2ra-825/24 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-825/24 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Evghenia Chișlar
și Alla Anopricova,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” împotriva Evgheniei Chișlar, privind
încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 02 mai 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-825/24
NR. PIGD 2-23051780-01-2ra-05072024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare. Art.433 alin.(1) lit. c)
din Codul de procedură civilă
Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. M. Popescu
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu
19 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă de
Evghenia Chișlar și Alla Anopricova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 06 aprilie 2023, Societatea pe Acțiuni ,,Cet-Nord” a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Evgheniei Chișlar, privind încasarea datoriei și a
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, potrivit informației din
Registrul bunurilor imobile, bunul imobil situat în mun. ****, str. ****casa de
locuit individuală cu suprafața totală de **** m2 este înregistrată cu drept de
proprietate cu cota parte ½ după Evghenia Chișlar și potrivit actului nr. ****a
fost deconectată integral de la sistema centralizată de energie termică la 05 iulie
2021.
Potrivit informației cu privire la calculul pentru pierderile normative de
energie termică și achitarea lor, pe parcursul perioadei 01 noiembrie 2021 – 01
aprilie 2022, la locul de consum menționat s-a format o datorie în sumă de
1058,08 de lei pentru pierderile normative de energie termică.
La 22 martie 2023, Societatea pe Acțiuni ,,Cet-Nord” a expediat în adresa
Evgheniei Chișlar pretenție, prin care a solicitat achitarea datoriei în termen de 7
zile, însă toate acțiunile de soluționare a litigiului pe cale amiabilă au eșuat,
unica posibilitate de valorificare a drepturilor reclamantei privind încasarea
datoriei, fiind înaintarea unei acțiuni în instanța de judecată, avînd drept scop
restabilirea eficientă a drepturilor lezate.
În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art.
25 alin. (1) și (5) al Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-
XV din 24 octombrie 2002, art. 1376 din Codul civil, pct. 17 și pct. 18 din
Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative,
comunale și necomunale pentru fondul locative, aprobat prin HG nr. 191 din 19
februarie 2002 și art. 1, art. 5, art. 12 alin. (5) și (6) și art. 14 al Legii nr.913 din
30 martie 2000 privind condominiul în fondul locativ.
Reclamanta a solicitat încasarea de la Evghenia Chișlar a datoriei în sumă
de 1058,08 de lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 270de lei cu titlu de
taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată.
1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărîrea din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-
a admis cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni ,,Cet-
Nord”.
S-a încasat de la Evghenia Chișlar, în beneficiul Societății pe Acțiuni
„Cet-Nord” datoria pentru energia termică pentru perioada 01 noiembrie 2021 –
01 aprilie 2022 în sumă de 1058,08 de lei și cheltuielile de judecată pentru taxa
de stat în sumă de 270 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 noiembrie 2023, Evghenia Chișlar a depus cerere de apel
nemotivată, iar la 27 februarie 2024, a depus cerere de apel motivată împotriva
hotărârii din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând
admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei
noi hotărâri de respingere cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 02 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea de
apel depusă de Evghenia Chișlar și s-a menținut hotărârea din 24 octombrie
2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a stabilit că casa de
locuit individuală nr. **** amplasată în mun. ****, str. ****cu suprafața totală
de **** m2 este înregistrată cu drept de proprietate cu cota parte ½ după
Evghenia Chișlar, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile.
Mai mult, potrivit actului nr. ****casa de locuit individuală nr.
****amplasată în mun. ****, str. **** a fost deconectată integral de la sistema
centralizată de energie termică la 05 iulie 2021. Însă, reieșind din materialele
cauzei se atestă că Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” asigură prestarea serviciilor
de alimentare cu energie termică pentru casa locativă situată în mun. ****, str.
**** ****și că în perioada de referință a executat alimentarea acesteia cu
energie termică.
Respectiv, instanța de apel a menționat că conectarea la sistemul de
alimentare cu energie termică a imobilului nr. ****, existența peretelui comun a
casei de locuit nr. ****și ****generează apariția raportului obligațional de
achitare a plăților pentru serviciile prestate, tranzitul energiei termice
reprezentând un temei juridic de proprietate forțată și perpetuă. Or, peretele dat
2
este de uz comun – proprietate comună a tuturor coproprietarilor casei de locuit,
fiind astfel asigurată menținerea unei temperaturi mai ridicate în perioada rece a
anului (01 noiembrie 2021- 01 aprilie 2022).
Prin urmare instanța de apel a stabilit că prima instanță corect a menționat
că, imobilul amplasat în mun. **** str. **** este tranzitat de rețelele comune de
alimentare cu energie termică, acest fapt, de jure, determină obligația de plată
conform pct. 8, 86 a Anexei 7 a Regulamentului aprobat prin HG nr. 191 din
19.02.2002. Legiuitorul, în acest sens, nu condiționează mărimea plății de
dimensiunile coloanelor ce tranzitează imobilul, fiind la caz, aplicabil doar
cuantumul stabilit de 5% din costul energiei termice calculate pentru un metru
pătrat al acestuia.
