3ra-936/21 — anularea actului administrativ defavorabil si obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil

3ra-936/21 — anularea actului administrativ defavorabil si obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra–936/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, E. Palanciuc, I. Muruianu )

D E C I Z I E

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Primarul General al municipiului Chișinău și

Consiliul municipal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil” împotriva Primarului municipiului

Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Direcției generale arhitectură, urbanism și

relații funciare a Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea actului

administrativ defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 10 iulie 2020 Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil” a depus cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Primarului

municipiului Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Direcției generale arhitectură,

urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea

actului administrativ defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ individual

favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că conform certificatului de urbanism,

nr. 241i/18 din 12 iunie 2018, întreprinderii L.T.D. Grigorion, i-a fost certificată

posibilitatea elaborării documentației de proiect, pentru edificarea unei stații de

alimentare a automobilelor cu produse petroliere și spălătorie auto, din elemente

constructive ușor demontabile, pe terenul cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în

sectorul Râșcani, municipiul Chișinău.

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr.1434 din 10 iulie 2018, încheiat între

L.T.D. Grigorion, în calitate de vânzător și Societatea cu Răspundere Limitată „Grand

Oil”, în calitate de cumpărător, ultima a obținut dreptul de proprietate asupra terenului,

1

cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în sectorul Râșcani, bd. Renașterii, municipiul

Chișinău.

Reclamanta a menționat că fiind în posesia la toată documentația de proiect, cu

avizele de rigoare și având certitudinea aferentă conformării cu toate cerințele legale, la

data de 27 martie 2019, a înregistrat la Direcția generală arhitectură, urbanism și relații

funciare, cererea nr. 2382, pentru eliberarea autorizației de construire, în vederea

executării lucrărilor de construcție a stației de alimentare pe terenul cu numărul cadastral

xxxxx, amplasat în sectorul Râșcani, municipiul Chișinău.

A specificat că în interiorul termenului de 10 zile lucrătoare, care a curs de la data

depunerii cererii nominalizate, Primăria municipiului Chișinău nu a refuzat eliberarea

autorizației de construire și nici nu a notificat despre suspendarea termenelor aferente

examinării cererii, iar odată cu înregistrarea cererii privind eliberarea autorizației de

construire, Primăria municipiului Chișinău, nu a eliberat certificatul constatator,

conform cerințelor imperative ale legii.

Reclamanta a invocat dispozițiile art. 12 alin.(1) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, conform cărora autorizația de

construire (anexa nr. 3) se emite în baza cererii, în care se indică locul amplasării

imobilului/terenului, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, iar

potrivit alin. (6) din Legea enunțată, dacă emitentul nu a respectat termenul stabilit la

alin.(1) și nu a informat în scris solicitantul (beneficiarul) despre refuz, autorizația de

construire se consideră eliberată. În acest caz, solicitantul (beneficiarul) este în drept să

înceapă executarea lucrărilor, conform condițiilor stabilite la art. 281, informând în scris

emitentul și Agenția pentru Supraveghere Tehnică. Art. 24 alin. (1), lit. a1 ) din Legea

nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, stabilește

că emitentul are următoarele obligații: a1) eliberarea necondiționată a certificatului

constatator solicitantului (beneficiarului), conform modelului stabilit în anexa nr. 6.

A relatat că în corespundere cu art. 281 alin. (1), (2) din Legea nr. 163 din 9 iulie

2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, actele emise în scopul

autorizării executării lucrărilor de construcție, prevăzute la art. 3, 12 și 17 cad sub

incidența principiului de aprobare tacită în cazul depășirii de către emitent a termenelor

stabilite de lege pentru eliberarea, prelungirea, reperfectarea actului permisiv și în lipsa

unei comunicări scrise privind refuzul eliberării actului respectiv. Solicitanții

(beneficiarii) care nu au obținut în termenul stabilit de lege unul dintre actele prevăzute

la alin.(1) din prezentul articol sau refuzul oficial de eliberare a acestui act sunt în drept

să aplice, în baza certificatului stipulat la art. 24 alin. (1) lit. a1) din prezenta lege,

principiul aprobării tacite, conform procedurii stabilite la art. 62 din Legea nr. 160/2011

privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, informând în scris

despre aceasta Agenția pentru Supravegherea Tehnică.

Reclamanta a enunțat prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 160 din 22 iulie 2011

privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, conform cărora

pentru obținerea actului permisiv, solicitantul depune la autoritatea emitentă, personal

sau prin intermediul unui reprezentant împuternicit conform legii, direct la sediul

autorității, fie prin scrisoare recomandată, prin intermediul sistemelor informaționale

dedicate sau prin poștă electronică (sub formă de document electronic cu semnătura

electronică avansată calificată, prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare),

cererea la care anexează actele necesare, prevăzute de actul legislativ ce reglementează

2

respectiva activitate, sau cererea însoțită de o declarație pe propria răspundere privind

respectarea condițiilor din actele legislative ce reglementează activitatea pentru care

solicită actul permisiv. Autoritatea emitentă va elibera imediat și necondiționat

solicitantului certificatul constatator, conform modelului indicat în anexa nr. 3, în modul

în care a fost depusă cererea. Alin. (2) din același articol, stipulează că actul permisiv se

eliberează în termen de 10 zile lucrătoare, dacă legea care guvernează domeniul

respectiv nu prevede un alt termen, începând cu ziua eliberării certificatului constatator,

dacă legile care guvernează domeniul respectiv sau tratatele internaționale la care

Republica Moldova este parte nu prevăd altfel. În cazul în care actul legislativ ce

reglementează activitatea respectivă nu prevede altfel, la expirarea termenului de 10 zile

se consideră că există acceptare tacită dacă autoritatea emitentă nu a răspuns în termen

la solicitare, iar alin. (8) din Legea menționată prevede că autoritatea emitentă poate

refuza eliberarea/prelungirea unui act permisiv numai cu o justificare corespunzătoare

în temeiul prevederilor legii, cu înștiințarea directă a solicitantului și doar în cazul în

care solicitantul nu întrunește condițiile expres specificate în lege sau, după caz, nu

demonstrează întrunirea acestor condiții în decursul suspendării termenului de

examinare a solicitării.

Reclamanta a notat că în temeiul art. 62 alin. (1), (3), (5) din Legea nr. 160 din 22

iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, după

expirarea termenului prevăzut de lege pentru emiterea actului permisiv și în lipsa unui

refuz scris privind eliberarea acestuia din partea autorității emitente, actul permisiv

solicitat se consideră acordat prin aprobare tacită. După expirarea termenului prevăzut

de lege pentru eliberarea actului permisiv, solicitantul poate aplica procedura aprobării

tacite și poate desfășura activitatea pentru care a solicitat actul permisiv. În acest scop,

solicitantul expediază, prin poșta recomandată, în adresa Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne copia de pe certificatul constatator, în care

declară pe propria răspundere faptul că nu a primit de la autoritatea emitentă refuz oficial

de eliberare a actului permisiv în termen legal și că termenul nu a fost suspendat sau

suspendarea este sau a devenit nulă. În cazul în care certificatul constatator i-a fost

eliberat în format electronic, solicitantul va expedia documentul în cauză pe suport de

hârtie, completat în modul stabilit. Data aprobării tacite a actului permisiv și, respectiv,

data din care solicitantul poate desfășura activitatea pentru care a solicitat actul permisiv

se consideră data confirmării recepționării de către Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne a scrisorii recomandate, prin care solicitantul i-a

expediat copia de pe certificatul constatator completat în modul stabilit. (5) Autoritățile

administrației publice și instituțiile abilitate prin lege cu funcții de reglementare și de

control, instanțele de judecată sunt obligate să accepte certificatul constatator în calitate

de act permisiv dacă acesta este completat și expediat în modul prevăzut la alin. (3).

Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil” a indicat că, conform art. 11 alin.

(5), (6) din Legea nr. 235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de

reglementare a activității de întreprinzător, în cazul în care constată o neregularitate a

documentației depuse, autoritatea administrației publice și/sau altă instituție abilitată

prin lege cu funcții de reglementare și de control va notifica acest fapt solicitantului

licenței/autorizației cu cel puțin 10 zile înainte de expirarea termenului prevăzut de lege

pentru emiterea respectivei licențe/autorizații dacă acest termen este mai mare de 15 zile

sau cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea termenului prevăzut de lege pentru emiterea

3

licenței/autorizației dacă acest termen este mai mic de 15 zile. Autoritatea administrației

publice și/sau altă instituție abilitată prin lege cu funcții de reglementare și de control va

preciza totodată și modul de remediere a neregularității constatate. În cazul în care, după

obținerea documentului oficial prin care se permite inițierea și/sau desfășurarea unei

afaceri, autoritatea administrației publice și/sau altă instituție abilitată prin lege cu

funcții de reglementare și de control constată neîndeplinirea unor condiții importante

prevăzute pentru eliberarea licenței/autorizației, nu va putea anula documentul, ci va

notifica titularului, în cel mult 3 luni de la data expirării termenului legal pentru emiterea

licenței/autorizației, neregularitățile constatate, modul de remediere a tuturor

deficiențelor identificate, termenul în care titularul trebuie respecte această obligație și

care nu poate fi mai mic de 30 de zile.

A explicat că pornind de la prevederile legale enunțate, Primăria și Primarul

municipiului Chișinău, în calitate de autoritate emitentă a autorizației de construire,

dispunea de un termen de 10 zile lucrătoare, pentru a verifica dacă documentația tehnică

depusă de către Societatea cu Răspundere Limiată „Grand Oil”, era conformă cerințelor

legale și în ipoteza în care acest fapt nu s-ar fi constatat, să suspende termenul de

examinare a cererii sau să refuze eliberarea autorizației, astfel încât, lipsa în interiorul

termenului de 10 zile lucrătoare, a unei notificări privind suspendarea termenului de

examinare a cererii sau a unei notificări privind refuzul în eliberarea autorizației,

echivalează cu faptul că, prin efectul legii, societatea a obținut autorizația de construire

prin procedura aprobării tacite, în corespundere cu documentația anexată la cererea

inițială de eliberare a autorizației.

Relatează că, contrar prevederilor Legii nr. 235 din 20 iulie 2006 cu privire la

principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, autoritatea emitentă,

Primăria municipiului Chișinău, nu și-a exercitat dreptul discreționar în interiorul

termenului de 3 luni de la data eliberării tacite a autorizației de construire, pentru a

interveni cu notificări privind prezența unor neconformități și ilegalități, fapt care s-a

realizat contrar prevederilor legale, la interval de 1 an și ceva.

A comunicat că ulterior finalizării procedurilor auxiliare care vizau obținerea unor

avize necesare, la 3 martie 2020, a depus declarație către Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, Primăria municipiului Chișinău și Inspectoratul General al Poliției, privind

inițierea lucrărilor de construcție asupra obiectului nominalizat, concomitent fiind

solicitat de la Primarul/Primăria municipiului Chișinău, de a elibera necondiționat

autorizația de construire, în termen de 3 zile, conform art. 12 alin. (7) din Legea nr. 163

din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

A susținut că în temeiul art. 12 alin. (7) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, la survenirea situației prevăzute la alin.

(6), emitentul eliberează necondiționat autorizația de construire în cel mult 3 zile

lucrătoare de la data primirii informației despre începerea executării lucrărilor.

A declarat că, necătând la faptul că, conform art. 15 alin. (1), pct. 3), lit. a) din

Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău, obligația solitară

de a elibera necondiționat autorizația de construire aparține Primarului municipiului

Chișinău, după cum este prevăzut - (1) Primarul general exercită următoarele atribuții

de bază: 3) în domeniul reglementării administrative și normative a activității

persoanelor fizice și juridice de pe teritoriul municipiului Chișinău: a) eliberează

autorizații și alte acte permisive prevăzute de lege, având dreptul de a le suspenda sau

4

revoca din motive temeinic justificate, în interiorul termenului acordat de lege,

societatea-reclamantă nu a obținut un răspuns sau refuz explicit din partea Primăriei și

Primarului municipiului Chișinău cu privire la soluționarea cererii depuse.

A afirmat că suplimentar, autoritatea competentă care este responsabilă de

eliberarea autorizației de construire, este indicată și în legea specială și anume, art. 12

alin. (1) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, care prevede că autorizația de construire (anexa nr. 3) se emite de către

primarul unității administrativ-teritoriale în baza cererii proprietarului [...]. În temeiul

art. 21 alin. (1) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție, certificatele de urbanism și autorizația de construire/desființare se emit

de către primarii municipiilor, orașelor, comunelor și satelor pentru construcții (lucrări

de construcție/desființare) de orice destinație și tip de proprietate. Or, dacă nu i-a în

calcul termenul de 3 zile, prevăzut de Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, Codul administrativ, prevede la art. 69, alin. (1)-(2)

că, procedura administrativă se inițiază la cerere sau din oficiu. Procedura administrativă

inițiată din oficiu începe odată cu efectuarea primei acțiuni procedurale, iar cea inițiată

la cerere se consideră inițiată din momentul depunerii cererii. În cazul depunerii unei

petiții, autoritatea publică este obligată să inițieze o procedură administrativă. Conform

art. 60 alin. (1) din Codul administrativ, termenul general în care o procedură

administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Reclamanta a indicat că, contrar faptului că a respectat toate etapele procedurale

până la inițierea lucrărilor de construcție, Primăria/Primarul municipiului Chișinău, în

mod repetat a încălcat prevederile legale și nu a eliberat necondiționat autorizația de

construire conform art. 12 alin. (7) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, lăsând solicitarea din cererea adresată, fără

soluționare. Drept urmare a declarației de inițiere a lucrărilor din 3 martie 2020,

societatea a recepționat doar răspunsul (decizia) Direcției generale arhitectură, urbanism

și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău nr. 21/736-p din 17 martie 2020, prin

care s-a comunicat despre refuzul în eliberarea necondiționată a autorizației de

construire și în care nu era indicat termenul pentru adresare cu cerere prealabilă.

A relevat că în sensul prezentului litigiu, urmează să facă o distincție dintre dreptul

de a demara lucrări de construcție, prin prisma procedurii eliberării tacite a autorizației

de construire, și autorizația de construire, în calitate de înscris material, care este

necesară să însoțească lucrările desfășurate și este necesară pentru a realiza procesul de

recepție finală.

A susținut că, obiectul prezentului litigiu, îl constituie anume, obligarea

Primarului/Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale arhitectură, urbanism

și relații funciare, de a elibera autorizația de construire, în calitate de înscris material,

conform cerințelor art. 12 alin. (7) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, având în vedere faptul că anterior, în anul 2019,

societatea deja a dobândit dreptul de demarare a construcțiilor, prin prisma procedurii

acceptării tacite.

Referitor la respectarea termenului de adresare cu cerere prealabilă și acțiune în

instanța de contencios administrativ, invocând prevederile art.19, 162, 164, 165, 166 din

Codul administrativ, a precizat că întrucât la cererea depusă de către societate, la data

de 3 martie 2020, cu privire la emiterea actului administrativ individual favorabil

5

(autorizația de construire), Primăria/Primarul municipiului Chișinău, nu a oferit un

răspuns, prin urmare a lăsat cererea fără soluționare, se consideră că a respectat termenul

de adresare cu cerere prealabilă, atunci când a înaintat-o prin intermediul serviciului

poștal, la data de 3 iunie 2020, fiind recepționată de către Primarul/Primăria

municipiului Chișinău, la data de 3 iunie 2020.

