3ra-1056/19 — repunerea in termen a actiunii, anularea avizului de plata, obligarea incetarii incalcarii dreptului de proprietate si izolarea tevilor tranzitorii

3ra-1056/19 — repunerea in termen a actiunii, anularea avizului de plata, obligarea incetarii incalcarii dreptului de proprietate si izolarea tevilor tranzitorii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1056/19

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (Alexandru Roșca)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Elena Grumeza, Natalia Chircu, Stela Procopciuc)

DECIZIE

09 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

examinând recursul depus de Nina Matveeva-Bociog,

în cauza intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nina

Matveeva-Bociog împotriva Societății pe Acțiuni „CET-Nord” cu privire la

repunerea în termen a acțiunii, anularea avizului de plată, obligarea încetării

încălcării dreptului de proprietate și izolarea țevilor tranzitorii,

împotriva deciziei din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

admis apelul depus de Nina Matveeva-Bociog, s-a casat integral hotărârea din 14

noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central și s-a emis o decizie nouă, prin

care s-a respins cererea privind repunerea în termen a acțiunii și s-a respins

acțiunea depusă de Nina Matveeva-Bociog, ca fiind neîntemeiată,

constată:

La 05 februarie 2018, Nina Matveeva-Bociog a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Societății pe Acțiuni „CET-Nord” (în continuare SA „CET-

Nord”) cu privire la repunerea în termen a acțiunii, anularea avizului de plată,

obligarea încetării încălcării dreptului de proprietate și izolarea țevilor tranzitorii.

În motivarea acțiunii a invocat că, în luna septembrie 2017 a primit de la

SA „CET-Nord” aviz de plată pentru luna august 2017 cu datoria în sumă de

6 262,05 lei.

Avizul dat l-a considerat ilegal și care urmează a fi anulat, din motiv că între

ea și SA „CET-Nord” nu a fost semnat niciun contract, nu au existat și nici nu

există raporturi juridice. Niciodată nu a solicitat, nu a primit, nu utilizat și nici nu

utilizează energia termică furnizată de SA „CET-Nord”, nu are instalații de

utilizare a energiei termice racordate la rețeaua termică a pârâtului. Respectiv nu

are careva obligații de plată față de SA „CET-Nord”.

În avizul nominalizat este indicată numai suprafața apartamentului – 7,2 m.p.,

ceea ce nu corespunde realității, deoarece suprafața apartamentului este cu totul

alta.

1

La fel, nu este indicat serviciul și perioadă pentru care a fost calculată datoria,

precum și în baza cărui tarif. Toate aceste circumstanțe confirmă ilegalitatea

avizului, ceea ce servește drept temei de anulare.

La 22 septembrie 2017, a înaintat pârâtului cerere prealabilă, prin care a

solicitat anularea avizului de plată pentru luna august 2017 cu datoria în sumă de

6 262,05 lei.

La 25 octombrie 2017, a primit răspuns la cerere prealabilă, prin care i s-a

comunicat că suma indicată în aviz a fost calculată pentru pierderile normative a

energiei termice furnizate de către SA „CET-Nord” consumatorilor.

Poziția SA „CET-Nord” este ilegală, deoarece apartamentul xxx din

str. Xxxxx, xx, mun. Bălți niciodată nu a fost conectat la rețelele termice ale

SA „CET-Nord” și, respectiv, nu a fost nici deconectat de la aceste rețele. Din

acest considerent, apartamentul dat nu se referă la imobilele deconectate, indicate

în Regulament.

Mai mult, apartamentul a fost proiectat și recepționat în exploatare cu un alt

sistem de încălzire autonom.

Existența în apartament a conductelor de tranzit, cu ajutorul cărora se livrează

energia termică de la SA „CET- Nord” la consumatorii săi nu constituie o obligație

de a achita ultimului careva sume, deoarece nicio lege și niciun Regulament nu

prevede obligația persoanelor terțe de a achita pierderile sau transportarea energiei

termice de la furnizor la consumator.

Regulamentul la care face trimitere pârâtul nu se răsfrânge asupra

apartamentului său, deoarece acesta reglementează raporturile între furnizor-

gestionar-consumator, categorie din care dânsa nu face parte.

Pierderile de energie termică trec la pierderile furnizorului, dar nu a

persoanelor terțe. SA „CET-Nord” este în drept de a transporta energie termică

consumatorilor săi prin apartamentul ei numai în baza contractului de servitute,

care nu a fost încheiat.

În situația în care SA „CET-Nord”, folosind locuința sa pentru transportarea

energiei termice către consumatori, o obligă la plăți ilegale și nejustificate, dânsa

nu are obligația de a-i acorda pârâtului apartamentul pentru folosirea acestuia în

scopurile lui economice.

În baza normelor legale privind dreptul de proprietate, pârâtul este obligat să

înceteze folosirea apartamentului ei pentru transportarea energiei termice

consumatorilor lui, prin evacuarea coloanelor de tranzit din apartament sau prin

instalarea altor coloane în afara apartamentului.

