2ra-452/23 — anularea avizului de plata, incetarea incalcarii de proprietate si incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea avizului de plata, incetarea incalcarii de proprietate si incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-452/23 — anularea avizului de plata, incetarea incalcarii de proprietate si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Nina Matveeva -
Bociog,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nina
Matveeva-Bociog împotriva Societății pe Acțiuni „CET-Nord” și Asociația
Proprietarilor Locuințelor Privatizate nr. 47/70 COOP, privind anularea avizului
de plată, încetarea încălcării dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-452/23
NR. PIGD 2-18022413-01-2ra-22032023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 01
septembrie 2023).
Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. Sv. Ghercavii
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu
22 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Nina
Matveeva-Bociog,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 05 februarie 2018, Nina Matveeva-Bociog a depus cerere de chemare
în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „CET-Nord”, privind anularea
avizului de plată și încetarea încălcării dreptului de proprietate.
În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, în luna
septembrie 2017, a primit de la Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” aviz de plată
pentru luna august 2017, în care este indicat datorii în sumă de 6262,05 de lei.
Reclamanta a susținut că avizul este ilegal și urmează a fi anulat, deoarece
nu a avut și nici nu are raporturi juridice cu Societatea pe Acțiuni „CET-Nord”.
Nu a solicitat, nu a primit niciodată, nu a folosit și nu se folosește de careva
servicii acordate de Societatea pe Acțiuni „CET-Nord”, prin ce se constată că nu
are nici obligații față de această societate.
Nina Matveeva-Bociog a subliniat că, în aviz este indicată doar suprafața
apartamentului - **** m.p., ceea ce nu corespunde realității, fiindcă suprafața
apartamentului este alta. Mai mult, nu a fost indicată pentru ce a fost calculată
datoria, pentru care perioadă și din care tarif, iar aceste circumstanțe confirmă
ilegalitatea avizului.
Din aceste considerente, la 22 septembrie 2017, a înaintat cerere
prealabilă către Societatea pe Acțiuni „CET-Nord”, solicitând anularea avizului.
Prin răspunsul din 25 octombrie 2017, Societatea pe Acțiuni „CET-Nord”
i-a comunicat că suma indicată în aviz a fost calculată pentru pierderile
normative a energiei termice furnizate de către pârâtă consumatorilor săi.
Această poziție a pârâtei o consideră ilegală, deoarece apartamentul nr.
**** din str. ****, 36****, mun. **** nu a fost conectat la rețelele termice a
Societății pe Acțiuni „CET-Nord” și, respectiv, nu a fost deconectat de la aceste
rețele, astfel această locuință nu face parte nici din apartamentele deconectate și
nici din cele deja deconectate indicate în Regulament. Mai mult, apartamentul a
fost proiectat și recepționat în exploatare cu un alt sistem de încălzire autonomă.
Reclamanta a menționat că existența în apartament a conductelor de
tranzit, cu ajutorul cărora se livrează energia termică de la Societatea pe Acțiuni
„CET-Nord” la consumatorii săi, nu o obligă să achite ultimei careva sume,
deoarece nici o lege și nici un regulament nu prevede obligația persoanelor terțe
de a achita pierderile sau transportarea energiei termice de la furnizor la
consumator.
A precizat că, nu utilizează energia termică livrată de Societatea pe
Acțiuni „CET-Nord”, nu are contract încheiat cu societatea și de asemenea nu
are instalații de utilizare a energiei termice racordate la rețeaua termică a pârâtei.
1
Reclamanta a opinat că regulamentul la care face trimitere pârâta nu se
răsfrânge asupra apartamentului său, deoarece actul normativ reglementează
raporturile între furnizor-gestionar-consumator, categorie din care dânsa nu face
parte. Chiar dacă sunt pierderi de energie, acestea trec la pierderile furnizorului,
dar nu a persoanelor terțe. Pârâta este în drept de a transporta energie termică
consumatorilor prin apartamentul său numai în baza contractului de servitute,
însă un astfel de contract lipsește. În astfel de circumstanțe, reclamanta a
susținut că Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” este obligată să înceteze folosirea
apartamentului său pentru transportarea energiei termice consumatorilor
întreprinderii, prin evacuarea coloanelor de tranzit din apartament sau prin
instalarea altor coloane în afara apartamentului său.
