3ra-795/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-795/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-795/22

2-21086656-01-3ra-04082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

DECIZIE

9 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

examinând recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a

Firmei de Producție și Comerț „Vizant-A” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Primarului general al municipiului Chișinău cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil

împotriva deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Primarul general al municipiului Chișinău și menținută

hotărârea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a

fost admisă acțiunea

constată:

La 9 iunie 2021, SRL „Vizant-A” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului general al municipiului Chișinău cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că din 18 octombrie 2019 este

proprietara construcției amplasate în mun. XXXXX str. XXXXX.

A comunicat că la 7 aprilie 2021, a depus cerere de eliberare a certificatului

de urbanism pentru proiectare, la care a atașat extrasul din Registrul bunurilor

imobile, actul de proprietate, schița de proiect și fișa de avizare, însă, autoritatea

publică nu a examinat cererea și nu a oferit un răspuns la cererea formulată.

Ca urmare, în temeiul art. 165 Cod administrativ, la 13 mai 2021, a depus în

adresa Primarului general al municipiului Chișinău cerere prealabilă prin care a

solicitat anularea actului administrativ individual defavorabil, identificat prin actul

de respingere a avantajului solicitat prin cererea de eliberare a certificatului de

urbanism pentru proiectare pentru reconstrucția bunului din str. XXXXX mun.

1

XXXXX, în calitate de act administrativ individual, dar până la sesizarea instanței

cu prezenta acțiune, nu a primit un răspuns de la cererea prealabilă.

A menționat că actul de respingere a avantajului solicitat prin cererea de

eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare pentru reconstrucția bunului

din str. XXXXX mun. XXXXX, în sensul art. 10 și 11 Cod administrativ, reprezintă

un act administrativ individual defavorabil SRL „Vizant-A”, prin acesta fiindu-i

refuzat în acordarea avantajului solicitat și urmează a fi anulat pe cale judiciară.

A reiterat că prin certificatul constatator nr. 700AP din 7 aprilie 2021, a fost

certificat și constatat că SRL „Vizant-A” la data emiterii certificatului a transmis

autorității emitente, pentru obținerea certificatului de urbanism pentru proiectare

cererea la care a anexat documentele cerute: extras din registru, actul de proprietate,

schița de proiect, fișa de avizare.

Așadar, având în vedere depunerea la 7 aprilie 2021, a cererii pentru eliberarea

certificatului de urbanism pentru proiectare, la care a atașat extrasul din registru,

actul de proprietate, schița de proiect, fișa de avizare, autoritatea publică urma în

termen de 20 de zile să elibereze certificatul de urbanism pentru proiectare.

Cu referire la prevederile art. 3 alin. (3) din Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, a evidențiat că, în lipsa obiecțiilor asupra actelor

prezentate în cele 20 de zile, reglementate de art. 5 alin. (1), intervine obligația

autorității pârâte de a elibera necondiționat certificatul de urbanism pentru proiectare

solicitat de SRL „Vizant-A”, or conduita pârâtei manifestată prin inacțiune, volens

nolens intervine discreționar afectând în substanță drepturile și așteptările legitime

ale SRL „Vizant-A” de a obține actele permisive și a reconstrui bunul imobil.

La cererea pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare a fost

anexată fișa de avizare, care constituie un act emis pentru eliberarea certificatului de

urbanism pentru proiectare, care însă în mod culpabil și fără vreun temei juridic se

refuză tacit de a fi eliberat.

Având un drept discreționar, autoritatea publică a acționat cu încălcarea

limitelor dreptului discreționar și cu rea-credință, fapt care încalcă dreptul de

proprietate și speranța legitimă de realizare a intereselor avute în vedere la data

dobândirii bunului imobil.

