2rac-103/24 — încasarea datoriei

La 18 noiembrie 2022, SA ,,CET-Nord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Bălțanca-Nord” privind încasarea datoriei în cuantum de 9 411,12 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 282,33 lei.

În motivarea acțiunii, a indicat că potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, bunul imobil cu modul de folosință nelocativă situat în mun. Bălți str. Independenței 37 A aparține cu drept de proprietate SRL „Bălțanca-Nord”. Conform actului de cercetare nr. 2548-11 din 18.03.2016 s-a stabilit că imobilul nominalizat este deconectat integral de la sistema centralizată de energie termică.

A menționat că potrivit informației cu privire la calculul pentru energia termică și achitarea lor, pe parcursul perioadei noiembrie 2021 - aprilie 2022, s-a format o datorie în sumă de 9 411,12 lei pentru pierderile normative (consum indirect) de energie termică, calculul fiind efectuat în valoare de 10% pentru suprafața încăperilor deconectate.

A mai indicat reclamantul SA”CET-Nord” că conform actelor de cercetare din 08.07.2019 și din 24.09.2021, țevile de energie termică trec prin încăperile comerciale a pârâtului și următoarele locuri de uz comun: subsol și etaj tehnic, adică se confirmă existența elementelor constructive a sistemului ingineresc de livrare a energiei termice din interiorul blocului.

Conform actului din 29.11.2021 s-a constat că o parte a încăperilor ce aparțin pârâtului sunt amplasate în blocul locativ, iar o parte în extinderea la blocul locativ. Prin aceste încăperi trec țevile cu energie termică, care alimentează blocul locativ cu căldură centralizată.

A relatat că, SA „Cet-Nord” a intervenit în mod amiabil conform prevederilor legale și a principiului bunei credințe față de pârât pentru soluționarea litigiului, expediind mai multe scrisori informative privind existența elementelor constructive a blocului în care este aflat imobilul vizat, cu solicitarea de a se prezenta în termen de 5 zile pentru a întocmi contractul privind livrarea energiei termice prin intermediul elementelor constructive a blocului, însă nu a urmat acțiuni din partea pârâtului. A fost expediată în adresa pârâtului pretenție cu solicitarea de a achita datoria creată, însă datoria nu a fost achitată. 1

În drept, pretențiile se întemeiază pe dispozițiile art. 5, 39, 94, 166, 238-243, 2762 Cod de procedură civilă, art.9, 775, 776, 875 Cod civil, Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402 din 24.10.2002, HG nr.191 din 19.02.2002.

În motivarea soluției, instanța de apel a stabilit că actele cauzei certifică faptul că bunul imobil cu număr cadastral xxx cu destinație nelocativă, suprafața de 774,5 m.p., amplasat în mun. Bălți str. Independenței 37 aparține cu drept de proprietate SRL ”Bălțanca-Nord” - 535,43 m.p. și SRL ”Taliflorar”- 239,07 m.p., potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile.

Potrivit actului de cercetare a stării tehnice și a regimului de funcționare a sistemului de aprovizionare cu energie termică din 18.03.2016, blocul de pe str. Independenței 37 mun. Bălți cu 5 etaje, 4 scări, a fost branșat la rețeaua SA ”CET- Nord”, sistemul este în funcțiune și trece prin locurile de folosință comună: șahtă (tur- retur) și sub podeaua apartamentelor 1 etaj.

Conform actului de cercetare a stării tehnice și a regimului de funcționare a sistemului de aprovizionare cu energie termică din 08.07.2019, întocmit de reprezentanții SA”CET-Nord” la adresa mun. Bălți str. Independenței 37 în prezența reprezentantului SRL ”Bălțanca-Nord”, s-a constatat că echipamentele de încălzire a sistemului intern de încălzire sunt demontate, încălzirea se efectuează cu condiționare, coloanele care tranzitează spațiile comerciale sunt izolate cu materiale de tencuială, țevile de distribuire a energiei termice din sistemul intern de încălzire trec prin canalele amplasate sub podea, suprafața comercială s-a extins 2 din contul anexei la bloc, care este conectată prin despărțituri. S-a prescris ca în termen de 10 zile să fie prezentată SA”CET-Nord” copia planului suprafeței ocupate a încăperilor de la ÎS Cadastru.

