2ra-418/25 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- Reluarea automată a continutului cererii de apel in cererea de recurs duce la concluzia ca recurentul nu a oferit CSJ argumente corespunzatoare pentru analiza legalitatii deciziei instantei de apel.
2ra-418/25 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
S.A. ,,Cet Nord” împotriva lui Petru Mamolea, Lidia Mamolea și Olga
Cozma
(încasarea datoriei)
și cererea reconvențională
Mamolea Petru și Mamolea Lidia împotriva S.A. ,,Cet Nord”
(anularea facturii de plată)
împotriva deciziei din 4 martie 2025 a Curții de Apel Nord,
(Dosarul nr. 2ra-418/25
NR. PIGD 2-23167172-01-2ra-01072025-1)
Reluarea automată a conținutului cererii de apel în cererea de recurs duce la concluzia
că recurentul nu a oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru
analiza legalității deciziei instanței de apel, motiv pentru care recursul este vădit
neîntemeiat.
Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Ghercavii)
Curtea de Apel Nord (jud. R. Holban, N. Costaș, C. Prisacari)
6 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de avocata
Natalia Uncu, în interesele lui Petru Mamolea și Lidia Mamolea,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 noiembrie 2023, S.A. ,,Cet-Nord” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Petru Mamolea, Lidia Mamolea și Olga Cozma, prin care a
solicitat încasarea de la pârâți a datoriei în mărime de 2 725,98 lei, precum și a
cheltuielilor de judecată în sumă de 270,00 lei.
Reclamantul a indicat că, potrivit informațiilor din Registrul bunurilor
imobile, imobilul situat în mun. *****, str. *****, este înregistrat cu drept de
proprietate pe numele lui Petru Mamolea, iar pârâții Petru Mamolea, Lidia
Mamolea și Olga Cozma au viza de domiciliu în apartamentul respectiv. Încăperea
a fost debranșată integral de la sistemul centralizat de energie termică, conform
actului de cercetare a stării tehnice din 29 august 2002. Totuși, pentru perioada 01
noiembrie 2022 – 31 martie 2023, s-a format o datorie în sumă de 2 725,98 lei.
Reclamantul menționează că, începând cu luna noiembrie 2022, calculele și
repartizarea consumului de energie termică au fost efectuate în conformitate cu
Metodologia aprobată prin Ordinul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării
Regionale nr. 184 din 31 octombrie 2022, în baza indicilor echipamentului de
măsurare instalat la punctul de delimitare. Conform actului din 8 februarie 2023,
s-a constatat că rețelele termice interne ale blocului traversează spațiile comune
(subsolul), fiind neizolate, fapt ce, potrivit Metodologiei, califică aceste spații
drept încălzite. Astfel, calculul consumului a fost realizat potrivit pct. 5.2 din
Metodologie.
La 29 noiembrie 2023, Petru Mamolea și Lidia Mamolea au depus cerere
reconvenționeală prin care au solicitat anularea facturii de plată pentru luna
octombrie, emisă de SA „Cet Nord” pentru apartamentul nr. 21 sistuat în mun.
Bălți str. Belousov nr. 59 emisă pe numele consumatorului Petru Mamolea ca fiind
ilegală.
În susținerea cererii reconvenționale, pârâții au indicat că, din factura de
plată pentru luna octombrie 2023 la apartamentul din mun. *****, str. ***** la
consumatorii Lidia Mamolea și Pavel Mamolea la rubrica perioada nu este stabilită
suma doar se indică perioada de la 31.03.2023 – 31.03.2023, la rubrica consumul
de energie termice pe blocul locativ dat, nu este indicat consumul total al energiei
termice pe blocul locativ. Potrivit informației privind calculele energiei termice și
1
achitarea lor de la 01.11.2022 pînă la 31.03.2023, emisă de SA „Cet-Nord” este
emisă fără a fi prezent un act de evaluare în cazul circumstanțelor fiecărui
apartament deconecatat integral, cu participarea proprietarului, care ar conține date
concrete de calcul a energiei termice folosite de proprietarii apartamentului dat.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 11 aprilie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a
admis cererea de chemare în judecată înaintată de S.A. ,,Cet-Nord” împotriva lui
Petru Mamolea, Lidia Mamolea și Olga Cozma privind încasarea datoriei și
cheltuielilor de judecată. S-a încasat în mod solidar de la pârâți în beneficiul S.A.