A considerat că lipsa eliberării actului administrativ individual favorabil

solicitat sau lipsa prelungirii termenului pentru o eventuală completare a actelor

prezentate, creează incertitudine și neclaritate, iar soluția adoptată de autoritatea

pârâtă de indiferență culpabilă față de SRL „Vizant-A” încalcă principiul de

comprehensibilitate și transparență acțiunilor publice, ce presupune că procedura

administrativă se structurează astfel încât participanții să poată înțelege fiecare etapă

a procedurii.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 196, 206, 211-212, 224

alin. (1) lit. a)-b) Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea actului administrativ individual

defavorabil, identificat prin actul de respingere a avantajului solicitat prin cererea de

eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare pentru reconstrucția bunului

din str. XXXXX mun. XXXXX și obligarea emiterii certificatului de urbanism

2

pentru proiectare pentru reconstrucția bunului imobil din str. XXXXX mun.

XXXXX, în calitate de act administrativ individual favorabil.

Prin hotărârea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost admisă acțiunea.

A fost anulat în tot refuzul Viceprimarului municipiului Chișinău nr. R21/700

AP din 23 aprilie 2021, cât și refuzul/decizia nr. 21/1040-p din 19 mai 2021, adoptată

în procedura prealabilă.

A fost obligat Primarul general al municipiului Chișinău de a emite/elibera

SRL „Vizant-A” certificatul de urbanism pentru proiectare, conform cererii nr. 700

AP din 7 aprilie 2021, și anume, pentru proiectarea reconstrucției imobilului cu

nr. cadastral XXXXX din mun. XXXXX str. XXXXX, ce aparține SRL „Vizant-A”.

La 6 decembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1)

Cod administrativ, Primarul general al municipiului Chișinău a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 9 februarie 2022, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Primarul general al municipiului Chișinău și menținută hotărârea din

10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost admisă

acțiunea.

La 22 iunie 2022, Primarul general al municipiului Chișinău a depus recurs

motivat împotriva deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind

neîntemeiată.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le neîntemeiate și pasibile de a fi casate.

A accentuat că intimatei de către autoritatea publică locală nu i-a fost încălcat

un drept, în sensul art. 17 Cod administrativ.

Reieșind din prevederile art. 39 alin. (2) și 189 Cod administrativ, a menționat

că reglementările Codului administrativ promovează acțiunile de contencios

administrativ valorificate de persoane în apărarea drepturilor subiective și nicidecum

nu admite actio popularis sau acțiuni menite să declanșeze un control judecătoresc

obiectiv ale actelor administrative. Instanța de judecată nu este un agent constatator

în contenciosul administrativ, nu exercită control in abstracto ci in concerto, care

prin esență reprezintă un control de legalitate asupra activității administrative a

autorităților publice coraportat la un drept legitim ce aparține persoanei concrete.

Astfel, a evidențiat că instanța de fond a analizat și apreciat doar argumentele

invocate de către SRL „Vizant-A”, lăsând fără apreciere argumentele prezentate de

reprezentantul Primăriei municipiului Chișinău.

A remarcat că prin decizia recurată au fost încălcate prevederile art. 241

alin. (5) CPC, deoarece instanța în motivarea sa nu a indicat faptele constatate,

probele și concluziile pe care își întemeiază hotărârea emisă.

La fel, a indicat că calitatea hotărârii contestate contravine Avizului nr. 11

(2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția

3

Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor

judecătorești.

Totodată, a comunicat că Consiliul municipal Chișinău a aprobat decizia

nr. 2/18-2 din 27 februarie 2014 despre delimitarea terenurilor proprietate

municipală din sectorul Rîșcani, în care la poziția 2707, se regăsește terenul cu

numărul cadastral XXXXX care a fost delimitat „ca fiind domeniu public”, deci

urmează a fi stabilite relații funciare între Consiliul municipal Chișinău și

SRL „Vizant-A”, în conformitate cu prevederile pct. 5 din Hotărârea de Guvern

nr. 1428 din 16 decembrie 2008 privind vânzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda

terenurilor aferente.

