2ra-161/24 — încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-161/24 — încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Maria Pirojoc,
reprezentată de avocatul Anatolie Janu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea pe Acțiuni „CET-NORD” împotriva Mariei Pirojoc, Andrei
Pirojoc și Anjelei Todorenco cu privire la încasarea datoriei și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 30 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-161/24
NR. PIGD 2-23015584-01-2ra-07022024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Inadmisibilitatea recursului ca urmare a neinvocării exprese a vreunui temei de
admisibilitate în conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă,
în redacția după 01 septembrie 2023.
Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. S. Ghercavii,
Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu,
12 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de
Maria Pirojoc, reprezentată de avocatul Anatolie Janu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 31 ianuarie 2023, S.A. „CET-NORD” a depus cerere de chemare
în judecată împotriva lui Andrei Pirojoc, Mariei Pirojoc și Anjelei
Todorenco, solicitând încasarea datoriei în mărime de 1 371,02 lei și a
cheltuielilor de judecată privind plata taxei de stat în sumă de 270 de lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că bunul imobil situat în
mun. Bălți, str. xxxxx, nr. xxxxx, ap. xxxxx, în baza informației din Registrul
bunurilor imobile este înregistrat cu drept de proprietate după Ivan Pirojoc
(decedat), Andrei Pirojoc, Maria Pirojoc și Anjela Todorenco. Apartamentul
enunțat la 02 septembrie 2008 a fost deconectat integral de la sistemul
centralizat de energie termică, conform actului nr. 2272-2, anexat la
materialele cauzei.
Totodată, a menționat că potrivit informației cu privire la calculul
pentru pierderile normative de energie termică și achitarea lor, pe parcursul
perioadei 01 noiembrie 2021 – 01 aprilie 2022, s-a format o datorie pentru
pierderile normative de energie termică în sumă de 1 371,02 lei. Or, conform
actului din 11 ianuarie 2023 privind elementele constructive ale blocului,
țevile de energie termică trec prin locurile de uz comun: subsol și scara
blocului.
În vederea soluționării litigiului amiabil, la 23 decembrie 2022, în
adresa pârâților a fost expediată o pretenție cu solicitarea privind achitarea
datoriei în termen de 7 zile, însă aceasta a fost lăsată fără răspuns.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 31 mai 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-
a admis cererea de chemare în judecată depusă de S.A. „CET-NORD”. S-a
încasat în mod solidar de la Andrei Pirojoc, Maria Pirojoc și Anjela
Todorenco în beneficiul S.A. „CET-NORD” datoria în sumă de 1 371,02 lei,
pentru perioada 01 noiembrie 2021 – 01 aprilie 2022. S-a încasat în mod
solidar de la Andrei Pirojoc, Maria Pirojoc și Anjela Todorenco în beneficiul
S.A. „CET-NORD”, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 270,00 lei.
1
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 07 iunie 2023, Maria Pirojoc, reprezentată de avocatul Anatolie
Janu, a declarat apel împotriva hotărârii din 31 mai 2023 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei
instanțe, emiterea unei hotărâri de admitere parțială a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 30 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a respins
apelul declarat de Maria Pirojoc, reprezentată de avocatul Anatolie Janu și s-
a menținut hotărârea din 31 mai 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că furnizorul corect a
facturat pierderile normative în mărime de 10% pentru un metru pătrat al
apartamentului fiind neîntemeiat argumentul pârâtei Maria Pirojoc,
reprezentată de avocatul Anatolie Janu, precum că pârâții beneficiază doar
de două părți componente din cele patru stabilite prin Hotărârea Guvernului
nr. 707 din 20 septembrie 2011, care justifică necesitatea achitării pierderilor
normative de energie termică și, respectiv, urmează a fi încasată de la pârâți
datoria calculată în mărime de 5% din suprafața apartamentului și nu de 10%,
deoarece potrivit actului de deconectare nr. 2272-2 din 02 septembrie 2008
(f.d. 9), apartamentul nr. 34 este situat la etajul 2, într-un bloc de 5 etaje,
având 4 țevi de tranzit, totodată, în actul nr. 6385- II de cercetare a stării
tehnice și a regimului de funcționare a sistemului de aprovizionare cu energie
termică din 11 ianuarie 2023 (f.d. 55), este indicată prezența țevilor în
locurile de uz comun și anume subsolul blocului.