Instanța de apel a respins argumentul apelantei precum că prin hotărârea
nr. 4 din 3 martie 2022 a Curții Constituționale, pentru controlul
constituționalității unor prevederi din Legea nr. 92 din 29 mai 2014 cu privire la
energia termică și promovarea cogenerării și din Regulamentul aprobat prin HG
nr. 191 din 19 februarie 2002, au fost declarate neconstituționale punctele 8, 81,
82, 83, 84 și 86 din Anexa nr. 7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare
și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,
contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării
la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr.191 din 19 februarie 2002. Or, potrivit dispozitivului acestei hotărîri, efectele
prezentei hotărîri se aplică începând cu data de 1 mai 2022, pe când acțiunea
este înaintată pentru neonorarea obligațiilor de către pârâtă în perioada 01
noiembrie 2021 – 01 aprilie 2022.
La fel, instanța de apel nu a reținut argumentele apelantei referitor la
netemeinicia încasării datoriei pentru această perioadă, în situația în care ultima
avea obligația de plată conform facturilor de plată pentru energia termică, însă
care nu au fost contestate de către Evghenia Chișlar, astfel fiind prezumate
legale pînă la proba contrară, iar contra argumentele acesteia nu mai sunt
opozabile față de creditor.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 02 iulie 2024, Evghenia Chișlar și Alla Anopricova au depus cerere de
recurs împotriva deciziei din 02 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei la
rejudecare.
SOLICITAREA RECURENTULUI
3
În motivarea recursului, recurentele au invocat că instanța de apel nu a
constatat și elucida pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea
cauzei, circumstanțele pe care instanța le consideră constatate nu au fost
dovedite cu probe veridice și suficiente, inclusiv a interpretat eronat legea, cît și
a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Prin urmare, recurentele și-au întemeiat cererea de recurs în baza art. 432
alin. (2) lit. d) și e) din Codul de procedură civilă.
La 08 mai 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia
cererii de recurs depusă de Evghenia Chișlar și Alla Anopricova, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor
contradictorialității și disponibilității în drepturi.
Prin referința din 16 mai 2025, Societatea pe Acțiuni „Cet -Nord” a
solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare,.
f) recursul este vădit neîntemeiat”
Art. 55 din Codul de procedură civilă:
„Se consideră participanți la proces: părțile, intervenienții, procurorul, petiționarii,
persoanele care, în conformitate cu art.7 alin. (2), art. 73 și 74, sunt împuternicite să adreseze
în instanță cereri în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unor alte
persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor unor
alte persoane, precum și persoanele interesate în cauzele privind aplicarea măsurilor de
protecție în cazurile de violență în familie și în cauzele cu procedură special.”
4
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 24 iunie 2024, Curtea de Apel Bălți a
expediat, prin intermediul oficiului poștal, Evgheniei Chișlar, copia deciziei
motivate din 02 mai 2024, fiind recepționată de ultima la 26 iunie 2024, fapt ce
se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 107).
Astfel, recursul declarat de Evghenia Chișlar, la 02 iulie 2024, este
depus în termenul legal prevăzut de lege.
Cu referire la cererea de recurs depusă de Alla Anopricova, Completul
de judecată menționează următoarele.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, învederând
coroborarea dispozițiilor art. 55, 59 alin. (1) și art. 430 lit. a) din Codul de
procedură civilă, evocă faptul că dreptul procedural de a ataca hotărârea
judecătorească este unul special, de care beneficiază doar părțile în dosarul civil
și reprezentanții acestora, care au fost împuterniciți în mod legal cu acest drept.
Astfel, Completul de judecată relevă că la data de 02 iulie 2024, Alla
Anopricova a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 02 mai 2024 a Curții
de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei cu
restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți.
Din suportul probatoriu prezent la actele cauzei rezultă că subiecți ai
raportului juridic litigios sunt: Societatea pe Acțiuni „Cet Nord” în calitate de
reclamantă și Evghenia Chișlar în calitate de pârâtă.
Prin urmare, Completul de judecată reține că Alla Anopricova nu are
nicio calitate procesuală în prezenta cauză.
În contextul expus, Completul de judecată consideră că recursul declarat
de către Alla Anopricova împotriva deciziei din 02 mai 2024 a Curții de Apel
Bălți urmează a fi respins, ca fiind depus de către o persoană care nu este în
drept să-l declare, or, recurenta, neavând nicio calitate procesuală în cauza dată,
în virtutea normelor de drept procedural imperative, nu beneficiază de dreptul de
a declara recurs.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alla Anopricova, ca
fiind inadmisibil.
Cu referire la cererea de recurs depusă de Evghenia Chișlar, Completul
de judecată menționează următoarele.
5
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Evghenia Chișlar nu conține argumente concrete
față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o simplă exprimare a
dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de
admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să
justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
6
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța
de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Evghenia Chișlar, ca
fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2),
art. 433 alin. (1) lit. c) și f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Evghenia Chișlar și Alla
Anopricova, împotriva deciziei din 02 mai 2024 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7
8