Având în vedere că terenul cu nr. cadastral XXXXX este înregistrat în

registrul bunurilor imobile după municipiul Chișinău, actele permisive nu pot fi

eliberate SRL „Vizant-A”.

A mai notat că prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/26 din

2 aprilie 2021, a fost decisă aplicarea prevederilor Regulamentului local de urbanism

al orașului Chișinău, în parte ce ține de zonarea funcțională a teritoriului.

Așadar, a precizat că potrivit Regulamentului menționat, terenul cu suprafața

de 0,9166 ha, din str. XXXXX este amplasat în zona Re (revitalizare), ce cuprinde

terenuri care sunt subiect de dezvoltare viitoare în conformitate cu documentația de

urbanism și dezvoltare a teritoriului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 8 iunie 2022, în

ședință publică (f. d. 81).

Este cert și faptul că la 22 iunie 2022, Primarul general al municipiului

Chișinău a depus recurs motivat împotriva deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f. d. 91-94).

Astfel, recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău împotriva

deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

La 8 august 2022, în adresa SRL „Vizant-A” a fost expediată copia recursului

depus de Primarul general al municipiului Chișinău, cu înștiințarea despre

necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 100).

La 10 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, SRL „Vizant-A”,

reprezentată de avocatul Tudor Leșanu a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului depus de Primarul general al municipiului Chișinău.

4

Prin încheierea din 28 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Primarul general al municipiului Chișinău împotriva deciziei din

8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost numit pentru examinare în complet

din cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge

recursul.

Potrivit art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative.

În corespundere cu art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma prevederilor art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art.231

alin.(2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată

să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) din același articol, instanța de judecată depune

eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

5

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească

limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor

formulate de participanții la proces.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt.

Astfel, din cumulul probatoriu administrat speței, rezultă că SRL „Vizant-A”

deține cu drept de proprietate bunul imobil – construcția, cu numărul cadastral

XXXXX, modul de folosință – construcție comercială, prestarea serviciilor, din

mun. XXXXX str. XXXXX (f. d. 7).

Este cert și faptul că construcția sus menționată, deținută cu drept de

proprietate de SRL „Vizant-A”, este amplasată pe terenul cu numărul cadastral

XXXXX, care este înregistrat cu drept de proprietate după municipiul Chișinău, fapt

ce se confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile anexat la dosar (f. d. 7).

La 31 ianuarie 2020, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a aprobat

schița de proiect prezentată de SRL „Vizant-A”, emisă în baza procesului-verbal al

ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice nr. 3 din 30 ianuarie 2020,

cu condiția operării următoarelor modificări a arhitectonicii fațadelor: excluderea

elementului (parapetul triunghiular) străin compoziției arhitecturale a clădirii, forma

parapetului se va proiecta de formă rectangulară; pentru fațada dinspre strada V.

Alecsandri se va opta pentru o compoziție simetrică a acesteia (f. d. 10).

Iar la 7 aprilie 2021, SRL „Vizant-A” a depus către Primarul municipiului

Chișinău cerere prin care a solicitat eliberarea certificatului de urbanism pentru

proiectarea imobilului comercial cu supraetajarea (P+1E), în limitele terenului

deținut în mun. Chișinău sectorul Râșcani din str. XXXXX (f. d. 1 dosar

administrativ).

Prin răspunsul Viceprimarului mun. Chișinău nr. R21/700AP din

23 aprilie 2021, SRL „Vizant-A” a fost informată, că cererea nu poate fi soluționată,

din motivul lipsei înregistrării dreptului real imobiliar de a poseda și folosi terenul

în vederea edificării unei construcții, precum și că terenul din str. XXXXX, este

amplasat în zona Re (revitalizare), ce cuprinde terenuri care sunt subiect de

dezvoltare viitoare în conformitate cu documentația de urbanism și de amenajare a

teritoriului (f. d. 2 dosar administrativ).

