2r-615/22 — incasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică

Dosarul nr. 2r-615/22

(2-18038552-01-2r-29122022)

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

D E C I Z I E

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către recurenta Nina Matveeva-Bociog,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „CET Nord” împotriva Ninei Matveeva-Bociog, intervenient accesoriu

Veaceslav Matveev, Valeri Matveev, Elina (Lupu) Matveeva cu privire la încasarea

datoriei pentru pierderile normative de energie termică,

împotriva încheierii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-

a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Nina Matveeva-Bociog

împotriva deciziei din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 25 august 2016, S.A. „CET Nord” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ninei Matveeva-Bociog, intervenient accesoriu Veaceslav Matveev,

Valeri Matveev, Elina (Lupu) Matveeva cu privire la încasarea datoriei pentru

pierderile normative de energie termică pentru perioada 01 noiembrie 2013 – 01 mai

2016 în mărime de 5067 lei și 53 de bani și încasarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 270 lei.

Prin hotărârea din 01 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea

a fost admisă.

Prin decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul

declarat de Nina Matveeva. S-a casat integral hotărârea din 01 martie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, fiind remisă cauza la rejudecare.

Prin hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

acțiunea a fost admisă.

Prin decizia din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea

de apel declarată de Nina Matveeva-Bociog. S-a menținut hotărârea din 20 februarie

2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Prin încheierea din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Nina Matveeva-Bociog.

La 10 iunie 2022, Nina Matveeva-Bociog a depus cerere de revizuire la

1

decizia din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, indicând ca temei de drept art.

449 lit. e1) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, cererea de

revizuire declarată de Nina Matveeva-Bociog, a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă.

La 13 decembrie 2022, Nina Matveeva-Bociog a declarat recurs împotriva

încheierii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea

recursului, casarea încheierii contestate cu remiterea cauzei spre rejudecare.

A menționat că nu este de acord cu constatările instanței de revizuire, și anume,

că cererea de revizuire nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. e1) Cod de

procedură civilă.

Totodată, recurenta a susținut că, încheierea recurată este ilegală și încalcă

acesteia dreptul la un proces echitabil, motiv din care necesită a fi casată.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele dosarului atestă că copia încheierii din 15 septembrie 2022 a

Curții de Apel Bălți la 25 noiembrie 2022 a fost expediată la adresa electronică a

recurentei Nina Matveeva-Bociog: matveeva.lex@mail.ru (f.d. 154).

Astfel, recursul declarat la 13 decembrie 2022 este în termen.

La 29 decembrie 2022 în adresa S.A. „CET Nord” a fost expediată copia

recursului declarat de Nina Matveeva-Bociog, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 179), însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul

în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni

în legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

2

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau

din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept

garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor

omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova

a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Potrivit art. 450 lit. b) și d1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință

de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i

fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b), în termen de 3

luni din ziua când persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective

– în cazul prevăzut la art. 449 lit. e1).

Din dispozițiile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că

cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se

probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 452 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile

sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Din norma dată de drept rezultă că examinarea cererii de revizuire se limitează

doar la admisibilitatea acesteia și a faptelor pe care se întemeiază, fără a se pronunța

asupra fondului cauzei.

Se reține că revizuirea este o cale de atac extraordinară pusă de lege la

dispoziția persoanelor interesate, care presupune redeschiderea procedurilor

judiciare în privința unei cauze civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în

mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă

existența temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra

securității raportului juridic.

Revizuenta a invocat drept temei de revizuire a încheierii din 15 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău prevederile art. 449 lit. e1) din Codul de procedură

civilă, care prevede că revizuirea se declară în cazul în care a fost aplicată o lege

declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a

fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins

cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

Drept temei de revizuire a invocat Hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din

03 martie 2022, privind declararea neconstituționalității pct. 8, 81 82,83,84 și 86 din

Anexa nr. 7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor

locative comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor

3

și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemul de încălzire și

alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002.

Verificând circumstanțele expuse în cererea de revizuire, prin prisma

prevederilor art. 449 lit. e1) din Codul de procedură civilă, Colegiul reține că, Curtea

de Apel Chișinău întemeiat a concluzionat că în speță, nu poate fi invocată Hotărârea

Curții Constituționale nr. 4 din 03 martie 2022 deoarece efectele acesteia se aplică

începând cu data de 01 mai 2022, neavând caracter retroactiv.

Colegiul reține că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul

de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care

semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară

în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință

Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28

octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006,

unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de

judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a

fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența

principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor

contractante. Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul

securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă a oricărui litigiu

nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune

respectul față de regula lucrului judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite

cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs.

România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Nina Matveeva-

Bociog, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un

proces echitabil garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

4

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată

este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurentă sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către recurenta Nina Matveeva-Bociog.

Se menține încheierea din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „CET

Nord” împotriva Ninei Matveeva-Bociog, intervenient accesoriu Veaceslav

Matveev, Valeri Matveev, Elina (Lupu) Matveeva cu privire la încasarea datoriei

pentru pierderile normative de energie termică.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

5