În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art.
5, art. 40 alin. (1) din Legea cu privire la energia termică și promovarea
cogenerării nr. 92 din 29 mai 2014, pct. 10 al Regulamentului cu privire la
modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale
pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării
acestora de la /reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă,
aprobată prin hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 și art. 315
alin. (1) din Codul civil
În urma concretizării cerințelor, reclamanta a solicitat anularea avizului
de plată pentru luna august 2017 în sumă de 6262,05 de lei, emis de Societatea
pe Acțiuni „CET-Nord”, obligarea Societății pe Acțiuni „CET-Nord” și
Asociației Proprietarilor Locuințelor Privatizate nr. 47/70 COOP să înceteze
încălcarea dreptului de proprietate cu încetarea transportării energiei termice
consumatorilor săi prin apartamentul nr. **** din str. ****,****, mun. **** cu
evacuarea coloanelor de tranzit din apartamentul său sau instalarea altor coloane
în afara locuinței sale și încasarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 25 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Nina Matveeva-Bociog (vol.
II, f.d. 37, 43-45).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 26 mai 2021, Nina
Matveeva-Bociog a depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior la 13
septembrie 2021, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 25 mai
2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii primei instanțe, cu restituirea cauzei spre rejudecare ( vol. II, f.d. 41,
58-60).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
2
Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
cererea de apel depusă de Nina Matveeva-Bociog și s-a menținut hotărârea din
25 mai 2021 a Judecătoriei Bălți sediul Central.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, potrivit
actului de cercetare a stării tehnice întocmite de Societatea pe Acțiuni ,,CET-
Nord”, la 08 decembrie 2011, se confirmă că apartamentul nr. **** din str.
****, ****, mun. **** este deconectat integral de la sistemul centralizat de
energie termică, fiind instalată o altă sursă de energie de încălzire, însă în
apartamentul nominalizat sînt țevi de tranzit prin care trece energia termică
furnizată de Societatea pe Acțiuni ,,CET-Nord” către consumatorii de energie
termică din acest bloc de locuit. În cazul deconectării apartamentului
reclamantei/apelantei Nina Matveev-Bociog de la sistemul centralizat de
încălzire, calculele și plata prezentată pentru consumul energiei termice
reprezintă pierderi normative de energie termică a sistemului interior de
încălzire a casei.
Prin urmare, instanța de apel a relevat că dispozițiile Regulamentului cu
privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și
necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile
deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu
apă, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 sunt
aplicabile apartamentelor deconectate de la sistemul de încălzire centralizat, or,
trecerea prin apartament a țevilor de tranzit a energiei termice către consumatorii
blocului de locuit dovedesc conectarea anterioară a acestei încăperi la sistemul
de încălzire centralizat, chiar și pînă la transmiterea în proprietate către apelantă.
Aceste țevi de tranzit care trec prin apartamentul reclamantei/apelantei au
menirea de a asigura starea funcțională a sistemului ingineresc de alimentare cu
apă și de canalizare în perioadă rece a anului al întregului bloc.
Instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a reținut că
deconectarea de la încălzirea centrală nu poate servi drept motiv de a nu înainta
conturi de plată pentru pierderile normative de agent termic. Coproprietarii
apartamentelor sunt obligați de a suporta existența pierderilor de energie termică
conform Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402 din 24
octombrie 2002 și a Legii condominiului în fondul locativ nr.913 din 30 martie
2000.
Prin urmare, în caz de prestare a serviciilor publice de gospodărie
comunală, indiferent de faptul dacă a fost sau nu încheiat contract în acest sens,
consumatorii urmează să achite serviciile prestate. Or, lipsa unui contract scris
nu scutește consumatorul de obligația de a achita serviciul prestat.
În această consecvență, instanța de apel a indicat că reclamanta/apelanta
este proprietara apartamentului din cadrul blocului în care se livrează energia
termică, respectiv, acesteia urmează a i se îndrepta avizul de achitare a plăților
pentru pierderile normative.