La 13 mai 2021, SRL „Vizant-A” a depus cerere prealabilă către Primarul

general al municipiului Chișinău, prin care a solicitat anularea actului administrativ

individual defavorabil, identificat prin actul de respingere a avantajului solicitat prin

cererea de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare pentru

reconstrucția bunului din str. XXXXX mun. XXXXX și emiterea certificatului de

urbanism pentru proiectare pentru reconstrucția bunului din str. XXXXX mun.

XXXXX, în calitate de act administrativ individual favorabil (f. d. 17).

Prin răspunsul Viceprimarului mun. Chișinău nr. 21/1040-p din 19 mai 2021,

a fost respinsă cererea prealabilă SRL „Vizant-A”, fiind invocat că executivul

6

administrației publice locale își menține opinia exprimată în scrisoarea nr. R21/700

AP din 23 aprilie 2021.

SRL „Vizant-A” înaintând acțiunea în judecată împotriva Primarului general

al municipiului Chișinău, a solicitat anularea actului administrativ individual

defavorabil, identificat prin actul de respingere a avantajului solicitat prin cererea de

eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare pentru reconstrucția bunului

din str. XXXXX mun. XXXXX și obligarea emiterii certificatului de urbanism

pentru proiectare pentru reconstrucția bunului imobil din str. XXXXX mun.

XXXXX, în calitate de act administrativ individual favorabil.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea, a anulat

în tot refuzul Viceprimarului municipiului Chișinău nr. R21/700 AP din

23 aprilie 2021, cât și refuzul/decizia nr. 21/1040-p din 19 mai 2021, adoptată în

procedura prealabilă și a obligat Primarul general al municipiului Chișinău de a

emite/elibera SRL „Vizant-A” certificatul de urbanism pentru proiectare, conform

cererii nr. 700 AP din 7 aprilie 2021, și anume, pentru proiectarea reconstrucției

imobilului cu nr. cadastral XXXXX din mun. XXXXX str. XXXXX, ce aparține

SRL „Vizant-A”.

Judecând apelul depus de Primarul general al municipiului Chișinău, instanța

de apel a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că, instanțele de judecată ierarhic inferioare, reieșind din temeiurile

și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de

probe administrate la caz, corect au ajuns la soluția temeiniciei acțiunii înaintate de

SRL „Vizant-A”.

Astfel fiind, după cum se constată în speță, obiect al examinării prezentei cauze

în instanța de contencios administrativ îl constituie verificarea legalității actului

administrativ individual defavorabil al autorității publice privind respingerea

cererii „Vizant-A” în eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare pentru

reconstrucția bunului din str. XXXXX mun. XXXXX și obligarea Primarului

general al municipiului Chișinău de a emite/elibera SRL „Vizant-A” certificatul de

urbanism pentru proiectare pentru reconstrucția bunului imobil din str. XXXXX

mun. XXXXX, în calitate de act administrativ individual favorabil.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană, care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice, poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit prevederilor art. 208 alin. (1) și alin.(3) Cod administrativ, în cazurile

prevăzute de lege, până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va

respecta procedura prealabilă. Dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege,

acțiunea în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la

autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual.

7

Din dispoziția art. 19 Cod administrativ, rezultă că cererea prealabilă este

instituția care oferă o cale de soluționare prejudiciară a litigiilor administrative.

Așadar, în temeiul art. 162 Cod administrativ, procedura prealabilă urmărește

scopul de a verifica legalitatea actelor administrative individuale. Dacă autoritatea

publică nu soluționează petiția în termenele prevăzute de prezentul cod, persoana

afectată este în drept să depună cerere prealabilă. Cererea prealabilă poate fi

îndreptată spre: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual

ilegal sau nul; b) emiterea unui act administrativ individual.

La rândul său prevederile art. 164 alin. (1) Cod administrativ, stipulează că

cererea prealabilă se depune în scris la autoritatea publică emitentă.