În opinia reclamantei, întrucât răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și

relații funciare nu avea indicat termenul de contestare cu cerere prealabilă, societatea a

respectat termenul de adresare cu cerere prealabilă, atunci când a înaintat-o prin

intermediul serviciului poștal, la data de 1 iunie 2020, fiind recepționată de către Direcția

generală nominalizată, la data de 3 iunie 2020.

A comunicat că cererea prealabilă nominalizată, a fost îndreptată și către Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare, întru revocarea/anularea răspunsului

(deciziei) Direcției, nr. 21/736-p din 17 martie 2020, prin care s-a comunicat despre

refuzul în eliberarea necondiționată a autorizației de construire, iar până la ziua de astăzi,

societatea nu a primit un răspuns din partea Direcției generale arhitectură, urbanism și

relații funciare.

A menționat că, prin scrisoarea (decizia), nr. R-21/3281 din 18 iunie 2020,

Viceprimarul municipiului Chișinău, Victor Chironda, recepționată de către societate la

data de 22 iunie 2020, fapt confirmat prin copia plicului poștal, cel dintâi a refuzat în

satisfacerea cererii prealabile, ce vizează eliberarea necondiționată a autorizației de

construire, motivând că, aceasta a fost adresată cu omiterea termenelor prevăzuți de lege

și prin urmare ar fi una inadmisibilă.

Reclamanta a opinat că, poziția expusă în răspunsul la cererea prealabilă, nu suportă

critici, or, în ipoteza în care, autoritatea publică competentă a lăsat cererea din 3 martie

2020, fără soluționare, societatea era îndreptățită să depună cerere prealabilă, în decurs

de 1 an de zile, de la expirarea termenului pentru soluționarea cererii inițiale, fapt care,

reiese în mod explicit din art. 165 alin. (1) Codul administrativ.

Referitor la dreptul societății de a obține necondiționat autorizația de construire, a

explicat că după cum denotă cronologia evenimentelor, a obținut autorizația de

construire (dreptul de a desfășura lucrări de construcție), prin prisma procedurii

acceptării tacite, încă în anul 2019, ulterior, ca urmare a depunerii declarației de începere

a lucrărilor la data de 3 martie 2020, Primăria și Primarul municipiului Chișinău, în

calitate de autoritate publică competentă, urma să elibereze necondiționat autorizația de

construire, în calitate de înscris material, fără ca să mai efectueze un control de legalitate

al actelor și operațiunilor realizate de către societatea reclamantă, orice forme de control,

fiind consumate încă în anul 2019, atunci când, a fost depusă toată documentația de

proiect, necesară obținerii autorizației de construire, legea stabilind termene exprese

pentru controlul dat.

A susținut că, prin scrisoarea (decizia) nr. 52/502 din 9 iunie 2020, recepționată la

data de 12 iunie 2020, Șeful adjunct al Direcției Autorizare și Disciplină în Construcții

din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, i-a comunicat că: [...] Urmare a examinării

și verificării, inclusiv în teren, s-a constatat că, investitorul deține setul de acte, prescrise

la art. 12 alin. (1) și (2) ale Legii nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construire, inclusiv, proiectul de execuție, este avizat-recoordonat de către

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal

Chișinău și verificat corespunzător de către verificatorii de proiecte atestați în domeniu.

6

A notat că activitatea Direcției Autorizare și Disciplină în Construcții, este

reglementată de Regulamentul care se conține în Anexa nr. 14 la dispoziția Primarului

General al municipiului Chișinău, nr. 314-d din 29 aprilie 2015 și că potrivit pct. 2.3.

din Regulamentul nominalizat, Direcția autorizare și disciplină în construcții

coordonează procesul perfectării autorizațiilor de construire, coordonează și participă la

recepția finală a obiectivelor construite în sectoarele municipiului Chișinău, examinează

adresările cetățenilor și are următoarele sarcini de bază: [...] 2.3.Verificarea îndeplinirii

prevederilor autorizațiilor de construire (amenajarea șantierelor, respectarea planului

general și a regimului volumetric).

În sensul pct. 3.3. din Regulamentul nominalizat, Direcția Autorizare, asigură:

[...]verificarea șantierelor de construcții privind respectarea prevederilor autorizațiilor

de construire, iar pct. 4.2 din Regulamentul nominalizat, prevede că: Direcția este

responsabilă de asigurarea organizării procesului perfectării și eliberării autorizațiilor de

construire.

A precizat că atunci când structura specializată din cadrul Primăriei municipiului

Chișinău, realizează controlul documentar și în teren, pentru a constata că, societatea

reclamantă deține toate documentația necesară pentru a demara lucrări de construcție și

implicit de a obține autorizația de construire pentru obiectivul proiectat, devine cert

faptul că, Primăria municipiului Chișinău, în persoana Primarului municipiului

Chișinău, acționează cu rea-credință și încalcă flagrant drepturile societății.

Cu referire la lipsa de motivare a actului administrativ, invocând prevederile art.

art. 31, 118, 120, a afirmat că, dacă ar fi să se refere la legalitatea scrisorii (deciziei)

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, în calitate de act administrativ

individual defavorabil, se constată că, aceasta este afectat de mai multe vicii, manifestate

prin lipsa motivării corespunzătoare și omisiunea indicării unor elemente de structură,

fapt care denotă nulitatea acestora și aduce atingere dreptului la apărare al societății, cu

referire la motivarea în fapt, că actul administrativ emis, nu conține argumentele și

premisele factologice aferente emiterii acestui act, având în vedere faptul că, societatea

a prezentat toată documentația necesară, s-a conformat tuturor cerințelor legale și prin

efectul imperativ al legii, a obținut autorizația de construire prin procedura acceptării

tacite, pentru ca ulterior să demareze lucrările legale de construcție.

A mai adăugat că având în vedere natura de act administrativ individual defavorabil

a deciziei Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, aceasta nu conține

nici o mențiune cu privire la procedura administrativă care a stat la baza emiterii actului:

investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului

etc. Primarul/Primăria municipiului Chișinău și Direcția nominalizată, au oferit un refuz

tacit și expres, fără a realiza audieri pe marginea faptelor date, fapt care, denotă existența

unui viciu de procedură.

În acest context, a invocat hotărârea din 9 noiembrie 2017 a Curții de Justiție a

Uniunii Europene în cauza nr. C 46/16, în care Curtea a reiterat principiul că: [...] 40.

printre aceste cerințe, obligația de motivare a deciziilor adoptate de autoritățile naționale

are o importanță deosebită, întrucât permite destinatarului lor să își apere drepturile în

cele mai bune condiții posibile și să decidă în deplină cunoștință de cauză dacă este util

să formuleze o acțiune împotriva acestora. Aceasta este de asemenea necesară pentru a

permite instanțelor să își exercite controlul asupra legalității deciziilor menționate (a se

7

vedea în acest sens hotărârea din 15 octombrie 1987, Heylens și alții, 222/86,

EU:C:i987:442, punctul 15).

A relatat că, concluzia care se desprinde din obligația imperativă de a motiva actul

administrativ, este că, actul administrativ nemotivat, nu permite nici destinatarului

(societatea) și nici instanței de judecată, să se convingă de faptul că nu este o decizie

arbitrară și care nu permite destinatarului să-și valorifice pe deplin dreptul la apărare și

dreptul de acces la un tribunal. Or, în accepțiunea art. 16 din Codul administrativ, dreptul

discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai

multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o dispoziție

legală. (2) Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități

administrative arbitrare.