Potrivit actului de cercetare a stării tehnice și a regimului de funcționare a sistemului de aprovizionare cu energie termică din 24.03.2021 la agentul economic SRL ”Bălțanca-Nord”, amplasat la 1 etaj din str. Independenței 37, mun. Bălți s-a stabilit că în încăperi echipamentele de încălzire sunt demontate; prin încăperi tranzitează țevile sistemului intern de încălzire, care sunt acoperite cu materiale de tencuială, încălzirea se realizează prin intermediul sistemelor de climatizare (condiționere); s-a prescris prezentarea copiei planului suprafețelor ocupate.

Conform actului de cercetare a stării tehnice și a regimului de funcționare a sistemului de aprovizionare cu energie termică din 29.11.2021 în str. Independenței 37 mun. Bălți la SRL ”Bălțanca-Nord” s-a stabilit că o parte din încăperile care aparțin agentului economic sunt amplasate la primul etaj al blocului de locuit, iar alte încăperi sunt amplasate în anexa la blocul locativ; țevile sistemului intern de încălzire sunt acoperite cu materiale de tencuială și tranzitează încăperea; În încăperea care aparține SRL ”Bălțanca-Nord” este amplasat magazinul ”Bălțanca”; s-a prescris prezentarea copiei planului suprafețelor ocupate.

Instanța de apel a reținut că, la 19.05.2022 SA”CET-Nord” a expediat SRL ”Bălțanca-Nord” pretenția nr.422.1- 99/1683 prin care a adus la cunoștință că datoria pentru consumul energiei termice și/sau pierderilor normative la locul de consum din str. Independenței 37, mun. Bălți la data de 12 mai 2022 constituie 22 944,14 lei, inclusiv pentru perioada 01.2020-04.2020 suma de 4 151,58 lei, pentru perioada 10.2020-04.2021 suma de 9 381,44 lei, pentru perioada 11.2021-04.2022 suma de 9 411,12 lei, solicitând achitarea datoriei în termen de 7 zile de la recepționarea pretenției. Corespondența a fost restituită cu mențiunea ÎS ”Poșta Moldovei” ”refuzat”.

Instanța de apel a remarcat faptul că obiectul juridic litigios constituie încasarea datoriei la pierderile normative de energie termică pentru perioada noiembrie 2021- aprilie 2022.

Instanța de apel a relevat faptul, că prin Hotărârea Curții Constituționale nr.4 din 03.03.2022 s-a efectuat controlul constituționalității articolului 42 alin. (12) din Legea nr. 92 din 29 mai 2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării și a punctelor 8, 81, 82, 83, 84, 85 și 86 din Anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002. 3

Prin Hotărârea respectivă Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea depusă de dl Dan Perciun, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, și excepția de neconstituționalitate ridicată de dl Petru Ciobanu și de dna Angelica Ciobanu, apelanți în dosarul nr.2a-3566/20, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. S-a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de dl Dan Perciun, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în partea privind articolul 42 alin.(12) din Legea nr.92 din 29 mai 2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării și punctul 85 din Anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002. S-au declarat neconstituționale punctele 8, 81, 82, 83, 84 și 86 din Anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării /reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002. Efectele hotărârii se aplică, începând cu data de 1 mai 2022, cu excepția sesizării depuse de dl Petru Ciobanu și de dna Angelica Ciobanu, apelanți în dosarul nr.2a- 3566/20, pendinte la Curtea de Apel Chișinău, în care hotărârea se aplică de la data adoptării.

Instanța de apel a explicat că, deoarece în prezenta cauză se solicită datoria pentru perioada noiembrie 2021- aprilie 2022 și că efectele hotărârii Curții Constituționale nr.4 din 03.03.2022 se aplică, începând cu data de 1 mai 2022, prin urmare speței sunt aplicabile dispozițiile HG nr.191 din 19.02.2002 până la declararea lor neconstituțională.

Potrivit pct.83 din anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării / reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin HG nr.191 din 19.02.2002, luând în considerare existența pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice (etaje tehnice și subsoluri) care mențin în stare funcțională sistemele inginerești de alimentare cu apă și de canalizare în perioada rece, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun și imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii, în cazul deconectărilor parțiale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de: 10% - pentru suprafața încăperilor deconectate.

