2r-511/22 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-511/2022 2-19135076-01-2r-28102022 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (V. Schibin) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) D E C I Z I E 16 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh examinând recursul declarat de Nina Matveeva-Bociog, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” împotriva Ninei Matveeva-Bociog, Elinei Matveeva, a lui Veaceslav Matveev și Valeri Matveev privind încasarea datoriei, împotriva încheierii din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nina Matveeva-Bociog împotriva deciziei din 05 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 16 august 2019, SA „Cet-Nord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Matveeva-Bociog, Elinei Matveeva, a lui Veaceslav Matveev și Valeri Matveev privind încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică în sumă de 3 258,04 de lei la locul de consum mun.

xxxx, str. xxxx, și încasarea taxei de stat în sumă de 270 de lei achitată de către la depunerea cererii de chemare în judecată. Prin hotărârea din 23 decembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-a încasat în mod solidar de la Nina Matveeva-Bociog, Veaceslav Matveev, Valeri Matveev și Elina Matveeva în beneficiul SA „Cet-Nord”, suma de 3 258,04 de lei și 270 de lei taxa de stat. Prin decizia din 05 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, cererea de apel depusă de Nina Matveeva-Bociog a fost respinsă și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central. La 10 iunie 2022, Nina Matveeva-Bociog a depus cerere de revizuire a deciziei Curții de Apel Bălți din 05 noiembrie 2020 prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea deciziei instanței dec apel și admiterea cererii de apel.

1 Prin încheierea din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nina Matveeva-Bociog împotriva deciziei din 05 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți. La 12 octombrie 2022, Nina Matveeva-Bociog a declarat recurs împotriva încheierii din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea integrală a încheierii, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond. În motivarea recursului a menționat că, încheierea instanței de apel este ilegală și neîntemeiată. Din conținutul încheierii contestate rezultă că instanța de apel nu a examinat cerere de revizuire în temeiul invocat în cerere.

Fiind respinsă ca inadmisibilă cerere de revizuire din motivul că anterior, la judecarea cauzei revizuirea căreia se solicită, nu a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar din hotărârea Curții Constituționale nu rezultă încălcarea unui drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

A mai invocat recurenta că, contrar concluziei menționate a Curții de Apel Bălți, din hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 03 martie 2022 rezultă foarte clar că prevederile declarate neconstituționale din Anexa nr. 7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și ne comunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, încalcă dreptul de proprietate al proprietarilor apartamentelor deconectate de la rețelele termice a SA „Cet-Nord”. A relatat că încălcarea dreptului de proprietate al recurentei și a coproprietarilor Matveev Valeri, Lupu Elina și Matveev Veaceslav a fost invocat și la examinarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel.

La 28 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților pentru notificare copia recursului depus de Nina Matveeva-Bociog împotriva încheierii din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți. La 18 noiembrie 2022, SA „Cet-Nord” a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Nina Matveeva-Bociog, cu menținerea în vigoare a încheierii instanței de apel. În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Încheierea Curții de Apel Bălți a fost adoptată la 22 septembrie 2022. Conform scrisorii de comunicare a actului procedural, încheierea din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată prin intermediul poștei electronice, participanților la proces la data de 28 septembrie 2022 (f.d. 201, verso), astfel, recursul declarat la 12 octombrie 2022, este în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 2 consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Cu referire la fondul revizuirii, instanța de recurs învederează că, în sensul Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege.

Având în vedere că esența revizuirii presupune redeschiderea procedurilor judiciare asupra unei cauze civile, care a fost soluționată printr-un act judecătoresc irevocabil și poate produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate. În caz contrar, s-ar admite o ingerință asupra securității raportului juridic. Astfel, revizuirea permite redeschiderea în condițiile legii a procedurilor judiciare asupra unei cauze civile care a fost soluționată printr-un act judecătoresc irevocabil. Reieșind din natura specifică a revizuirii, legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art. 449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă obligația pozitivă a revizuentului de a indica în cererea de revizuire în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449, anexând probele ce confirmă aceste circumstanțe. Or, Nina Matveeva-Bociog în temeiul art. 449 lit. e1) din Codul de procedură civilă a depus cerere de revizuire, menționând că instanțele de judecată au aplicat o lege declarată neconstituțională. În conformitate cu art. 449 lit. e1) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

La caz, Nina Matveeva-Bociog a indicat că, din conținutul hotărârii Curții Constituționale nr. 4 din 03 martie 2022 rezultă foarte clar că prevederile declarate neconstituționale din Anexa nr. 7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și ne comunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, încalcă dreptul de proprietate al proprietarilor apartamentelor deconectate de la rețelele termice a SA „Cet-Nord” Aici instanța de recurs menționează că, prin Hotărârea nr. 4 din 03 martie 2022 a Curții Constituționale au fost declarate neconstituționale punctele 8, 81, 82, 83, 84 și 86 din Anexa nr. 7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și ne comunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002. 3 Colegiul notează că, în Hotărârea nr. 4 din 03 martie 2022 a Curții Constituționale este stipulat din ce dată această hotărâre produce efecte,

cu excepția prevăzută expres și anume „Efectele prezentei hotărâri se aplică începând cu data de 01 mai 2022, cu excepția sesizării depuse de dl Petru Ciobanu și de dna Angelica Ciobanu, apelanți în dosarul nr. 2a-3566/20, pendinte la Curtea de Apel Chișinău, în care hotărârea se aplică de la data adoptării”. Totodată, este stipulat și momentul intrării în vigoare a hotărârii „Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”. Astfel, textul „din momentul adoptării hotărârii” produce efecte pentru viitor. Colegiul constată că, legislatorul nu i-a acordat Curții Constituționale competența expresă de a stabili efectul retroactiv al hotărârilor sale.

În prezenta cauză nu a fost întrunită nici o condiție menționată, fapt care a adus la respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, ori la caz în cadrul ședinței de judecată cerere de ridicarea excepției de neconstituționalitate, nu a fost înaintată, iar din hotărârea Curții Constituționale nu rezultă încălcarea unui drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului. Analizând argumentele cuprinse în cererea de revizuire depusă de Nina Matveeva-Bociog, Colegiul constată că acestea sunt neîntemeiate și nu pot fi încadrate în temeiul de revizuire prevăzut la 449 lit. e1) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, Curtea de Apel Bălți corect a respins cererea de revizuire, ca fiind inadmisibilă, din motiv că lipsesc motive pentru a redeschide prezenta procedură judiciară.

Criticele invocate de revizuentă nu se încadrează în cadrul legal, acestea constituind temei pentru înaintarea unui recurs ordinar, dar nu pentru utilizarea căii extraordinare de atac. În acest sens Colegiul menționează că revizuirea este o cale de atac de retractare, dar nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a unei hotărâri judecătorești irevocabile încalcă principiul securității raporturilor juridice. Astfel, în condițiile prezentei cauze, admiterea cererii de revizuire va reprezenta o violare a art. 6 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Instanța de recurs reiterează că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roșca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat. Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Or, existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminare.

Ca excepție, se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii, în caz contrar va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice. Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost emisă cu respectarea normelor de drept procedural pertinente cauzei, iar recurenta nu a adus în fața instanței de recurs argumente elocvente în sensul demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului 4 judecătoresc recurat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Nina Matveeva-Bociog, cu menținerea încheierii din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Nina Matveeva-Bociog. Se menține încheierea din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni „Cet- Nord” împotriva Ninei Matveeva-Bociog, Elinei Matveeva, a lui Veaceslav Matveev și Valeri Matveev privind încasarea datoriei. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh 5