Cu referire la exercitarea dreptului discreționar într-un mod arbitrar, invocând

dispozițiile art. 16, 21, 92, 137, 225 din Codul administrativ, anticipând limitele de

control a legalității actului administrativ în cadrul procedurii de contencios

administrativ, a declarat că refuzul tacit al Primarului/Primăriei municipiului Chișinău

și refuzul explicit al Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, reprezintă

o manifestare a dreptului discreționar, exercitat de către autoritățile publice fară a fi luate

în considerare toate faptele relevante; cu încălcarea limitelor legale ale dreptului

discreționar și contrar scopului acordat prin lege. Or, este evident că, Primarul/Primăria

municipiului Chișinău, acționează cu rea-credință și dă dovadă de lipsă de consecvență

în acțiuni, atunci când, pe de o parte acordă certificat de urbanism pentru terenul

nominalizat, autorizație de construire prin procedura acceptării tacite, ca ulterior, după

scurgerea unei perioade semnificative de timp, când toate drepturile dobândite de

societate, au dobândit un caracter definitiv, să refuze acordarea necondiționată a

autorizației de construire.

A considerat că lipsa de consecvență în acțiunile Primăriei /Primarului

municipiului Chișinău și a Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare se

confirmă suplimentar, și prin poziția scrisă, expusă de către Direcția Autorizare și

Disciplină în Construcții din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, care efectuând

controlul în teren și documentar, cu referire la drepturile de construire ale societății, a

constatat că, ultima s-a conformat întru totul cerințelor din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție și a dobândit dreptul de a obține

necondiționat autorizația de construire.

A enunțat cu referire la adoptarea unei măsuri disproporționale, raportat la art. 29

din Codul administrativ, că, refuzul tacit al Primarului/Primăriei municipiului Chișinău

și refuzul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare reprezintă niște

manifestări a puterii publice, nerezonabile și respectiv, disproporționale. Or, pe lângă

faptul că, societatea este proprietarul terenului nominalizat și deține toată documentația

tehnică pentru construcția stației de alimentare, inclusiv avizele necesare, cel dintâi a

obținut și dreptul la demararea lucrărilor de construcție, prin procedura acceptării tacite

și deține o speranță legitimă, pentru a obține necondiționat autorizația de construire,

conform art. 12 alin. (7) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție.

Privitor la ingerința în dreptul de proprietate al societății a indicat faptul că, prin

acțiunile și inacțiunile întreprinse, Primarul/Primăria municipiului Chișinău și Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare aduc o ingerință în dreptul de

8

proprietate al societății și anume, actelor permisive deținute, or, certificatul de urbanism

și autorizația de construire eliberată societății prin procedura acceptării tacite, cumulat

cu speranța legitimă de a realiza lucrările nominalizate, constituie adevărate bunuri în

sensul CtEDO și respectiv în sensul dreptului național, iar ingerința adusă acestora și

drepturilor care acestea le conferă, duce inevitabil la violarea dreptului de proprietate al

societății.

A invocat jurisprudența CtEDO în cauza Oneryildiz c. Turciei, care a menționat că:

Curtea reamintește că noțiunea de “bun” prevăzută în prima parte a articolului 1 al

Protocolului nr. 1 are un conținut autonom, care nu se limitează numai la proprietatea

asupra bunurilor corporate și care este independent de calificările formate din dreptul

intern: ceea ce contează este de a examina dacă circumstanțele unei anumite cauze,

analizate în ansamblul lor, pot fi recunoscute ca făcând reclamantul titular al interesului

substanțial protejat prin această dispoziție (a se vedea, mutatis mutandis, Ywierzinski c.

Poloniei, nr. 34049/96, paragraf 63, CEDO 2001-VI). Astfel, pe lângă bunurile

corporate, anumite alte drepturi și cote-interese din acțiuni pot fi considerate ca

„proprietate” și, deci, ca “bunuri” în sensul acestei prevederi (hotărârile Iatridis c.

Greciei [GC], nr. 31107/96, paragraf 54, CEDO 1999-II, și Beyeler c. Italiei [GC], nr.

33202/906, paragraf 100, CEDO 2000-I). Noțiunea de “bunuri” nu se limitează nici la

“bunurile curente” și poate acoperi valori patrimoniale, inclusiv creanțe, în virtutea

cărora reclamantul poate pretinde că ar fi avut cel puțin “o speranță legitimă” și

justificată de a obține o beneficiere efectivă de dreptul său de proprietate (a se vedea,

spre exemplu, Prince Hans-Adam II de Liechtenstein c. Germaniei [GC], nr. 42527/98,

paragraf 83, CEDO 2001-VIII).

A relatat că în cauza Pine Valley Developments L.t.d. and Others v. Irlandei,

CtEDO, a recunoscut că, un certificat de urbanism este acoperit de noțiunea de ”bun”,

iar reclamanții au cel puțin o speranță legitimă de a-și vedea realizat planul lor de

amenajare și deci trebuie de văzut în sensul art. 1, Protocolul nr. 1, un element al

dreptului de proprietate. Elementele din prezenta speță sunt similare cu cele din Pine

Valley Developments L.t.d, iar negarea și anularea actelor permisive, la o etapă atât de

târzie, în care atât beneficiarul actelor cât și Primarul și Primăria municipiului Chișinău,

erau sigure de legalitatea acestora - vor duce la concluzia Curții din cauzele nominalizate

- violarea dreptului de proprietate.

Ce ține de buna-credință a societății și erorile statului, a specificat faptul că, pe

parcursul procedurilor administrative care au vizat obținerea autorizației de construire,

a acționat cu bună-credință conformându-se tuturor cerințelor impuse de legislație și de

către cea publică. Deci, pretinsele „iregularități”, „neconformități” și „nerespectări de

procedură” invocate de către Primăria și Primarul municipiului Chișinău, nicidecum nu

pot fi puse pe umerii beneficiarului certificatului de urbanism și autorizației de

construire reclamantei.

Reclamanta a conchis că, refuzul tacit al Primarului/Primăriei municipiului

Chișinău și refuzul explicit al Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare,

având în vedere erorile și omisiunile vădite, care au fost admise de autoritatea emitentă,

echivalează nu doar cu o ingerință în dreptul de proprietate al acestuia, dar și cu plasarea

unei sarcini excesive pe umerii societății în contextul în care, se urmărește scopul ca,

erorile și omisiunile, de către autoritatea emitentă, să fie remediate în mod exclusiv din

contul societății prin imposibilitatea demarării lucrărilor de construcție.

9

A reiterat că certificatul de urbanism, a fost obținut în luna iunie a anului 2018, iar

ulterior în luna aprilie a anului 2019, societatea a obținut autorizația de construire

conform documentației anexate, în baza procedurii acceptării tacite. La caz, certificatul

de urbanism și autorizația de construire, reprezintă veritabile acte administrative

individuale favorabile, iar în conformitate cu art. 10, 11, 30, 140 din Codul administrativ,

actele permisive deținute de către societatea reclamantă, se bucură de puterea lucrului

decis, fapt care, impregnează caracterul definitiv al drepturilor pe care le conferă.

Reclamanta a solicitat anularea răspunsului (deciziei) la cererea prealabilă nr. R-

21/3281 din 18 iunie 2020, emis de către Viceprimarul municipiului Chișinău; a

răspunsului (deciziei) Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, nr.