În corespundere cu art. 209 alin. (1) Cod administrativ, acțiunea în contestare

și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede

altfel. Acest termen începe să curgă de la:

a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau

data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia;

b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea

nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la

nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

(2) Dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conține în actul

administrativ individual sau în decizia cu privire la cererea prealabilă ori este

indicată incorect, înaintarea acțiunii în contencios administrativ se admite în termen

de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ sau a deciziei cu

privire la cererea prealabilă.

Raportând la caz, dispozițiile legale enunțate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că,

cererea de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ formulată

de SRL „Vizant-A” împotriva Primarului general al municipiului Chișinău cu privire

la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, a fost depusă cu respectarea procedurii prealabile

și a termenului de depunere a acțiunii în instanța de judecată, astfel că instanța de

recurs va trece la analiza cererii de recurs pe fond.

În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010, certificatul de urbanism pentru

proiectare – constituie un act cu caracter reglementator, eliberat de către emitent,

prin care se fac cunoscute solicitantului (beneficiarului) prescripțiile și elementele

ce caracterizează regimul juridic, economic, tehnic și arhitectural-urbanistic al unui

imobil/teren, stabilite prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului,

și care permite elaborarea documentației de proiect.

Potrivit art. 3 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție

nr. 163 din 9 iulie 2010, certificatul de urbanism pentru proiectare (anexa nr.1) se

elaborează și se emite de către primarul unității administrativ-teritoriale în baza

cererii proprietarilor (anexa nr.11), în care se indică locul amplasării

imobilului/terenului și la care se anexează, în original și în copii, următoarele

8

documente : b) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de

înregistrare (pentru persoană juridică); c) raportul de expertiză tehnică, în caz de

reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent, elaborat

de către experți tehnici atestați. Solicitarea altor documente decât cele prevăzute la

alin. (1) nu se admite.

În cazul în care nu au fost anexate toate documentele prevăzute la alin. (1),

cererea este admisă și înregistrată, însă emitentul poate suspenda examinarea pe un

termen de până la 30 de zile, cu înștiințarea obligatorie a solicitantului.

Suspendarea termenului devine nulă din ziua în care solicitantul a prezentat toate

documentele necesare.

După verificarea copiilor de pe documentele prevăzute la alin. (1), originalele

se restituie solicitantului (beneficiarului).

Dovada privind achitarea plății se prezintă în momentul eliberării

certificatului de urbanism pentru proiectare.

Conform dispozițiilor art. 4 alin. (1), (8) din Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010, certificatul de urbanism

pentru proiectare se elaborează în baza documentației de urbanism și de amenajare

a teritoriului. Certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în 2

exemplare. Un exemplar se eliberează solicitantului (beneficiarului), iar altul se

păstrează în arhiva emitentului.

Totodată, art. 5 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție nr. 163 din 9 iulie 2010, stipulează că certificatul de urbanism pentru

proiectare se elaborează și se eliberează solicitantului (beneficiarului) în cel mult

20 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. În cazul elaborării certificatului

de urbanism pentru proiectare în condițiile art. 4 alin. (6), termenul de emitere nu

va depăși 30 de zile lucrătoare.

La rândul său art. 21 alin. (1) din din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010, reglementează că certificatele de

urbanism și autorizația de construire/desființare se emit de către primarii

municipiilor, orașelor, comunelor și satelor pentru construcții (lucrări de

construcție/desființare) de orice destinație și tip de proprietate.

Coroborând prevederile enunțate, la materialul probator administrat în speță,

instanța de recurs reține că prin certificatul constatator al Primarului general al

mun. Chișinău nr.700AP din 7 aprilie 2021, a fost certificat și constatat că

SRL „Vizant-A” la data emiterii prezentului certificat, a transmis autorității

emitente, pentru obținerea certificatului de urbanism pentru proiectare pentru

reconstrucția bunului din str. XXXXX mun. XXXXX cererea la care a anexat

documentele solicitate și anume extrasul din registrul bunurilor imobile, actul de

proprietate, schița de proiect, fișa de avizare” (f. d.11).

