2ra-452/23 — Anularea avizului de plata, încetarea încălcării de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată

La 05 februarie 2018, Nina Matveeva-Bociog a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „CET-Nord”, privind anularea avizului de plată și încetarea încălcării dreptului de proprietate.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, în luna septembrie 2017, a primit de la Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” aviz de plată pentru luna august 2017, în care este indicat datorii în sumă de 6262,05 de lei.

Reclamanta a susținut că avizul este ilegal și urmează a fi anulat, deoarece nu a avut și nici nu are raporturi juridice cu Societatea pe Acțiuni „CET-Nord”. Nu a solicitat, nu a primit niciodată, nu a folosit și nu se folosește de careva servicii acordate de Societatea pe Acțiuni „CET-Nord”, prin ce se constată că nu are nici obligații față de această societate.

Nina Matveeva-Bociog a subliniat că, în aviz este indicată doar suprafața apartamentului - **** m.p., ceea ce nu corespunde realității, fiindcă suprafața apartamentului este alta. Mai mult, nu a fost indicată pentru ce a fost calculată datoria, pentru care perioadă și din care tarif, iar aceste circumstanțe confirmă ilegalitatea avizului.

Din aceste considerente, la 22 septembrie 2017, a înaintat cerere prealabilă către Societatea pe Acțiuni „CET-Nord”, solicitând anularea avizului.

Prin răspunsul din 25 octombrie 2017, Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” i-a comunicat că suma indicată în aviz a fost calculată pentru pierderile normative a energiei termice furnizate de către pârâtă consumatorilor săi.

Această poziție a pârâtei o consideră ilegală, deoarece apartamentul nr. **** din str. ****, 36****, mun. **** nu a fost conectat la rețelele termice a Societății pe Acțiuni „CET-Nord” și, respectiv, nu a fost deconectat de la aceste rețele, astfel această locuință nu face parte nici din apartamentele deconectate și nici din cele deja deconectate indicate în Regulament. Mai mult, apartamentul a fost proiectat și recepționat în exploatare cu un alt sistem de încălzire autonomă.

Reclamanta a menționat că existența în apartament a conductelor de tranzit, cu ajutorul cărora se livrează energia termică de la Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” la consumatorii săi, nu o obligă să achite ultimei careva sume, deoarece nici o lege și nici un regulament nu prevede obligația persoanelor terțe de a achita pierderile sau transportarea energiei termice de la furnizor la consumator.

A precizat că, nu utilizează energia termică livrată de Societatea pe Acțiuni „CET-Nord”, nu are contract încheiat cu societatea și de asemenea nu are instalații de utilizare a energiei termice racordate la rețeaua termică a pârâtei. 1

Reclamanta a opinat că regulamentul la care face trimitere pârâta nu se răsfrânge asupra apartamentului său, deoarece actul normativ reglementează raporturile între furnizor-gestionar-consumator, categorie din care dânsa nu face parte. Chiar dacă sunt pierderi de energie, acestea trec la pierderile furnizorului, dar nu a persoanelor terțe. Pârâta este în drept de a transporta energie termică consumatorilor prin apartamentul său numai în baza contractului de servitute, însă un astfel de contract lipsește. În astfel de circumstanțe, reclamanta a susținut că Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” este obligată să înceteze folosirea apartamentului său pentru transportarea energiei termice consumatorilor întreprinderii, prin evacuarea coloanelor de tranzit din apartament sau prin instalarea altor coloane în afara apartamentului său.

În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 5, art. 40 alin. (1) din Legea cu privire la energia termică și promovarea cogenerării nr. 92 din 29 mai 2014, pct. 10 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la /reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobată prin hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 și art. 315 alin. (1) din Codul civil

În urma concretizării cerințelor, reclamanta a solicitat anularea avizului de plată pentru luna august 2017 în sumă de 6262,05 de lei, emis de Societatea pe Acțiuni „CET-Nord”, obligarea Societății pe Acțiuni „CET-Nord” și Asociației Proprietarilor Locuințelor Privatizate nr. 47/70 COOP să înceteze încălcarea dreptului de proprietate cu încetarea transportării energiei termice consumatorilor săi prin apartamentul nr. **** din str. ****,****, mun. **** cu evacuarea coloanelor de tranzit din apartamentul său sau instalarea altor coloane în afara locuinței sale și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea de apel depusă de Nina Matveeva-Bociog și s-a menținut hotărârea din 25 mai 2021 a Judecătoriei Bălți sediul Central.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, potrivit actului de cercetare a stării tehnice întocmite de Societatea pe Acțiuni ,,CET- Nord”, la 08 decembrie 2011, se confirmă că apartamentul nr. **** din str. ****, ****, mun. **** este deconectat integral de la sistemul centralizat de energie termică, fiind instalată o altă sursă de energie de încălzire, însă în apartamentul nominalizat sînt țevi de tranzit prin care trece energia termică furnizată de Societatea pe Acțiuni ,,CET-Nord” către consumatorii de energie termică din acest bloc de locuit. În cazul deconectării apartamentului reclamantei/apelantei Nina Matveev-Bociog de la sistemul centralizat de încălzire, calculele și plata prezentată pentru consumul energiei termice reprezintă pierderi normative de energie termică a sistemului interior de încălzire a casei.