21/736-p din 17 martie 2020, prin care s-a comunicat despre refuzul în eliberarea

necondiționată a autorizației de construire; precum și obligarea Primăriei/Primarului

municipiului Chișinău și Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, de a

elibera necondiționat, în beneficiul societății autorizație de construire a stației de

alimentare cu combustibil a automobilelor, aferentă terenului, bun imobil, cu numărul

cadastral xxxxx din mun. Chișinău, sectorul Râșcani, bd. Renașterii.

Prin hotărârea din 24 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil”. S-a

anulat în tot decizia – răspunsul nr. 21/736-p din 17 martie 2020 al Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare și decizia – răspunsul nr. R-21/3281 din 18 iunie

2020 emis de către Viceprimarul municipiului Chișinău, adoptată în procedura

prealabilă. S-a obligat Primarul municipiului Chișinău de a elibera beneficiarului

Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil”, autorizația de construire pentru stația

de alimentare cu combustibil a automobilelor, aferentă terenului, bun imobil, cu numărul

cadastral xxxxx din mun. Chișinău, sectorul Râșcani, bd. Renașterii.

La 29 martie 2021, Primarul General al municipiului Chișinău, prin intermediul

poștei electronice, a depus apel împotriva hotărârii din 24 martie 2021 a instanței de

fond, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei

noi decizii de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel depusă de Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău și s-a menținut hotărârea din 24 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

La 26 august 2021, prin intermediul poștei electronice, Primarul General al

municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău au depus motivarea recursului

împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel cu

adoptarea unei noi decizii de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior

invocate, recurenții au opinat că instanțele ierarhic inferioare au determinat incorect

obiectul probațiunii, adică circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a

cauzei, care trebuie determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la

temeiul pretențiilor și obiecțiilor părților, precum și de la normele de drept material și

procedura ce urmează a fi aplicate (art. 118 alin. (3) din Codul de procedură civilă).

Au menționat că determinarea incorectă a obiectului probațiuni poate fi

condiționată de faptul că instanța atribuie importanță juridică circumstanțelor care nu au

10

nici o valoare pentru soluționarea corectă a cauzei și, viceversa, când instanța nu pune

în discuție circumstanțele importante pentru soluționarea justă a pricinii.

Au precizat că instanțele inferioare nu s-au expus asupra argumentului pârâtului

precum că în prezența unui act normativ legal – decizia Consiliului municipal Chișinău

din 18 iunie 2020 „cu privire la întreprinderea măsurilor de recuperare a dreptului de

proprietate a municipiului Chișinău asupra terenurilor înstrăinate în baza hotărârii

judecătorești din 28 august 2016”, prin care s-a constatat deposedarea ilegală a

municipiului Chișinău de bunurile menționate în Anexa 1, unde se regăsește și terenul

cu numărul cadastral 0100413.556, instanța de fond a emis actul judecătoresc ce este

contrar actului normativ. Mai mult, instanța de apel nu a dat răspuns tuturor

argumentelor indicate în cererea de apel.

Au afirmat că instanțele inferioare nu au argumentat/motivat suficient actele

judecătorești, pentru a da posibilitate perceperii de către părți care anume argumente au

fost reținute și care nu au fost reținute.

În drept, și-au întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 244, 245, 248

alin.(1) lit. c) din Codul administrativ, art. 429, 430, 432 alin. (1), (2) lit. a)-d) și alin.

(3) lit. a)-f), 445 alin. (1) lit. b), c1) din Codul de procedură civilă.

Prin referința depusă la data de 19 octombrie 2021, prin intermediul poștei

electronice, Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil”, reprezentată de avocatul

Vasile Josan a solicitat respingerea cererii de recurs, ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 30 iunie 2021, însă date

privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.

Totodată, decizia motivată din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurenților la data de 5 august 2021, fapt confirmat prin avizul de

recepție/livrare (f.d.46, Vol. III).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău, s-au conformat prevederilor legale și au depus recursul în termenul

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus

de către Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău s-a

numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat prin încheierea din 1 decembrie 2021 nu a

considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la

11

problemele invocate în recurs și a respins cererea depusă în acest sens, deoarece

criticele/pozițiile acestora au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând argumentele invocate în cererea de recurs și referință, studiind

materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere

a acțiunii, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o

nouă decizie.

De asemenea, în corespundere cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231

alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) în coroborare cu art. 219

alin. (1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată

nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Totodată, articolul 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, prevede că

examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată respinge

acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei

hotărâri prevăzute la lit. a)–e).

În temeiul dispozițiilor art.189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a

unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în

contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a

soluționat în termen legal o cerere.

La caz, reclamanta Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil” prin cererea de

chemare în judecată, a pretins că în calitate de beneficiar, fiind proprietara terenului cu

numărul cadastral xxxxx, situat pe adresa mun. Chișinău, sect. Râșcani, bd. Renașterii,

cu modul de folosință – pentru construcții, cu suprafața de 0,15 ha, având certificatul de

urbanism pentru proiectări nr. 241i/18 din 12 iunie 2018 (eliberat „Grigorion LTD”), la

data de 27 martie 2019 a depus cerere de eliberare a autorizației de construire, care nu a

fost soluționată în termenul legal de către Primăria municipiului Chișinău și nu a fost

întocmit în scris refuzul, motiv pentru care a survenit situația prevăzută la art. 12 alin.

(6) din Legea 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, conform cărora dacă emitentul nu a respectat termenul stabilit la alin. (1) și

nu a informat în scris solicitantul (beneficiarul) despre refuz, autorizația de construire se

12

consideră eliberată. În acest caz, solicitantul (beneficiarul) este în drept să înceapă

executarea lucrărilor, conform condițiilor stabilite la art. 281 , informând în scris

emitentul și Agenția pentru Supraveghere Tehnică, iar emitentul are obligația de a

elibera necondiționat autorizația de construire.

Întru susținerea soluției de admitere a acțiunii, instanțele ierarhic inferioare au

preluat acest argument, considerând că prin prisma prevederilor art. 12, 24, 281 al Legii

nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, în

coroborare cu prevederile art. 6, 62 din Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind

reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, emitentul – autoritatea

executivă a administrației publice locale, dispunea de un termen de 10 zile lucrătoare,

termen imperativ, pentru a verifica dacă documentația tehnică depusă de către Societatea

cu Răspundere Limitată „Grand Oil” era conformă cerințelor legale și în ipoteza în care

acest fapt nu s-ar fi constatat, să suspende termenul de examinare a cererii sau să refuze

eliberarea autorizației. Or, având în vedere normele de drept, lipsa în interiorul

termenului de 10 zile lucrătoare, a unei notificări privind suspendarea termenului de

examinare a cererii sau a unei notificări privind refuzul în eliberarea autorizației,

echivalează cu faptul că, societatea reclamantă a obținut autorizația de construire prin

procedura aprobării tacite, în corespundere cu documentația anexată la cererea inițială

de eliberare a autorizației.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție efectuând controlul judiciar al deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a menținut hotărârea instanței de fond din 24 martie 2021,

consideră că concluziile instanțelor ierarhic inferioare și soluția dată în sensul admiterii

acțiunii Societății cu Răspundere Limitată „Grand Oil” sunt neîntemeiate, fapt ce rezultă

din interpretarea eronată a prevederilor legale aplicabile raportului juridic în litigiu,

precum și din aprecierea arbitrară a probelor administrate la materialele cauzei.

Astfel, recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt anterior

constatată precum că bunul imobil – terenul, cu numărul cadastral xxxxx, situat pe

adresa mun. Chișinău, sect. Râșcani, bd. Renașterii, cu modul de folosință – pentru

construcții, cu suprafața de 0,15 ha, până la data de 11 iulie 2018, a aparținut cu drept

de proprietate Companiei „Grigorion LTD” în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare nr.216 din 15 ianuarie 2018.