,,Cet Nord” datoria în sumă de 2 725, 98 lei, precum și suma de 270 lei cu titlu de
cheltuieli de judecată. S-a respins cererea reconvențională depusă de Petru
Mamolea și Lidia Mamolea împotriva S.A. ,,Cet Nord” privind anularea facturii
de plată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 10 mai 2024, Petru Mamolea și Lidia Mamolea au declarat apel
împotriva hotărârii din 11 aprilie 2024 a judecătoriei Bălți, sediul Central,
solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea
reconvențională depusă de Mamolea Petru și Mamolea Lidia împotriva S.A. ,,Cet
Nord” privind anularea facturii de plată să fie admisă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 4 martie 2025, Curtea de Apel Nord a respins apelul
declarat de Petru Mamolea și Lidia Mamolea și a menținut hotărârea din 10 mai
2024 a judecătoriei Bălți, sediul Central.
Curtea de Apel a apreciat ca fiind întemeiate concluziile instanței de fond
referitor la încasarea de la Petru Mamolea, Lidia Mamolea și Olga Cozma a
datoriei pentru energia termică livrată pentru apartamentul din mun. *****, str.
*****, în perioada de 01 noiembrie 2022-31 martie 2023 și inclusă în factura de
plată din luna octombrie 2023. Instanța de apel a reținut că, deși apartamentul în
cauză a fost debranșat de la sistemul central de încălzire încă în anul 2002, acesta
beneficiază indirect de energie termică prin: conductele sistemului intern care
traversează apartamentul și locurile de uz comun (scări, subsol, etc.), coloanele de
tranzit din apartament și pierderile normative de energie termică datorate acestora.
Prin urmare, apartamentul face parte în continuare din sistemul termic colectiv, iat
proprietarii au obligația de a suporta cota-parte a pierderilor, chiar dacă nu
beneficiază direct de încălzire în locuință.
Instanța de apel a reținut că, pentru sezonul de încălzire 1 noiembrie 2022 -
31 martie 2023 repartizarea consumului de energie termică înregistrată de
2
echipamentul de măsurare instalat la blocul locativ din mun. *****, str. *****, s-
a efectuat potrivit pct. 10 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și
achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,
contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la
sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.
191 din 19.02.2002 și în corespundere cu prevederile Metodologiei. Prin urmare,
Curtea de Apel a susținut poziția instanței de fond prin care a constatat că calculul
datoriei (de 2 725,98 lei) a fost realizat în conformitate cu Metodologia aprobată
prin Ordinul nr. 184 din 31 octombrie 2022, emis de Ministerul Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale în contextul stării de urgență. Această metodologie a fost
emisă cu derogare de la Legea nr. 100/2017 și în temeiul Dispoziției Comisiei
pentru Situații Excepționale nr. 45/2022, care are caracter obligatoriu și
executoriu.
Referitor la argumentele apelanților privind anularea facturii de plată pentru
luna octombrie 2023, instanța de apel le-a apreciat critic, or, factura de plată pentru
luna octombire 2023, prezentată consumatorului Mamolea Petru de furnizorul S.A.
„Cet Nord” are un caracter informațional și conține: informații cu privire la
datoriile avute la momentul emiterii ei (luna octombrie 2023), informații cu privire
la datele echipamentelor de măsură externă la data de 31 marie 2023 adică la
sfârzitul sezonului de încălzire precedent, precum și data limită de achitare a
acesteia, și se încadrează în prevederile pct. 106 din Regulamentul privind furizare
energiei termice aprobate prin Hotărîrea ANRE nr. 23 din 26 ianuarie 2017.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 1 iulie 2025, avocata Natalia Uncu, în interesele lui Petru Mamolea și
Lidia Mamolea a depus recurs împotriva deciziei din 4 martie 2025 a Curții de
Apel Nord, prin care a solicitat casarea acesteia și a hotărârii din 11 aprilie 2024 a
Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu pronunțarea unei decizii prin care acțiunea
inițială să fie respinsă iar cererea reconvențională să fie admisă.