Instanța de apel a considerat justă concluzia instanței de fond cu privire la
respingerea pretenției reclamantei Nina Matveeva-Bociog cu privire la
încălcarea dreptului de proprietate prin prezența țevilor de tranzit în
apartamentul său și obligarea pârâților să înceteze încălcarea dreptului de
proprietate al reclamantei prin încetarea transportării energiei termice
3
consumatorilor săi prin apartamentul nr. **** din str. ****, cu evacuarea
coloanelor de tranzit din apartamentul său instalarea altor coloane în afara
locuinței date. Or, probatoriul cauzei nu a demonstrat încălcarea și/sau
îngrădirea dreptului de proprietate a reclamantei în raport cu bunul său imobil.
Transportarea energiei termice prin țevile-tranzit prezente în apartamentul
reclamantei nicidecum nu poate fi calificată ca fiind încălcarea dreptului ei la
proprietate și necesitatea evacuării acestora în afara apartamentului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 05 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Nina Matveeva-
Bociog a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a
Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 25 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii instanței de apel, cu emiterea unei decizii de admitere a cererii de
chemare în judecată ( vol. II, f.d. 168-179).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior
expuse, recurenta a invocat că la examinarea cauzei instanța de apel nu a aplicat
legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.
A mai invocat că cauza a fost examinată de judecători care nu aveau dreptul să
participe la judecarea acesteia, fiindcă completul în cauză au examinat cauzele
intentate de Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” împotriva recurentei cu privire
la încasarea sumelor pentru aceleași pierderi a energiei termice.
La 23 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia
cererii de recurs depusă de Nina Matveeva-Bociog, creând astfel participanților
la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs,
cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la
materialele dosarului.
Prin referința din 04 aprilie 2023, Societatea pe Acțiuni „ Cet–Nord” a
solicitat ca recursul depus de Nina Matveeva-Bociog să fie declarat inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
4
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 1 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31
iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării
în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de către Nina Matveeva-Bociog a fost depus până la data
intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie
2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
5
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 06 ianuarie 2023, Curtea de Apel Bălți a
expediat, prin intermediul poștei electronice, recurentei copia decizia motivate
din 20 octombrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică
anexat la materialele cauzei ( vol. II, f.d. 180)
Astfel, recursul declarat de Nina Matveeva-Bociog, la 05 martie 2023,
se consideră depus în termenul stabilit de lege.
La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea
conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în
art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la
data depunerii recursului (29 august 2023).
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Nina
Matveeva-Bociog, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că
acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția
pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Nina Matveeva-Bociog, conține obiecții de fapt și de drept,
similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate
de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este
garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor
faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
6
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat
în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al
părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita
la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor
imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a
recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Cu referire la argumentul recurentei precum că încheierea din 23
septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins cererea de recuzare,
este neîntemeiată, deoarece judecătorii instanței de apel nu erau în drept să
examineze cauza pe motiv că și-au expus opinia în cauze intentate la cererile de
chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „ CET-Nord” prin deciziile din 03
octombrie 2019 și 05 noiembrie 2020, Completul de judecată îl consideră
neîntemeiat, fiindcă instanța corect a stabilit că pretențiile invocate în prezenta
cererea de chemare în judecată sunt diferite atât ca temeiuri de apariție, cît și ca
norme juridice aplicabile raporturilor juridice litigioase față de cele examinate
anterior de instanța de apel.
Ce ține de argumentul recurentei că cererea de recuzare a fost examinată
în lipsa sa, Completul de judecată îl consideră declarativ. Or, din lucrările
dosarului rezultă cert că recurenta a fost înștiințată, prin intermediul poștei
electronice, despre data și ora examinării cererii de recuzare, fapt ce se confirmă
prin extrasul din poșta electronică atașat la materialele cauzei (vol. II, f.d. 97).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Nina Matveeva-
Bociog, ca fiind inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit.
a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Nina Matveeva-Bociog, împotriva
deciziei 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
7
8