Drept urmare a adresării „Grigorion LTD” cu cererea nr.4649 din 5 iunie 2018, în

baza prevederilor Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție, a fost certificată elaborarea documentației de proiect pentru edificarea

unei stații de alimentare a automobilelor cu produse petroliere si spălătorie auto, din

elemente constructive ușor demontabile, în urma elaborării unui studiu de argumentare

urbanistică, situat în mun. Chișinău, sectorul Râșcani, cu numărul cadastral xxxxx, în

acest sens de către Primăria municipiului Chișinău, la data de 12 iunie 2018 fiind eliberat

certificatul de urbanism pentru proiectare nr.241i/18, valabil 12 luni la data emiterii, cât

și Planul de amplasare a imobilului (f.d.54-56, Vol. I).

Conform art. 3 alin. (1) lit. b), c), d), e) și f) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, certificatul de urbanism pentru

proiectare (anexa nr.1) se elaborează și se emite în baza cererii, în care se indică locul

13

amplasării imobilului/terenului și la care se anexează, în original și în copii, următoarele

documente: buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare

(pentru persoană juridică); raportul de expertiză tehnică, în caz de reconstruire,

restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent, elaborat de către experți

tehnici atestați; acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror

interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în

perioada exploatării obiectului construit; schița de proiect avizată de arhitectul-șef, în

cazul amplasării construcției în zonă cu regim special stabilit prin documentația de

urbanism și de amenajare a teritoriului; schița de proiect avizată de Consiliul Național

al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în

cazul intervențiilor la monumentele de istorie, artă și arhitectură sau în zonele construite

înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

În temeiul art. 6 alin. (1) din aceeași Lege, certificatul de urbanism pentru

proiectare va cuprinde prescripții și elemente privind: a) regimul juridic al

imobilului/terenului, cu referire la: – situarea terenului în intravilan sau în extravilan; –

dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului și servituțile care îl grevează; –

extrasele din documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului sau din

regulamentele aferente, care instituie un regim special asupra imobilului/terenului 7

(zone protejate, interdicții temporare sau definitive de construire, zone declarate de

interes public, monumente de arhitectură etc.); – statutul de monument al imobilului sau

al zonei construite în care se solicită proiectarea; b) regimul economic al

imobilului/terenului, cu referire la: – folosința actuală; – reglementările fiscale specifice

localității sau zonei respective; c) regimul tehnic al imobilului/terenului, cu referire la:

– echiparea cu rețele edilitare; – caracteristica geotehnică a terenului; – lucrările conexe

de interes public necesare funcționării obiectului; – construcțiile sau rețelele edilitare

supuse demolării sau strămutării din zona periculoasă a șantierului; d) regimul

arhitectural-urbanistic, cu referire la: – destinația imobilului/terenului, stabilită prin

documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului; – capacitatea construcției

preconizate; – dimensiunile și suprafețele parcelelor; – alinierea terenului și a

construcțiilor față de străzile adiacente și distanțele dintre construcții și proprietățile

vecine; – înălțimea construcției; – aspectul construcției (expresivitate arhitecturală,

echilibru compozițional, finisaje etc.); – circulația pietonilor și a autovehiculelor,

accesele și parcajele necesare; – procentul de ocupare a terenului (P.O.T.); – coeficientul

de utilizare a terenului (C.U.T.); – necesitatea prezentării spre aprobare a schiței de

proiect.

La caz, din conținutul certificatului de urbanism menționat se atestă că

documentația de proiect, în baza căreia se va solicita eliberarea autorizației de construire,

va fi însoțită obligatoriu de următoarele avize și studii:

1) Centrul de sănătate publică din municipiul Chișinău;

2) Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale;

3) Agenția Ecologică Chișinău;

4) Întreprinderea Municipală „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”;

5) Direcția supraveghere transport și circulație rutieră a Inspectoratului Național

de Patrulare;

6) Institutul Municipal de proiectări „Chișinăuproiect”;

14

7) Studiu de argumentare urbanistică, însoțit de Procesul verbal al consultării

publice;

8) Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare.

În continuare, se notează că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1434 din 10

iulie 2018, încheiat între Compania „Grigorion LTD”, în calitate de vânzător și

Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil”, în calitate de cumpărător, ultima a

devenit proprietara bunului imobil, situat pe adresa mun. Chișinău, sect. Râșcani, bd.

Renașterii, constituit din terenul cu modul de folosință - pentru construcții, cu suprafața

de 0,15 ha, cu numărul xxxxx, fiind înregistrat la Instituția Publică Agenția Servicii

Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău la data de 11 iulie 2018 (f.d.57-61, Vol.

I, f.d.115 Vol. II).

Ulterior, la 27 martie 2019 Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil” s-a

adresat cu cererea înregistrată sub nr.2382, către Direcția generală arhitectură, urbanism

și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău, întru eliberarea autorizației de

construire pentru imobilul situat pe adresa mun. Chișinău, sect. Râșcani, bd. Renașterii,

cu numărul cadastral xxxxx, în vederea executării lucrărilor de construcție a stației de

alimentare a autovehiculelor cu produse petroliere, anexând la aceasta certificatul de

urbanism pentru proiectare; extrasul din documentația de proiect în volum de memoriu

explicativ, planul general (plan de situație, plan trasare), fațade, soluții cromatice,

proiect de organizare a executării lucrărilor de construcție; avizele de verificare a

documentației de proiect; extrasul din registrul persoanelor juridice; contractul privind

supravegherea de autor, semnat de către solicitant (beneficiar) și proiectant (f.d.28, Vol.

I).

Prin răspunsul nr. 21/2382 din 13 aprilie 2019, Direcția general arhitectură,

urbanism și relații funciare a comunicat Societății cu Răspundere Limitată „Grand Oil”

despre faptul examinării cererii sus enunțate și a informat că la chestiunea în cauză

(eliberarea autorizației de construire) se va reveni după prezentarea avizelor conform

condițiilor certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 241i/18 din 12 iunie 2018

(f.d.93, Vol. I).

Conform avizului sanitar nr. 34 privind repartizarea lotului de pământ pentru

construcție eliberat Societății cu Răspundere Limitată „Grand Oil” de către Centrul de

sănătate publică, la data de 22 august 2018, lotul de pământ din or. Chișinău, sect.

Râșcani, cu numărul cadastral xxxxx este util pentru construcția stației de alimentare a

autovehiculelor, cu produse petroliere (rezervoare subterane), din construcții ușor

demontabile. Totodată, în scopul evaluării și prevenirii riscurilor pentru sănătate,

proiectul obiectivului va fi prezentat pentru examinare, în prealabil la Agenția Națională

pentru Sănătate Publică și la Centrul de Sănătate Publică (f.d.69-70, Vol. I).

Conform scrisorii nr. 5/572 din 23 august 2018, Direcția salvatori și pompieri din

cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în urma examinării planului

de amplasare, coordonează din punct de vedere al prevenirii și stingerii incendiilor (cu

excepția hidrocarburilor gazoase lichefiate și a gazului natural comprimat), „amplasarea

unei stații de alimentare cu produse petroliere din bd. Renașterii Naționale, mun.

Chișinău (cu numărul cadastral xxxxx), indicând în acest sens condiții (f.d.71, Vol. I).

Potrivit prescripției tehnice nr. 72/18 din 18 septembrie 2018, Întreprinderea

Municipală Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor „Exdrupo”, s-a specificat că este

necesar de avizat proiectul cu Direcția generală transport public și căi de comunicație,

15

Centrul de Sănătate Publică Chișinău, Agenția municipală Ecologică Chișinău,

Întreprinderea Municipală Regia „Exdrupo” (f.d.72, Vol. I).