De asemenea, a notat că deși apelantul a invocat că sistema de încălzire
în locurile de uz comun lipsește, fapt confirmat prin răspunsul GLC Bălți din
01 octombrie 2019 nr. 13/2439-02, totodată la materialele cauzei există actul
de cercetare a stării tehnice și a regimului de funcționare a sistemului de
aprovizionare cu energie termică nr. 6385-II din 11 ianuarie 2023 unde este
indicat faptul că blocul de locuit situat în mun. Bălți, str. xxxxx, nr. xxxxx,
este branșat la rețeaua termică centralizată S.A. „CET-NORD”, sistemul
fiind în funcțiune și trecând prin locurile de folosință comună și anume:
subsol – sistemul termic trece (tur-retur) – izolarea nu corespunde actelor
normative tehnice. Astfel, argumentele apelantei referitor la existența doar a
două elemente conform cărora urma a fi calculată mărimea pierderilor
normative de energie termică în mărime de 5% nu sunt întemeiate, or, actele
normative au alte prevederi.
În altă ordine de idei, factura de plată a pierderilor energiei termice nu
a fost contestată astfel urmează a fi achitată suma înaintată spre plată.
Instanța de apel a evidențiat că deconectarea integrală sau parțială a
apartamentului de la sistema centrală de încălzire nu afectează relațiile de
furnizare a energiei termice prin țevile de tranzit a magistralelor termice (fie
2
în subsol, fie în apartament precum și pe scări) și nu eliberează consumatorul
de la plata pierderilor normative.
Potrivit prevederilor art. 5 din Legea condominiului în fondul locativ
nr.913-XIV din 30 martie 2000, proprietatea comună în condominiu include
toate părțile proprietății aflate în folosință comună: terenul pe care este
construit blocul (blocurile), zidurile, acoperișul, terasele, coșurile de fum,
casele scărilor, holurile, subsolurile, pivnițele și etajele tehnice, tubulaturile
de gunoi, ascensoarele, utilajul și sistemele inginerești din interiorul sau
exteriorul locuințelor (încăperilor), care deservesc mai multe locuințe
(încăperi), terenurile aferente în hotarele stabilite cu elemente de înverzire,
alte obiecte destinate deservirii proprietății imobiliare a condominiului. Iar
conform art. 7 ale aceleiași legi, cota-parte a fiecărui proprietar în bunurile
imobiliare comune din condominiu este proporțională cotei constituite din
suprafața totală (în metri pătrați) a locuințelor (încăperilor) ce îi aparțin în
condominiu, dacă decizia adunării generale a proprietarilor, adoptată în
conformitate cu procedura prevăzută la articolul 26 din prezenta lege, nu
stabilește altfel. Astfel, prin plata pierderilor normative la energie termică,
fiecare proprietar în condominium, contribuie la menținerea în stare
funcțională a unor anumite părți din imobil care sunt încadrate în regimul
juridic al proprietății în condominium, cum este nivelul de subsol, starea
funcțională a țevilor de alimentară cu energie termică, a țevilor de
aprovizionare cu apă și a țevilor de canalizare din subsol, ș.a.
În opinia instanța de apel toate argumentele și afirmațiile invocate de
către apelantă sunt vădit lipsite de suport juridic, sub toate aspectele au fost
examinate de prima instanță, iar instanța de apel le apreciază ca fiind
inconsistente și fără raționament juridic valabil circumstanțelor speței.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 07 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.123),
Maria Pirojoc, reprezentată de avocatul Anatolie Janu, a depus cerere de
recurs împotriva deciziei din 30 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,
solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
prime instanțe, cu respingerea în parte acțiunii înaintate și încasarea a doar
5% din pierderile normative, însă nu 10 %.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia instanței de
apel și a hotărârii primei instanțe, menționând că la examinarea prezentei
cauze au fost esențial încălcate normele de drept material, exprimate prin
neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, interpretarea în mod eronat a
legii și a ignorat în mod evident probele din dosar. Instanța de fond și instanța
de apel în mod greșit au ajuns la concluziile precum că urmează să suporte
aceste pierderi, în special în cota-parte nerezonabilă, contradictorie și incertă,
prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 707. În mod vădit i se încălcă dreptul
de proprietate asupra mijloacelor financiare deținute, garantat de art. 1 din
Primul Protocol adițional la CEDO, precum și art.46 din Constituția RM.