Ca urmare, având în vedere faptul că SRL „Vizant-A” a prezentat actele

prevăzute de lege pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare, în

privința cărora Primarul general al municipiului Chișinău nu a formulat rezerve și

nu a avut careva obiecții nici la data depunerii cererii de către SRL „Vizant-A” și

nici ulterior, instanța de recurs atestă temeinicia concluziei instanțelor de judecată

9

ierarhic inferioare precum că Primarul general al municipiului Chișinău

neîntemeiat a refuzat SRL „Vizant-A” în eliberarea certificatului de urbanism

pentru proiectare, pe motiv că SRL „Vizant-A” nu are înregistrat dreptul real

imobiliar de a poseda și folosi terenul din str. XXXXX mun. XXXXX –

proprietatea municipiului Chișinău, în vederea edificării unei construcții.

În acest context, instanța de recurs notează că dispozițiile Legii privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010, nu pun în

sarcina solicitantului, obligația de a prezenta, la momentul depunerii cererii de

eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare, documente ce confirmă

înregistrarea dreptului real imobiliar de a poseda și folosi terenul în vederea

edificării unei construcții.

Respectiv, eliberarea actului permisiv solicitat nu putea fi obstrucționat pe

elemente ce nu se circumscriu legii vizate.

Mai mult decât atât, instanța de recurs menționează că prin cererea depusă la

7 aprilie 2021, SRL „Vizant-A” a solicitat eliberarea certificatului de urbanism

pentru proiectarea imobilului comercial cu supraetajarea (P+1E), în limitele

terenului pe care este amplasată construcția cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu

drept de proprietate SRL „Vizant-A” din str. XXXXX (f. d. 1 dosar administrativ).

Astfel că, din perspectiva textelor legale incidente speței prezintă relevanță și

prevederile art. 29 alin. (1) din Legea pentru punerea în aplicare a Codului civil al

Republicii Moldova nr. 1125-XV din 13 iunie 2002, care reglementează că prin

efectul Legii nr. 133 din 15 noiembrie 2018 privind modernizarea Codului civil și

modificarea unor acte legislative, din 1 martie 2019, se instituie drept de superficie

asupra terenului care aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale

(indiferent că face parte din domeniul public sau privat) în folosul proprietarului

bunului imobil înregistrat separat în capitolul B (cu excepția construcțiilor

provizorii) și al proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul C al

registrului bunurilor imobile dacă proprietarul bunului imobil respectiv, la data de

1 martie 2019, se află în una dintre următoarele situații:

a) are un drept de locațiune asupra terenului cu drept de construire;

b) are un drept de concesiune asupra terenului;

c) are un drept de folosință asupra terenului pe baza parteneriatului public-

privat;

d) are un drept de posesie sau folosință asupra terenului, altul decît cele

prevăzute la lit.a)-c);

e) nu are niciun drept asupra terenului.

Corelând aceste particularități la circumstanțele cauzei, instanța de recurs

consideră lipsit de esență argumentul Primarului general al mun. Chișinău din

cererea de recurs, precum că odată ce terenul cu nr. cadastral XXXXX este

înregistrat în Registrul bunurilor imobile după municipiul Chișinău, actele permisive

nu pot fi eliberate SRL „Vizant-A”.

Or, în conformitate cu art. 137 Codul administrativ, în exercitarea dreptului

discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în

10

limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit

dreptul.

Totodată, în corespundere cu art. 225 alin. (2) Cod administrativ, verificarea

exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la faptul

dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în

considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului

discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin

lege.

Aici este de notat că dreptul discreționar al autorității publice reprezintă

posibilitatea autorității de a alege între mai multe consecințe juridice, care implică

discreția autorității publice de a decide și/sau discreția alegerii măsurii la care va

recurge.