Direcția generală transport public și căi de comunicație prin răspunsul nr. 07-2-

2958 din 20 octombrie 2018 a acceptat amplasarea stației de alimentare cu combustibil

a autovehiculelor și spălătoriei auto, pe bd. Renașterii Naționale intersecție cu str. Calea

Orheiului, cu respectarea anumitor cerințe (f.d.73, Vol. I).

Institutul Municipal de proiectări „Chișinăuproiect” conform răspunsului nr. 219-

11 din 13 decembrie 2018 a indicat amplasarea obiectivului stație de alimentare a

autovehiculelor, se coordonează în conformitate cu pct. 4 al certificatului de urbanism

nr. 241i/18 din 12 iunie 2018 eliberat de Primăria municipiului Chișinău, recalcularea

liniilor roșii pe bd. Renașterii Naționale, cu condițiile respectării cerințelor și

normativelor în vigoare și coordonării obligatorii cu organele de resort (f.d.83, Vol. I)

Prin avizul sanitar nr. 18 din 11 ianuarie 2019, Agenția Națională pentru Sănătate

Publică a avizat proiectul stație de alimentare a autovehiculelor cu produse petroliere

din str. Renașterii Naționale, mun. Chișinău, compartimentul protecția mediului.

Beneficiar Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil” (f.d.80-82, Vol. I)

Potrivit răspunsului nr. 34/17-448 din 30 ianuarie 2019, Inspectoratul Național de

Patrulare coordonează proiectul de execuție (stație multicarburant de alimentare a

autovehiculelor pe bd. Renașterii Naționale, mun. Chișinău, beneficiar Societatea cu

Răspundere Limitată „Grand Oil”), cu respectarea anumitor cerințe (f.d.88, Vol. I).

La data de 28 februarie 2020, Societății cu Răspundere Limitată „Grand Oil” i-a

fost eliberat de către Agenția de Mediu și aviz al expertizei ecologice de stat nr. 05-5-

6112/16/2 (f.d.102-107, Vol. I).

La fel, din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei rezultă că Societatea cu

Răspundere Limitată „Grand Oil” fără a ține cont de răspunsul nr. 21/2382 din 13 aprilie

2019 a Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare și fără a prezenta

integral actele indicate în certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 241i/18 din 12

iunie 2018, a înaintat la 2 martie 2020 Primăriei municipiului Chișinău, Agenției pentru

Supraveghere Tehnică, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră declarație pe

propria răspundere, prin care s-a solicitat ultimilor de a lua act de declarația pe propria

răspundere pentru procedura aprobării tacite, precum și eliberarea necondiționată de

către Primărie a autorizației de construire, în termen de 3 zile de la data primirii

informației despre începerea executării lucrărilor – 5 martie 2020 (f.d.26-27, Vol. I).

La data de 17 martie 2020, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare

prin răspunsul nr. 21/736-p a examinat declarația Societății cu Răspundere Limitată

„Grand Oil” și a informat-o repetat despre faptul că la chestiunea în cauză (eliberarea

autorizației de construire) se va reveni după prezentarea avizelor conform condițiilor

certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 241i/18 din 12 iunie 2018 (f.d.32, Vol.

I).

Prin cererea prealabilă din 3 iunie 2020 Societatea cu Răspundere Limitată „Grand

Oil” a solicitat Primăriei/Primarului municipiului Chișinău și Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare revocarea/anularea refuzului tacit privind

eliberarea necondiționată a autorizației de construire, a deciziei nr. 21/736-p din 17

martie 2020, prin care s-a comunicat refuzul în eliberarea necondiționată a autorizației

de construire, precum și eliberarea necondiționată a autorizației de construire a stației de

16

alimentare cu combustibil a automobilelor aferentă terenului – bunul imobil, cu numărul

cadastral xxxxx, din mun. Chișinău, sectorul Râșcani, bd. Renașterii (f.d.33-48, Vol. I).

Conform scrisorii nr. R-21/3281 din 18 iunie 2020 Primăria municipiului Chișinău

a examinat cererea prealabilă cu privire la anularea refuzului și eliberarea necondiționată

a autorizației de construire pentru edificarea unei stații de alimentare a automobilelor cu

produse petroliere pe terenul cu numărul cadastral xxxxx și a comunicat repetat că la

chestiunea respectivă a fost informat prin scrisorile nr. 21/2382 din 13 aprilie 2019 și nr.

21/736-p din 17 martie 2020 (f.d.50, Vol. I).

În corespundere cu art. 12 alin. (1) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, autorizația de construire (anexa nr. 3) se

emite în baza cererii, în care se indică locul amplasării imobilului/terenului, în cel mult

10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia.

La cerere se anexează următoarele documente: b) certificatul de urbanism pentru

proiectare sau certificatul constatator, în cazul aplicării principiului aprobării tacite;

c) extrasul din documentația de proiect în volum de: memoriu explicativ, plan

general (plan de situație, plan trasare), fațade, soluții cromatice, proiect de organizare a

executării lucrărilor de construcție;

d) avizele de verificare a documentației de proiect (compartimentele: plan general,

arhitectură, rezistență) sau raportul unic de verificare a documentației de proiect;

e) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare

(pentru persoană juridică);

f) contractul privind supravegherea de autor, semnat de către solicitant (beneficiar)

și proiectant;

g) extrasul din procesul-verbal al ședinței Consiliului Național al Monumentelor

Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării privind avizarea pozitivă

a proiectului de execuție, în cazul proiectării intervențiilor la monumentele de istorie,

artă și arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii

Moldova ocrotite de stat;

h) certificatul de descărcare de sarcină arheologică, în cazurile prevăzute la art. 6

alin. (2) și (3) din Legea nr. 218 din 17 septembrie 2010 privind protejarea patrimoniului

arheologic;

i) acordul de mediu, dacă este necesară efectuarea evaluării impactului asupra

mediului și dacă, din caracteristicile imobilului planificat, este evident că în acesta se

vor desfășura activități prevăzute de Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului

asupra mediului.

Raportând normele de drept enunțate la circumstanțele de fapt stabilite este evident

că instanțele de judecată greșit au admis acțiunea.

Or, reclamanta contrar prevederilor Legii nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, nu a anexat la cererea privind eliberarea autorizației

de construire actele indicate expres în certificatul de urbanism pentru proiectare nr.

241i/18 din 12 iunie 2018.

Aici, Colegiul lărgit reține că la momentul emiterii certificatului de urbanism pentru

proiectare, primul proprietar al terenului, asupra căruia urma a fi edificată o stație de

alimentare a automobilelor cu produse petroliere, Compania „Grigorion LTD”, nu a

obiectat asupra condițiilor respective impuse de Primărie.

17

La rândul său, Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil” la momentul

încheierii contractului de vânzare-cumpărare a cunoscut de aceste circumstanțe, în mod

tacit acceptându-le.

Respectiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție apreciază ca fiind temeinice răspunsurile Primăriei/Primarului

municipiului Chișinău și Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare în

sensul informării Societății cu Răspundere Limitată „Grand Oil”, precum că asupra

chestiunii privind eliberarea autorizației de construire se va reveni după prezentarea

avizelor conform condițiilor certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 241i/18 din

12 iunie 2018.

Or, în acțiunea depusă însuși societatea-reclamantă a recunoscut precum că după

obținerea unor avize, care au continuat și după depunerea cererii din 27 martie 2019

privind eliberarea autorizației de construire, a depus nemijlocit declarația privind

procedura aprobării tacite a autorizației de construire.

