispunând

încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 2000 lei din contul apelantului.

Din considerentele expuse, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond

întemeiat a admis parțial acțiunea, în cazul în care argumentele de ilegalitate

invocate de reclamanta – intimată și-au găsit confirmare.

La data de 23 mai 2022, Primarul general al municipiului Chișinău, reprezentat

de Ivan Coica, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții

de Apel Chișinău și a hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, iar la data de 4 iulie 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău și parțială a hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, în partea admiterii pretențiilor cu emiterea unei noi decizii, de respingere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu actele judecătorești

contestate, considerându-le neîntemeiate prin faptul că au fost aplicate eronat

normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, reprezentantul Primarului general al municipiului Chișinău a

invocat că autoritatea publică a efectuat procedura disciplinară chiar dacă nu era

potrivit legii obligatorie/necesară în perspectiva stabilirii tuturor circumstanțelor

speței unde și a stabilit că intimata Maria Feraru a lipsit de la serviciu o zi completă,

or, absența nemotivată de la serviciu mai mult de 4 ore pe parcursul unei zile

lucrătoare este o abatere disciplinară căreia sunt aplicabile prevederile art. 64 alin.

(1) lit. f) din Legea nr. 158/2008.

Respectiv, indubitabil rezultă că art. 64 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 158/2008

este un temei legal distinct privind destituirea din funcția publică, printr-un act

administrativ pentru absență nemotivată de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe

parcursul unei zile lucrătoare, or, odată cu constatarea absenței nemotivate de la

serviciu mai mult de patru ore consecutiv pe parcursul unei zile lucrătoare,

6

funcționarul public devine pasibil destituirii din funcția deținută, fără a fi necesară

parcurgerea procedurilor aferente atragerii acestuia la răspundere disciplinară.

Reieșind din cele relatate, reprezentantul recurentului a considerat că,

autoritatea publică a efectuat corect procedura de destituire din funcție a dnei Maria

Feraru, mai mult în scopul stabilirii tuturor circumstanțelor speței autoritatea publică

a efectuat și procedura disciplinară.

La rândul său, dispoziția Primarului General al municipiului Chișinău nr. 456-

dc din 26 mai 2021 este un act administrativ individual suficient de cert, întocmit cu

toate operațiunile administrative necesare fiind motivat atât în drept cât și în fapt,

inclusiv conținând și o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la

baza emiterii actului.

La data de 25 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatei Maria Feraru copia motivării recursului depus de Primarul general al

municipiului Chișinău, reprezentat de Ivan Coica, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței.

Prin referința depusă la data de 29 iulie 2022, Maria Feraru, reprezentată de

avocatul Natalia Covaliov, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 18 mai 2022,

fiind notificată recurentului Primarul general al municipiului Chișinău, în data de 14

iunie 2022 (vol.I,f.d.248).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 23 mai 2022 (vol.I,f.d.240),

cât și motivarea acestuia prezentată la data de 4 iulie 2022 (vol.II,f.d.14) sunt în

termen.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Primarul general al

municipiului Chișinău, reprezentat de Ivan Coica, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

7

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

8

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău, reprezentat

de Ivan Coica.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău, reprezentat de

Ivan Coica se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

9