3
Imposibilitatea deconectării țevilor tranzitorii nu privează de dreptul
de a utiliza orice alte măsuri pentru a preveni fluxul de energie termică de la
acesta țevi din incinta apartamentului și, astfel, exclude plata pentru serviciul
care nu a fost furnizat. În consecință, fără a încălca drepturile altor
consumatori de energie termică (apartamente), conductele interioare (sunt și
țevile de tranzit) au fost izolate, prevenind astfel fluxul de căldură în
apartament, confirmând prin trimiterea mai multor fotografii instanței despre
prezența de izolare a acestor conducte și respinse de instanțele de judecată.
În plus, stabilirea unor proceduri prezumtive de plată a serviciilor de utilități
și non- utilitare, chiar și a celor aprobate de guvern, este un impact
nerezonabil în raport cu consumatorul și o încălcare a drepturilor acestuia,
ceea ce contravine Legii privind protecția drepturilor consumatorilor și
permite furnizorului de servicii de monopol la care este S.A. „CET-NORD”
în municipiul Bălți, limitează semnificativ capacitatea consumatorului de a
lua decizii în cunoștință de cauză. Prin acțiunile sale, S.A. „CET-NORD”
încalcă grav codul de conduită pentru furnizarea de servicii de energie
termică, folosind practici comerciale neloiale, care nu este permisă și este
interzisă de art. 13 (10-1) din Legea privind protecția drepturilor
consumatorilor și rezoluțiile Guvernului conferă acestei practici un caracter
legitim, care contravine directivelor Parlamentului European și ale
Consiliului Uniunii Europene în acest domeniu de activitate din 11 mai 2005
și 11 iunie 2005.
Totodată, a precizat că preambulul Legii privind protecția drepturilor
consumatorilor nr. 105-XV din 13 martie 2003 prevede că această lege
stabilește baza legală pentru protecția de către stat a persoanelor care
acționează ca Consumatori și implementează Directiva 2005/29 / CE
Parlamentului European si a Consiliului din 11 mai 2005 despre practicile
comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă în raport cu către
consumatori și de modificare a Directivei 84/450 / CEE a Consiliului și a
Directivelor 97/7 / CE, 98/27 / CE si 2002/65 / CE Al Parlamentului
European și al Consiliului, precum si al Regulamentului (CE) nr. 2006/2004
al Parlamentului European și al Consiliului Al Consiliului publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) Ia 11 iunie 2005. Și în sfârșit, în
conformitate cu partea 1 a articolului 13 (10-1) din Legea privind protecția
drepturilor consumatorilor nr. 105-XV din 13.03.2003: practicile comerciale
neloiale sunt interzise. Conform părții 4 a articolului 13 (10-1) din aceeași
lege, practicile comerciale neloiale, în special, sunt: a) frauduloase în
conformitate cu dispozițiile părților (5) - (12); b) agresive în conformitate cu
dispozițiile părților (13) - (15). Partea 13 a articolului 13 (10-1) din Legea
menționată mai sus prevede că practica comercială este recunoscută ca fiind
agresivă dacă într-o situație reală, ținând seama de toate caracteristicile și
circumstanțele sale, limitează semnificativ sau este capabilă să limiteze
libertatea de alegere sau abordarea consumatorului mediu în raport cu
produsul prin hărțuire, constrângere, inclusiv utilizarea forței fizice sau a
4
unei influențe nerezonabile și, prin urmare, induce sau este capabil să-l
determine pe consumator să ia o decizie comercială pe care altfel nu o va lua
au făcut. Anume astfel a și procedat S.A. ,, CET-NORD” când a impus-o să
încheie contractul de deservire în 2008 (nr.33101 don 17 iunie 2008), în caz
contrar nu-i va permite deconectarea de la rețele termice comune.