Referitor la repunerea în termen a cererii de chemare în judecată a evocat că,

aceasta a fost înaintată inițial la 21 noiembrie 2017, ca cerere reconvențională în

procesul inițiat de SA „CET-Nord” privind încasarea sumei. Însă, prin încheierea

din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Bălți s-a refuzat în primirea cererii

reconvenționale, explicându-i-se dreptul de a depune cererea separat.

Astfel, această cerere se depune în instanța de judecată nu din vina ei.

Termenul de 30 de zile urmează a fi calculat din data primirii copiei încheierii

din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Bălți.

Nina Matveeva-Bociog a solicitat repunerea în termen a cererii de chemare în

judecată; anularea avizului de plată pentru luna august 2017 în sumă de 6 262,05

lei emis de SA „CET-Nord”; obligarea SA „CET-Nord” să înceteze încălcarea

dreptului de proprietate cu încetarea transportării energiei termice consumatorilor

săi prin apartamentul xxx din str. Xxxxx, xx, mun. Bălți cu evacuarea coloanelor

de tranzit din apartamentul ei sau instalarea altor coloane în afara locuinței

menționate; compensarea cheltuielilor de judecată.

2

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central s-a

respins ca nefondată acțiunea depusă de Nina Matveeva-Bociog (f.d. 88, 91-93

recto-verso).

Prin decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul depus

de Nina Matveeva-Bociog, s-a casat integral hotărârea din 14 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul central și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a respins

cererea privind repunerea în termen a acțiunii și s-a respins acțiunea depusă de

Nina Matveeva-Bociog, ca fiind neîntemeiată (f.d. 121, 122-131).

La 27 iunie 2019, Nina Matveeva-Bociog a depus la Curtea Supremă de

Justiție, prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei din 23 aprilie

2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

central, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță (f.d. 138-148, 150).

În motivarea recursului a invocat că, instanțele inferioare nu au aplicat legea

care trebuia să fie aplicată; au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; au

interpretat în mod eronat legea, iar concluziile instanței de apel sunt contradictorii;

instanțele au soluționat problema drepturilor unor persoane neantrenate și

neimplicate în proces; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și a apreciat arbitrar probatoriul.

În propria cale de atac i s-a crea o situație mai dificilă decât cea din hotărârea

atacată cu apel.

La 25 septembrie 2019, examinând admisibilitatea recursului depus de Nina

Matveeva-Bociog, completul de admisibilitate al completului specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a numit examinarea

recursului în fond, în complet de cinci judecători.

Examinând recursul declarat, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

casa integral decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, din alte motive

decât cele invocate de recurent, cu transmiterea cauzei spre rejudecare în aceiași

instanță, din considerentele ce succed.

La 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii

Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul

257 alin. (1) al acesteia.

Conform articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al

Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. Or, din înțelesul

logico-juridic al articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ rezultă cert că,

procedurile de contencios administrativ care au fost inițiate până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ, însă nu au fost finalizate, se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a Codului administrativ, conform prevederilor

Legii nr. 116 din 19 iulie 2018.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

3

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169-171.

În conformitate cu articolul 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din materialele cauzei rezultă că, la 05 februarie 2018, Nina Matveeva-

Bociog a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „CET-Nord” și în

temeiul art. 17 alin. (5) și art. 25 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului

administrativ a solicitat repunerea în termen a cererii de chemare în judecată;

anularea avizului de plată pentru luna august 2017 în sumă de 6 262,05 lei emis de

SA „CET-Nord”; obligarea SA „CET-Nord” să înceteze încălcarea dreptului de

proprietate cu încetarea transportării energiei termice consumatorilor săi prin

apartamentul xxx din str. Xxxxx, xx, mun. Bălți cu evacuarea coloanelor de tranzit

din apartamentul ei sau instalarea altor coloane în afara locuinței menționate;

compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 2-6).

Examinând cauza în fond, Judecătoria Bălți, sediul central, la 14 noiembrie

2018, a emis hotărâre, în baza art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului

administrativ, prin care a respins acțiunea depusă de Nina Matveeva-Bociog, ca

fiind nefondată (f.d. 88, 91-93 recto-verso).

Prin decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul depus

de Nina Matveeva-Bociog, s-a casat integral hotărârea din 14 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul central și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a respins

cererea privind repunerea în termen a acțiunii și s-a respins acțiunea depusă de

Nina Matveeva-Bociog, ca fiind neîntemeiată (f.d. 121, 122-131).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel

Bălți, instanța de recurs constată că instanța de apel a încălcat normele

procedurale de competență.

