2ra-418/25 — Încasarea datoriei

La 22 noiembrie 2023, S.A. ,,Cet-Nord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Petru Mamolea, Lidia Mamolea și Olga Cozma, prin care a solicitat încasarea de la pârâți a datoriei în mărime de 2 725,98 lei, precum și a cheltuielilor de judecată în sumă de 270,00 lei.

Reclamantul a indicat că, potrivit informațiilor din Registrul bunurilor imobile, imobilul situat în mun. *****, str. *****, este înregistrat cu drept de proprietate pe numele lui Petru Mamolea, iar pârâții Petru Mamolea, Lidia Mamolea și Olga Cozma au viza de domiciliu în apartamentul respectiv. Încăperea a fost debranșată integral de la sistemul centralizat de energie termică, conform actului de cercetare a stării tehnice din 29 august 2002. Totuși, pentru perioada 01 noiembrie 2022 – 31 martie 2023, s-a format o datorie în sumă de 2 725,98 lei. Reclamantul menționează că, începând cu luna noiembrie 2022, calculele și repartizarea consumului de energie termică au fost efectuate în conformitate cu Metodologia aprobată prin Ordinul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 184 din 31 octombrie 2022, în baza indicilor echipamentului de măsurare instalat la punctul de delimitare. Conform actului din 8 februarie 2023, s-a constatat că rețelele termice interne ale blocului traversează spațiile comune (subsolul), fiind neizolate, fapt ce, potrivit Metodologiei, califică aceste spații drept încălzite. Astfel, calculul consumului a fost realizat potrivit pct. 5.2 din Metodologie.

La 29 noiembrie 2023, Petru Mamolea și Lidia Mamolea au depus cerere reconvenționeală prin care au solicitat anularea facturii de plată pentru luna octombrie, emisă de SA „Cet Nord” pentru apartamentul nr. 21 sistuat în mun. Bălți str. Belousov nr. 59 emisă pe numele consumatorului Petru Mamolea ca fiind ilegală.

În susținerea cererii reconvenționale, pârâții au indicat că, din factura de plată pentru luna octombrie 2023 la apartamentul din mun. *****, str. ***** la consumatorii Lidia Mamolea și Pavel Mamolea la rubrica perioada nu este stabilită suma doar se indică perioada de la 31.03.2023 – 31.03.2023, la rubrica consumul de energie termice pe blocul locativ dat, nu este indicat consumul total al energiei termice pe blocul locativ. Potrivit informației privind calculele energiei termice și 1 achitarea lor de la 01.11.2022 pînă la 31.03.2023, emisă de SA „Cet-Nord” este emisă fără a fi prezent un act de evaluare în cazul circumstanțelor fiecărui apartament deconecatat integral, cu participarea proprietarului, care ar conține date concrete de calcul a energiei termice folosite de proprietarii apartamentului dat.

Curtea de Apel a apreciat ca fiind întemeiate concluziile instanței de fond referitor la încasarea de la Petru Mamolea, Lidia Mamolea și Olga Cozma a datoriei pentru energia termică livrată pentru apartamentul din mun. *****, str. *****, în perioada de 01 noiembrie 2022-31 martie 2023 și inclusă în factura de plată din luna octombrie 2023. Instanța de apel a reținut că, deși apartamentul în cauză a fost debranșat de la sistemul central de încălzire încă în anul 2002, acesta beneficiază indirect de energie termică prin: conductele sistemului intern care traversează apartamentul și locurile de uz comun (scări, subsol, etc.), coloanele de tranzit din apartament și pierderile normative de energie termică datorate acestora. Prin urmare, apartamentul face parte în continuare din sistemul termic colectiv, iat proprietarii au obligația de a suporta cota-parte a pierderilor, chiar dacă nu beneficiază direct de încălzire în locuință.

Instanța de apel a reținut că, pentru sezonul de încălzire 1 noiembrie 2022 - 31 martie 2023 repartizarea consumului de energie termică înregistrată de 2 echipamentul de măsurare instalat la blocul locativ din mun. *****, str. *****, s- a efectuat potrivit pct. 10 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19.02.2002 și în corespundere cu prevederile Metodologiei. Prin urmare, Curtea de Apel a susținut poziția instanței de fond prin care a constatat că calculul datoriei (de 2 725,98 lei) a fost realizat în conformitate cu Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 184 din 31 octombrie 2022, emis de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în contextul stării de urgență. Această metodologie a fost emisă cu derogare de la Legea nr. 100/2017 și în temeiul Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 45/2022, care are caracter obligatoriu și executoriu.

