2r-615/22 — incasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică

Dosarul nr. 2r-615/22 (2-18038552-01-2r-29122022) Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: E. Balan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) D E C I Z I E 25 ianuarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat examinând recursul declarat de către recurenta Nina Matveeva-Bociog, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „CET Nord” împotriva Ninei Matveeva-Bociog, intervenient accesoriu Veaceslav Matveev, Valeri Matveev, Elina (Lupu) Matveeva cu privire la încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică, împotriva încheierii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s- a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Nina Matveeva-Bociog împotriva deciziei din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 25 august 2016, S.A.

„CET Nord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Matveeva-Bociog, intervenient accesoriu Veaceslav Matveev, Valeri Matveev, Elina (Lupu) Matveeva cu privire la încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică pentru perioada 01 noiembrie 2013 – 01 mai 2016 în mărime de 5067 lei și 53 de bani și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 270 lei. Prin hotărârea din 01 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea a fost admisă. Prin decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de Nina Matveeva. S-a casat integral hotărârea din 01 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, fiind remisă cauza la rejudecare.

Prin hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea a fost admisă. Prin decizia din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea de apel declarată de Nina Matveeva-Bociog. S-a menținut hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Prin încheierea din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Nina Matveeva-Bociog. La 10 iunie 2022, Nina Matveeva-Bociog a depus cerere de revizuire la 1 decizia din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, indicând ca temei de drept art. 449 lit. e1) din Codul de procedură civilă. Prin încheierea din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, cererea de revizuire declarată de Nina Matveeva-Bociog, a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă.

La 13 decembrie 2022, Nina Matveeva-Bociog a declarat recurs împotriva încheierii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu remiterea cauzei spre rejudecare. A menționat că nu este de acord cu constatările instanței de revizuire, și anume, că cererea de revizuire nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. e1) Cod de procedură civilă. Totodată, recurenta a susținut că, încheierea recurată este ilegală și încalcă acesteia dreptul la un proces echitabil, motiv din care necesită a fi casată. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele dosarului atestă că copia încheierii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți la 25 noiembrie 2022 a fost expediată la adresa electronică a recurentei Nina Matveeva-Bociog: matveeva.lex@mail.ru (f.d. 154). Astfel, recursul declarat la 13 decembrie 2022 este în termen. La 29 decembrie 2022 în adresa S.A. „CET Nord” a fost expediată copia recursului declarat de Nina Matveeva-Bociog, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 179), însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv. În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea 2 Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. Potrivit art. 450 lit. b) și d1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b), în termen de 3 luni din ziua când persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit. e1).

Din dispozițiile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 452 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Din norma dată de drept rezultă că examinarea cererii de revizuire se limitează doar la admisibilitatea acesteia și a faptelor pe care se întemeiază, fără a se pronunța asupra fondului cauzei. Se reține că revizuirea este o cale de atac extraordinară pusă de lege la dispoziția persoanelor interesate, care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privința unei cauze civile.

Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic. Revizuenta a invocat drept temei de revizuire a încheierii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău prevederile art. 449 lit. e1) din Codul de procedură civilă, care prevede că revizuirea se declară în cazul în care a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

Drept temei de revizuire a invocat Hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 03 martie 2022, privind declararea neconstituționalității pct. 8, 81 82,83,84 și 86 din Anexa nr. 7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor 3 și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemul de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002. Verificând circumstanțele expuse în cererea de revizuire, prin prisma prevederilor art. 449 lit. e1) din Codul de procedură civilă, Colegiul reține că, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a concluzionat că în speță, nu poate fi invocată Hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 03 martie 2022 deoarece efectele acesteia se aplică începând cu data de 01 mai 2022, neavând caracter retroactiv.

Colegiul reține că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52). În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Nina Matveeva- Bociog, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

4 Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea contestată. În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către recurenta Nina Matveeva-Bociog. Se menține încheierea din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „CET Nord” împotriva Ninei Matveeva-Bociog, intervenient accesoriu Veaceslav Matveev, Valeri Matveev, Elina (Lupu) Matveeva cu privire la încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat 5