În esență, prin motivarea recursului, cu reiterarea argumentelor de fapt și de
drept expuse în cererea reconvențională și în apel, recurenții invocă faptul că
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate, respectiv
asupra împrejurării că apartamentul vizat în speță, proprietatea lui Petru Mamolea
și Lidia Mamolea, a fost deconectat integral de la sistemul de energie termică, iar
la momentul respectiv nu era încheiat niciun contract de prestări servicii.
La 3 septembrie 2025, SA „Cet-Nord” a depus referință la recurs, solicitând
respingerea acestuia ca fiind inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Articolul 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
3
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Articolul 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Articolul 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Articolul 433 alin. (1), lit. f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Articolul 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, completul de judecată
menționează că Curtea de Apel Nord a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la data de 4 martie 2025 (f.d. 135). Ulterior, la data de 27 mai 2025, decizia
motivată a Curții de Apel Nord a fost expediată participanților la proces, fiind
recepționată de recurenți la data de 31 mai 2025 (f.d. 147).
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat la 1 iulie 2025 de către avocata Natalia Uncu, în interesele lui
Petru Mamolea și Lidia Mamolea, a fost depus în termenul stabilit de art. 434 din
Codul de procedură civilă.
4
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit.
a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 din Codul de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă.
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
În speță, avocata Natalia Uncu, în interesele lui Petru Mamolea și Lidia
Mamolea, a depus o cerere de recurs cu conținut asemănător cu cererea
reconvențională (f.d. 23-26) și cu cererea de apel (f.d. 106-107). Argumentelor
invocate de către recurent li s-a dat un răspuns detaliat și clar în actele judecătorești
contestate.
Instanța de recurs observă că temeiurile de apel (art. 386–388 din Codul de
procedură civilă) și temeiurile de recurs (art. 432 din Codul de procedură civilă)
sunt diferite, ceea ce presupune, în mod firesc, un conținut distinct al cererilor.
Reluarea automată a cererii de apel în recurs denotă lipsa unor elemente noi și
înseamnă anticiparea unor critici față de o decizie ce nu fusese încă pronunțată.
O astfel de conduită procesuală, materializată prin reiterări formale ale
poziției procesuale exprimate anterior, fără o critică reală și punctuală a
raționamentului deciziei instanței de apel, conduce la concluzia că recurentul nu a
oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru analiza
legalității deciziei instanței de apel. Aceeași interpretare a fost consacrată și în
jurisprudența recentă a Curții Supreme de Justiție (a se vedea încheierea nr. 2ra-
183/25 din 6 august 2025, nr. 2ra-357/24 din 22 octombrie 2025).
În speță, deși recurenții nu au făcut trimitere la nici un alineat al art. 432
alin. (1) din Codul de procedură civilă, aceștia critică faptul că instanța de apel nu
s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate, respectiv asupra împrejurării că
apartamentul vizat în speță, proprietatea lui Petru Mamolea și Lidia Mamolea, a
fost deconectat integral de la sistemul de energie termică, iar la momentul respectiv
nu era încheiat niciun contract de prestări servicii.
5
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Or, potrivit art. 442 alin. (2) Cod de procedură civilă, instanța de recurs este
ținută de modul în care au fost apreciate probele de instanțele inferioare, cu
excepția situației în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) – hotărârea sau
decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor.
În prezenta cauză, instanțele inferioare au analizat în mod detaliat și
exhaustiv toate argumentele de fapt și de drept invocate de părți, iar criticile
formulate în recurs nu sunt de natură să răstoarne constatările instanței de apel,
acestea limitându-se, în esență, la exprimarea unui simplu dezacord față de
aprecierea probelor și soluțiile pronunțate în cauză, fără a evidenția veritabile
motive de nelegalitate.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de
casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În concluzie Curtea Supremă de Justiție consideră că recursul declarat de
avocata Natalia Uncu, în interesele lui Petru Mamolea și Lidia Mamolea este vădit
neîntemeiat, prin urmare inadmisibil, din motiv că repetă conținutul cererii de apel,
fără a aduce critici substanțiale deciziei instanței de apel.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de avocata Natalia Uncu, în interesele
lui Petru Mamolea și Lidia Mamolea.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6