Conform pct.17 și 18 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/ reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin HG nr.191 din 19.02.2002, plățile pentru serviciile locative, comunale și necomunale se percep de la 4 proprietarii, chiriașii și locatarii caselor individuale, apartamentelor/ încăperilor locuibile în cămine și încăperilor nelocuibile din bloc conform contractelor, în baza conturilor (bonurilor) lunare respective pentru fiecare tip de serviciu, eliberat de furnizori, gestionari sau prestatorii de servicii. Proprietarii, chiriașii și locatarii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine și încăperilor nelocuibile din bloc achită plățile pentru serviciile prestate în luna precedentă pînă la data indicată în factura de plată.

În contextul normelor citate, instanța de apel a evidențiat faptul că proprietarul încăperii nelocuibile deconectate de la sistemele de încălzire este obligat să achite plata pentru pierderile normative de energie termică în încăperile tehnice (etaje tehnice și subsoluri), care mențin în stare funcțională sistemele inginerești de alimentare cu apă și de canalizare în perioada rece.

Instanța de apel a stabilit că, potrivit informației cu privire la calculele energiei termice pe perioada noiembrie 2021 - aprilie 2022, cât și din facturile fiscale anexate la materialele cauzei seria AAL nr.6434222 din 30.11.2021 în sumă de 1 622,50 lei, seria EAA nr.008446005 din 10.01.2022 în sumă de 1 501,24 lei, seria EAA nr.008774880 din 08.02.2022 în sumă de 2 581,84 lei, seria EAA nr.009159833 din 09.03.2022 în sumă de 1 720,56 lei, seria EAA nr.009589796 din 08.04.2022 în sumă de 1 968,65 lei; seria EAA nr.009949823 din 06.05.2022 în sumă de 16,33 lei, rezultă că datoriile acumulate pentru pierderile normative la energia termică în str. Independenței 37, mun. Bălți constituie 9 411,12 lei. Faptul că pe facturile respective lipsește semnătura și ștampila beneficiarului nu constituie temei de a considera că datoria nu există, or beneficiarul nu recunoaște datoriile și nici nu reacționează la somațiile de plată.

Cu referire la argumentele apelantului că nu are o astfel de obligație față de SA”CET-Nord” deoarece nu a încheiat cu acesta un contract de prestare a serviciilor de încălzire termică, instanța de apel a menționat că în conformitate cu prevederile art. 25 alin.1, 5 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402 din 24.10.2002 persoanele fizice și juridice care beneficiază de servicii publice de gospodărie comunală sînt obligate să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite, în termenul prevăzut de contractul încheiat între operator și consumator.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că în caz de prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală, indiferent de faptul a fost sau nu încheiat contract în acest sens, consumatorii urmează să achite serviciile prestate. Or, lipsa unui contract scris nu scutește consumatorul de obligația de a achita serviciul prestat.

Suplimentar, instanța de apel a explicat că Curtea Constituțională a acceptat că obligația de a plăti pentru încălzirea care trece prin țevile comune impusă persoanelor ale căror apartamente sunt deconectate total sau parțial de la sistemul centralizat de încălzire poate fi considerată ca realizând scopul legitim al împărțirii 5 sarcinilor financiare legate de costul încălzirii spațiilor comune ale blocurilor (e.g. subsoluri, etaje tehnice, scări, holuri etc.), dacă acestea există și sunt încălzite. Curtea a reținut că scopurile pe care legislatorul le urmărește prin măsurile în discuție pot fi subsumate scopurilor legitime generale ale bunăstării economice și protecției drepturilor altora, prevăzute de articolul 54 alin. (2) din Constituție.

Reieșind din faptul că acțiunea civilă s-a admis integral, instanța de apel apreciază că prima instanță corect a dispus compensarea SA ”CET-Nord” de către SRL ”Bălțanca-Nord” a cheltuielilor de judecată ce țin de plata taxei de stat în mărime de 282,33 lei achitată la depunerea acțiunii în instanță de judecată, potrivit ordinului de plată nr. 334 din 07.07.2022.

În final, instanța de apel a conchis că argumentele apelului nu constituie temei de casare a hotărârii contestate, de aceea apelul declarat de SRL ”Bălțanca- Nord” se respinge, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central din 29 august 2023.

Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

Art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; 6 c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

Art. 434 alin. (1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată 7 de Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de Apel Bălți și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor 8 proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de SRL ,,Bălțanca-Nord” reprezentată de avocatul Snejana Boguțchi. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 9