În exercitarea dreptului discreționar autoritatea publică nu este liberă în

adoptarea unei soluții după propria convingere sau dorință. Activitatea

administrativă și soluția adoptată trebuie să se fundamenteze pe respectarea

principiului legalității, să rezulte dintr-o conduită exercitată cu bună-credință, în

limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit

dreptul.

Sub aspectul celor relatate, instanța de recurs reține drept justă aprecierea

instanțelor de judecată ierarhic inferioare că autoritatea publică nu și-a exercitat

dreptul discreționar, cu luarea în considerare a tuturor faptelor relevante, cu

respectarea limitelor legale și conform scopului acordat de lege.

Or, în situația dată va fi adusă ingerință dreptului de proprietate și speranței

legitime a SRL „Vizant-A” de realizare a intereselor avute în vedere odată cu

dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX,

din str. XXXXX mun. XXXXX.

La acest capitol se va remerca și jurisprudența CtEDO, care a statuat că un

reclamant poate pretinde o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 numai în măsura în

care deciziile contestate se referă la „bunurile” sale în sensul acestei dispoziții.

„Bunurile” pot fi „bunuri actuale” sau active, inclusiv creanțe, în privința cărora

reclamantul poate susține că are cel puțin o „așteptare legitimă” de a obține

exercitarea efectivă a unui drept de proprietate (Pressos Compania Naviera S.A. și

alții împotriva Belgiei, pct. 31; J.A. Pye (Oxford) Ltd și J.A. Pye (Oxford) Land Ltd

împotriva Regatului Unit (MC), pct. 61; Von Maltzan și alții împotriva Germaniei

(dec.) (MC), pct. 74 lit. c); Kopecky împotriva Slovaciei (MC), pct. 35 lit. c).

În același timp, în cauza Pine Valley Developments L.t.d. and Others v.

Irlandei, CtEDO a recunoscut că un certificat de urbanism este acoperit de noțiunea

de „bun”, iar reclamanții au cel puțin o speranță legitimă de a-și vedea realizat planul

lor de amenajare și deci trebuie de văzut în sensul art. 1, Protocolul nr. 1, un element

al dreptului de proprietate.

Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs constată justețea soluției

instanțelor de judecată ierarhic inferioare cu privire la admiterea acțiunii depusă de

SRL „Vizant-A”, anularea în tot a refuzului Viceprimarului municipiului Chișinău

nr. 21/700 AP din 23 aprilie 2021, cât și refuzul/decizia nr. 21/1040-p din 19 mai

11

2021, adoptată în procedura prealabilă, cu obligarea Primarului general al

municipiului Chișinău de a emite/elibera SRL „Vizant-A” certificatul de urbanism

pentru proiectare, conform cererii nr. 700 AP din 7 aprilie 2021, și anume, pentru

proiectarea reconstrucției imobilului cu nr. cadastral XXXXX din mun. XXXXX str.

XXXXX, ce aparține SRL „Vizant-A”.

Distinct de cele menționate, instanța de recurs va respinge și argumentul

Primarului general al mun. Chișinău din cererea de recurs, precum că în

corespundere cu art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010, pentru obținerea certificatului de

urbanism de proiectare se necesită acordul autentificat notarial al coproprietarilor

de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării

lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit.

Și asta deoarece, după cum rezultă din conținutul Legii privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010, art. 3 alin. (1) lit. d), a

fost abrogat prin Legea pentru modificarea unor acte legislative

nr. 3 din 6 februarie 2020, în vigoare din 21 februarie 2020.

Față de cele relevate mai sus, având în susținere jurisprudența CEDO și anume

cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al

Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes”, instanța de recurs consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate

în cererea de recurs în sensul celor descrise.

Pentru motivele expuse și având în vedere faptul că decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar criticele formulate în recurs

sunt nejustificate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău.

Se menține decizia din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată a Firmei de Producție și

Comerț „Vizant-A” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Primarului general

al municipiului Chișinău cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Decizia este irevocabilă.

12

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

13