Colegiul judiciar consideră relevant de a menționa că certificatul de urbanism pentru

proiectare reprezintă un act cu caracter reglementator, eliberat de către emitent, prin care

se fac cunoscute solicitantului (beneficiarului) prescripțiile și elementele ce

caracterizează regimul juridic, economic, tehnic și arhitectural-urbanistic al unui

imobil/teren, stabilite prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului, și

care permite elaborarea documentației de proiect.

Prin urmare, certificatul de urbanism pentru proiectare nu este o simplă operațiune

administrativă care premerge emiterea autorizației de construire, ci este un act

premergător, care, prin emiterea lui, produce efecte juridice de sine stătătoare prin care

pot fi lezate drepturi sau interese legitime ale unor terțe persoane sau chiar ale

beneficiarului.

Deci, prezentarea acestuia prin prisma 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 163 din 9 iulie

2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nu este suficient întru

obținerea autorizației de construire, în acest sens fiind necesară prezentarea tuturor

actelor permisibile și a consultării opiniei publice specificate în certificatul de urbanism

pentru proiectare, fapt comunicat și de către Primăria municipiului Chișinău și Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare prin răspunsurile contestate.

Respectiv, se notează că actele solicitate de Primăria municipiului Chișinău au un

fundament legal și nicidecum nu reprezintă o condiție arbitrară sau abuzivă a acesteia.

Cu atât mai mult că reclamantei nu i-a fost lezat vreun drept asupra terenului în

litigiu, în contextul în care eliberarea autorizației de construire nu reprezintă o obligație

necondiționată a autorității publice, ci impune necesitatea întrunirii unor exigențe legale,

condiții ce nu au fost respectate de reclamantă.

Cu alte cuvinte, se precizează că, limitările ce sunt impuse proprietarului terenului

litigios, prin reglementările actelor indicate, nu îngrădesc și nu limitează realizarea

dreptului de proprietate al intimatei-societatea, ci instituie anumite reguli și condiții în

conformitate cu care aceasta urmează să-și exercite dreptul de proprietate (obținerea

autorizației de construire).

Completul specializat nu poate reține nici raționamentul instanțelor de judecată

precum că Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil” nu a respectat condițiile din

certificatul de urbanism nr. 24i/2018, pe motiv că, certificatul dat a fost eliberat anterior

18

Întreprinderii Grigorion L.T.D., pentru elaborarea documentației necesare edificării unei

stații de alimentare pe terenul cu numărul cadastral xxxxx, iar societatea-reclamantă a

dobândit dreptul de proprietate asupra terenului din prezenta speță, cu titlu oneros, fiind

un dobânditor de bună-credință, proprietatea căruia este protejată în mod incontestabil.

Or, societatea-reclamantă procurând de la Întreprinderea Grigorion L.T.D. terenul

cu numărul cadastral 0100413.556, a preluat atât drepturile cât și obligațiile în privința

acestuia.

De asemenea, instanța de recurs apreciază critic alegația precum că la caz sunt

aplicabile dispozițiile art. 281 din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție (aprobarea tacită), or, din sensul logic al conținutului

scrisorii nr. 21/2382 din 13 aprilie 2019 a Direcției generale arhitectură, urbanism și

relații funciare, se prezumă că termenul de examinare a cererii privind eliberarea

autorizației de construire se suspendă până la prezentarea avizelor conform condițiilor

certificatului de urbanism nr. 24i/18 din 12 iunie 2018.

Deci, la caz în urma analizei circumstanțelor faptice raportate la prevederile Legii

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010 instanța

de recurs concluzionează că Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil” nu s-a

conformat prevederilor legale și nu a prezentat actele necesare specificate în certificatul

de urbanism pentru proiectare nr. 24i/18 din 12 iunie 2018, or, suportul probatoriu

acumulat demonstrează că societatea-reclamantă a dorit de a primi această autorizație

de la autoritatea publică locală, trecând peste acumularea avizelor permisibile pentru

edificarea stației de alimentare, în lipsa consultării opiniei publice.

Așadar, reclamanta nu a îndeplinit procedura consfințită de lege și nu a prezentat

întreg pachetul de acte stabilite în vederea obținerii autorizației de construire.

Drept urmare, prin argumentele și probele anexate la materialele cauzei se atestă

legalitatea actelor contestate, iar societatea-reclamantă în susținerea poziției sale nu a

invocat careva probe pertinente, concludente și utile, care în ansamblul lor ar demonstra

necesitatea anulării actelor administrative contestate.

Ce ține de pretenția privind obligarea Primăriei/Primarului municipiului Chișinău și

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, de a elibera necondiționat, în

beneficiul societății autorizația de construire a stației de alimentare cu combustibil a

automobilelor, aferentă terenului, bun imobil, cu numărul cadastral 0100413.556 din

mun. Chișinău, sectorul Râșcani, bd. Renașterii, instanța de recurs o va respinge ca fiind

cerință subsecventă.

Mai mult, în sensul respingerii pretenției enunțate mai sus urmează a fi reținută și

decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 8/25 din 18 iunie 2020 (legalitatea căruia nu

a fost contestată) „cu privire la întreprinderea măsurilor de recuperare a dreptului de

proprietate publică a municipiului Chișinău asupra terenurilor înstrăinate în baza

hotărârii judecătorești din 28 august 2016”, prin care s-a decis că Primarul General,

viceprimarul de ramură, secretarul consiliului municipal, arhitectul șef al Primăriei

municipiului Chișinău nu vor admite eliberarea/prelungirea certificatelor de urbanism și

a autorizațiilor de construire, avizarea documentației de proiect pe terenurile menționate

în anexa nr. 1 din prezenta decizie (inclusiv terenul litigios în speță), până la epuizarea

tuturor căilor de atac ale actelor juridice și ale celor subsecvente, prin care municipiul

Chișinău a fost deposedat de aceste terenuri și până la dispariția litigiului (f.d.54-59,

Vol. II).

19

În consecință, instanța de recurs conchide că concluziile instanțelor de judecată

privind admiterea acțiunii se bazează pe o interpretare eronată a circumstanțelor cauzei

și cadrului normativ, aferent emiterii actelor administrative contestate.

Subsecventt, circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât

prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legale aplicabile

speței, argumentele recurentului invocate în acest sens fiind întemeiate, motiv din care

actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în judecată

depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil” urmează a fi respinsă.

Distinct justificărilor relatate supra, instanța de recurs învederează jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea motivării depinde

de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanță, precum și de

prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile diferite privind

prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în diferite state (Boldea împotriva

României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Van den Hurk împotriva Olandei din 19

aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,

motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile

esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007,

paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din data de 19 februarie 1997, paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO în

repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția unei

decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit

include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație

corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite

argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că, este motivată în mod

corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor de a face

apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de recurs

ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale

care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar la probarea concluziilor unei

părți.

Din considerentele menționate și reieșind din faptul, că cererea de recurs este

întemeiată, iar concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare sunt neîntemeiate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie de respingere a acțiunii

depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Oil”.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

20

Se admite recursul depus de către Primarul General al municipiului Chișinău și

Consiliul municipal Chișinău.

Se casează decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 24

martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu

Răspundere Limitată „Grand Oil” împotriva Primarului municipiului Chișinău,

Primăriei municipiului Chișinău, Direcției generale arhitectură, urbanism și relații

funciare a Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea actului administrativ

defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil, și se emite

o nouă decizie, prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere

Limitată „Grand Oil” împotriva Primarului municipiului Chișinău, Primăriei

municipiului Chișinău, Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a

Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea actului administrativ defavorabil

și obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

21