Tot aici, potrivit pct.83 din Anexă nr.7 s-a stabilit că luând în
considerare existența pierderilor normative de energie termică în încăperile
tehnice (etaje tehnice si subsoluri) care mențin în stare funcțională sistemele
inginerești de alimentare cu apă și de canalizare în perioada rece, necesitatea
încălzirii locurilor de uz comun și imposibilitatea deconectării coloanelor de
încălzire tranzitorii, în cazul deconectărilor parțiale deja efectuate a
apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de
încălzire, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de: 100 %
- pentru suprafața încăperilor conectate; 10 % - pentru suprafața încăperilor
deconectate.
La examinarea cauzei în instanța de fond și cea de apel au fost
prezentate probe pertinente și veridice, care confirmă concluziile
reclamantului referitoare la inexistenta de circumstanțe importante pentru
soluționarea justă a cazului, și anume de inexistenta a două din cele patru
componente prin care se justifică necesitatea achitării a 10% procente din
suprafața apartamentului. Acestea sunt: actul nr.2272-2 din 02 septembrie
2008, prin care se constată că țevile tranzitorii din apartamentul său sunt
complet deconectate; răspunsul GLC Bălți din 01 octombrie 2019 nr.
13/2439-02, prin care se comunică că Sistema de încălzire în locurile de uz
comun – lipsește; -etajul tehnic - lipsește. Respectiv, se constată existența
doar a două elemente, care impun necesitatea achitării a doar 5 % din
pierderile normative. Ca urmare probelor anexate și celor invocate de însuși
reprezentanții intimatului, urma a fi calculate maximum pierderi în mărime
de 5 %, însă nu 10 %. Astfel, baza juridică pentru a evita achitările duble
atunci când elemente constructive lipsesc în casele consumatorilor, și în mod
special la ea, totuși există ele au fost prezentate instanțelor inferioare și
anexate la dosar. Totodată, argumentele invocate, cât și probele aduse în
acest sens au fost, pur și simplu, ignorate de instanța naționale fără a se
expune asupra acestor.
La 21 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimaților și intervenientului accesoriu copiile recursului declarat și copia
încheierii de numire spre examinare a admisibilității acestuia, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea
de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire,
extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (f.d.142-
147). Din adresa lui Andrei Pirojoc s-a restituit corespondența ca fiind
nereclamată.
5
La 07 iunie 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.153), S.A.
„CET-NORD” a depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea
recursului inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.
XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din
sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Maria Pirojoc, reprezentată de avocatul Anatolie
Janu, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din
Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1)”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
6
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 30
noiembrie 2023. Copia deciziei motivate a instanței de apel a fost expediată
către participanții la proces la 07 februarie 2024, inclusiv prin intermediul
poștei electronice la 06 februarie 2024 (f.d.115). Astfel, recursul declarat la
07 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.123-126), este în
termen.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de Maria Pirojoc, reprezentată de
avocatul Anatolie Janu, nu s-a invocat expres niciun temei din prevederile
art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, citate supra, în redacția
în vigoare de la 01 septembrie 2023, deși recursul a fost declarat ulterior
modificărilor operate, însă a indicat neaplicarea legii care trebuia să fie
aplicată, interpretarea eronată a legii și ignorarea probelor din dosar.
Argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma în vigoare la data declarării recursului, respectiv nu
constituie temei de casare a hotărârii contestate. Mai mult, motivele invocate
în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare
a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu
respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a
situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
7
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin.(2) din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile
menționate la art. 432 alin.(1) lit.d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă
acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în
instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise
de instanța ierarhic inferioară.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă,
statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări
implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev
împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de
admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile
de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza
Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
(cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Maria Pirojoc, reprezentată
de avocatul Anatolie Janu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și
drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat
inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433
alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul depus de Maria Pirojoc, reprezentată de
avocatul Anatolie Janu, împotriva deciziei din 30 noiembrie 2023 a Curții de
Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
8