Referitor la argumentele apelanților privind anularea facturii de plată pentru luna octombrie 2023, instanța de apel le-a apreciat critic, or, factura de plată pentru luna octombire 2023, prezentată consumatorului Mamolea Petru de furnizorul S.A. „Cet Nord” are un caracter informațional și conține: informații cu privire la datoriile avute la momentul emiterii ei (luna octombrie 2023), informații cu privire la datele echipamentelor de măsură externă la data de 31 marie 2023 adică la sfârzitul sezonului de încălzire precedent, precum și data limită de achitare a acesteia, și se încadrează în prevederile pct. 106 din Regulamentul privind furizare energiei termice aprobate prin Hotărîrea ANRE nr. 23 din 26 ianuarie 2017.

În esență, prin motivarea recursului, cu reiterarea argumentelor de fapt și de drept expuse în cererea reconvențională și în apel, recurenții invocă faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate, respectiv asupra împrejurării că apartamentul vizat în speță, proprietatea lui Petru Mamolea și Lidia Mamolea, a fost deconectat integral de la sistemul de energie termică, iar la momentul respectiv nu era încheiat niciun contract de prestări servicii.

La 3 septembrie 2025, SA „Cet-Nord” a depus referință la recurs, solicitând respingerea acestuia ca fiind inadmisibil.

Articolul 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Articolul 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Articolul 433 alin. (1), lit. f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Articolul 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 1 iulie 2025 de către avocata Natalia Uncu, în interesele lui Petru Mamolea și Lidia Mamolea, a fost depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă. 4

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

În speță, avocata Natalia Uncu, în interesele lui Petru Mamolea și Lidia Mamolea, a depus o cerere de recurs cu conținut asemănător cu cererea reconvențională (f.d. 23-26) și cu cererea de apel (f.d. 106-107). Argumentelor invocate de către recurent li s-a dat un răspuns detaliat și clar în actele judecătorești contestate.

Instanța de recurs observă că temeiurile de apel (art. 386–388 din Codul de procedură civilă) și temeiurile de recurs (art. 432 din Codul de procedură civilă) sunt diferite, ceea ce presupune, în mod firesc, un conținut distinct al cererilor. Reluarea automată a cererii de apel în recurs denotă lipsa unor elemente noi și înseamnă anticiparea unor critici față de o decizie ce nu fusese încă pronunțată.

O astfel de conduită procesuală, materializată prin reiterări formale ale poziției procesuale exprimate anterior, fără o critică reală și punctuală a raționamentului deciziei instanței de apel, conduce la concluzia că recurentul nu a oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru analiza legalității deciziei instanței de apel. Aceeași interpretare a fost consacrată și în jurisprudența recentă a Curții Supreme de Justiție (a se vedea încheierea nr. 2ra- 183/25 din 6 august 2025, nr. 2ra-357/24 din 22 octombrie 2025).

În speță, deși recurenții nu au făcut trimitere la nici un alineat al art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, aceștia critică faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate, respectiv asupra împrejurării că apartamentul vizat în speță, proprietatea lui Petru Mamolea și Lidia Mamolea, a fost deconectat integral de la sistemul de energie termică, iar la momentul respectiv nu era încheiat niciun contract de prestări servicii. 5

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Or, potrivit art. 442 alin. (2) Cod de procedură civilă, instanța de recurs este ținută de modul în care au fost apreciate probele de instanțele inferioare, cu excepția situației în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) – hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

În prezenta cauză, instanțele inferioare au analizat în mod detaliat și exhaustiv toate argumentele de fapt și de drept invocate de părți, iar criticile formulate în recurs nu sunt de natură să răstoarne constatările instanței de apel, acestea limitându-se, în esență, la exprimarea unui simplu dezacord față de aprecierea probelor și soluțiile pronunțate în cauză, fără a evidenția veritabile motive de nelegalitate.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În concluzie Curtea Supremă de Justiție consideră că recursul declarat de avocata Natalia Uncu, în interesele lui Petru Mamolea și Lidia Mamolea este vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil, din motiv că repetă conținutul cererii de apel, fără a aduce critici substanțiale deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de avocata Natalia Uncu, în interesele lui Petru Mamolea și Lidia Mamolea. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6