Prin urmare, instanța de apel a relevat că dispozițiile Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 sunt aplicabile apartamentelor deconectate de la sistemul de încălzire centralizat, or, trecerea prin apartament a țevilor de tranzit a energiei termice către consumatorii blocului de locuit dovedesc conectarea anterioară a acestei încăperi la sistemul de încălzire centralizat, chiar și pînă la transmiterea în proprietate către apelantă. Aceste țevi de tranzit care trec prin apartamentul reclamantei/apelantei au menirea de a asigura starea funcțională a sistemului ingineresc de alimentare cu apă și de canalizare în perioadă rece a anului al întregului bloc.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a reținut că deconectarea de la încălzirea centrală nu poate servi drept motiv de a nu înainta conturi de plată pentru pierderile normative de agent termic. Coproprietarii apartamentelor sunt obligați de a suporta existența pierderilor de energie termică conform Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402 din 24 octombrie 2002 și a Legii condominiului în fondul locativ nr.913 din 30 martie 2000.

Prin urmare, în caz de prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală, indiferent de faptul dacă a fost sau nu încheiat contract în acest sens, consumatorii urmează să achite serviciile prestate. Or, lipsa unui contract scris nu scutește consumatorul de obligația de a achita serviciul prestat.

În această consecvență, instanța de apel a indicat că reclamanta/apelanta este proprietara apartamentului din cadrul blocului în care se livrează energia termică, respectiv, acesteia urmează a i se îndrepta avizul de achitare a plăților pentru pierderile normative.

Instanța de apel a considerat justă concluzia instanței de fond cu privire la respingerea pretenției reclamantei Nina Matveeva-Bociog cu privire la încălcarea dreptului de proprietate prin prezența țevilor de tranzit în apartamentul său și obligarea pârâților să înceteze încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei prin încetarea transportării energiei termice 3 consumatorilor săi prin apartamentul nr. **** din str. ****, cu evacuarea coloanelor de tranzit din apartamentul său instalarea altor coloane în afara locuinței date. Or, probatoriul cauzei nu a demonstrat încălcarea și/sau îngrădirea dreptului de proprietate a reclamantei în raport cu bunul său imobil. Transportarea energiei termice prin țevile-tranzit prezente în apartamentul reclamantei nicidecum nu poate fi calificată ca fiind încălcarea dreptului ei la proprietate și necesitatea evacuării acestora în afara apartamentului.

La 23 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia cererii de recurs depusă de Nina Matveeva-Bociog, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.

Prin referința din 04 aprilie 2023, Societatea pe Acțiuni „ Cet–Nord” a solicitat ca recursul depus de Nina Matveeva-Bociog să fie declarat inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de 4 Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursul declarat de către Nina Matveeva-Bociog a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: 5 „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului (29 august 2023).

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Nina Matveeva-Bociog, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Nina Matveeva-Bociog, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de 6 netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Cu referire la argumentul recurentei precum că încheierea din 23 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins cererea de recuzare, este neîntemeiată, deoarece judecătorii instanței de apel nu erau în drept să examineze cauza pe motiv că și-au expus opinia în cauze intentate la cererile de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „ CET-Nord” prin deciziile din 03 octombrie 2019 și 05 noiembrie 2020, Completul de judecată îl consideră neîntemeiat, fiindcă instanța corect a stabilit că pretențiile invocate în prezenta cererea de chemare în judecată sunt diferite atât ca temeiuri de apariție, cît și ca norme juridice aplicabile raporturilor juridice litigioase față de cele examinate anterior de instanța de apel.

Ce ține de argumentul recurentei că cererea de recuzare a fost examinată în lipsa sa, Completul de judecată îl consideră declarativ. Or, din lucrările dosarului rezultă cert că recurenta a fost înștiințată, prin intermediul poștei electronice, despre data și ora examinării cererii de recuzare, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică atașat la materialele cauzei (vol. II, f.d. 97).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Nina Matveeva- Bociog, ca fiind inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Nina Matveeva-Bociog, împotriva deciziei 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 7 8