La aspectul dat Colegiul apreciază ca fiind eronată concluzia Curții de Apel

Bălți expusă în §§ 66-67 din decizia din 23 aprilie 2019, precum că „de la data

intrării în vigoare a Codului administrativ nu constituie autorități publice și prin

urmare nu sânt pârâți în procedura contenciosului administrativ persoanele

juridice de drept privat (de exemplu furnizorii de energie electrică, serviciul

public de alimentare cu apă și de canalizare, gaze naturale etc.) care anterior

potrivit art. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 793/2000 se asimilau

autorității publice.

Reieșind din raționamentul expus supra, instanța de apel va examina cauza

în procedură contencioasă.”

4

Or, prezenta acțiune a fost înaintată la 05 februarie 2018 în instanța de

contencios administrativ în temeiul Legii contenciosului administrativ (f.d. 1).

Judecătoria Bălți, sediul central, examinând cauza în fond la 14 noiembrie

2018 a emis hotărâre, în baza art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului

administrativ, prin care a respins acțiunea depusă de Nina Matveeva-Bociog, ca

fiind nefondată (f.d. 88, 91-93 recto-verso).

Prin încheierea din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost acceptat

spre examinare apelul declarat de Nina Matveeva-Bociog împotriva hotărârii din

14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central și a fost intentată procedura

în apel (f.d. 108).

Însă, după intrarea în vigoare, la 01 aprilie 2019, a Codul administrativ

Curtea de Apel Bălți a stabilit că prin prisma articolului 7 din Codul administrativ

persoanele de drept privat care exercită atribuții de putere publică sau utilizează

domeniul public, fiind împuternicite prin lege să presteze un serviciu de interes

public, inclusiv persoanele care prestează servicii notariale nu mai sunt asimilate

cu autoritatea publică, iar actele acestora nu pot constitui obiect al acțiunii în

contencios administrativ.

Colegiul apreciază ca fiind neaplicabile speței prevederile articolului 7 din

Codul administrativ, deoarece atât Judecătoria Bălți, sediul central, cât și Curtea

de Apel Bălți au acceptat cererea de chemare în judecată și cererea de apel depuse

de Nina Matveeva-Bociog în instanța specializată în materia contenciosului

administrativ, intentând procedura în ordinea contenciosului administrativ.

În acest sens sunt imperioase prevederile coroborate ale articolelor 258

alin. (2) și 198 alin. (1) din Codul administrativ.

Conform articolului 258 alin. (2) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ atribuite înaintea intrării în vigoare a prezentului cod,

prin legi speciale, în competența altor instanțe de judecată se vor transmite după

intrarea în vigoare a prezentului cod instanțelor competente conform prevederilor

prezentului cod.

Articolul 198 din Codul administrativ stipulează în mod imperativ în

alineatul (1) că, acțiunea în contencios administrativ reținută spre examinare de

către o instanță de judecată cu respectarea normelor de competență se

soluționează de către aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de

competența unei alte instanțe.

În situația în care completul judiciar al instanței de apel a reținut în mod

legal cauza spre examinare în procedura contenciosului administrativ, urmează să

o soluționeze în fond în această procedură, chiar dacă după intrarea în vigoare a

noului Cod administrativ competența acestei cauze a devenit unei alte instanțe.

Prezenta cauză fiind intentată și reținută în mod legal spre examinare în

procedura contenciosului administrativ, trebuia să fie examinată în fond de către

instanța de apel în baza Codului administrativ în coroborare cu Legea

contenciosului administrativ, dar nu să fie examinată în procedură contencioasă.

Articolul 192 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea

Supremă de Justiție se instituie complete și/sau colegii specializate de judecători.

Conform articolului 199 alin. din Codul administrativ, (1) dacă s-a constatat

că judecătorului sau completului competent pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de competența aceleiași

5

instanțe de judecată, acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, își declină

competența și remite președintelui de instanță dosarul spre redistribuire aleatorie.

(2) Dacă s-a constatat că judecătorului sau completului competent pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de

competența altei instanțe de judecată, acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de

recurs, o transmite instanței competente.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică corespunzător și în cazul în care

judecătorului sau completului de judecată competent pentru examinarea cauzelor

civile i se repartizează o acțiune de contencios administrativ.

Contrar prevederilor legal citate, instanța de apel a reținut cauza spre

examinare în procedura contencioasă de către același complet de judecată.

În atare circumstanțe, Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că decizia din

23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de circumstanțele

constatate și să reexamineze cauza într-un complet judiciar legal, format în baza

articolul 192 alin. (1) din Codul administrativ coroborat cu articolul 61 alin. (11)

din Legea privind organizarea judecătorească nr. 514 din 06 iulie 1995 și

hotărârile CSM nr. 556/25 din 27 noiembrie 2018 și nr. 101/5 din 12 martie 2019,

precum și să emită o hotărâre legală, care să conțină răspunsuri la toate

argumentele invocate în cererea de apel, cu respectarea normelor de drept material

și procedural pertinente speței.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se casează integral decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți și se

restituie cauza la Curtea de Apel Bălți.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

6