2ra-1371/23 — constatarea nulitatii procesului verbal de receptie finala
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea nulitatii procesului verbal de receptie finala
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1371/23 — constatarea nulitatii procesului verbal de receptie finala (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Natalia Guțu,
reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ruslan Rozovel împotriva Nataliei Guțu (Ciuhrii), Primăriei mun. Bălți,
intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial
Bălți, Stela Ban și Andrei Copacinschi, cu privire la constatarea nulității
procesului verbal de recepție finală,
împotriva deciziei din 25 mai 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1371/23
NR. PIGD 2-24017871-01-2ra-06012025-01)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 01
septembrie 2023).
Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. N. Costaș
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D, Stănilă
25 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Natalia Guțu,
reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 septembrie 2020, Ruslan Rozovel a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Nataliei Guțu (Ciuhrii), Oficiul Cadastral Teritorial Bălți,
Stela Ban, Andrei Copacinschi, cu privire la constatarea nulității procesului
verbal de recepție finală.
În motivarea cererii, reclamantul a invocat că, la 20 decembrie 2017, a
fost prezentat executorului judecătoresc Oleg Romah titlul executoriu emis în
baza deciziei din 13 iunie 2017 a Curții de Apel Bălți, potrivit căreia a fost
obligată Natalia Ciuhrii de a demola, ridica construcția neautorizată efectuată
pe teritoriul terenului cu numărul cadastral *****, din str. *****, mun. Bălți,
care îi aparține lui cu drept de proprietate privată.
În cadrul procedurii de executare a aflat că construcția neautorizată a
fost recepționată în baza procesului-verbal de recepție finală nr. *****, în
temeiul căruia Natalia Guțu (Ciuhrii) a dat în exploatare anexa lit. 01 cu
suprafața totală de *****m.p., terasa lit. ***** cu suprafața *****m.p. din
cadrul construcției cu numărul cadastral *****din mun. Bălți, str. *****.
Procesul–verbal de recepție finală îl împiedică să obțină apărarea dreptului său
de proprietate conform titlului executoriu emis în baza deciziei din 13 iunie
2017 a Curții de Apel Bălți.
Prin ordonanța procurorului din 22 ianuarie 2020, s-a constatat că
procesul –verbal de recepție finală nr. ***** în textul căruia a fost indicat că
este eliberat în baza autorizației de construcție nr. *****, de facto, însă
respectiva autorizație a fost eliberată lui Andrei Copacinschi, care la rândul său
a efectuat lucrările de construcție, ce au fost recepționate conform procesului-
verbal de recepție finală nr. 01 din 24 octombrie 2006.
Astfel, Natalia Guțu (Ciuhrii) a efectuat construcții neautorizate, dar și a
falsificat procesul-verbal de recepție finală nr. *****, deoarece la baza acestuia
nu stă nici o autorizație de construcție, cum este prevăzut de legislația în
vigoare.
La 14 august 2020, reclamantul s-a adresat către Primăria mun. Bălți cu
cerere prealabilă, solicitând anularea procesului-verbal de recepție finală din
*****. Prin răspunsul din 21 august 2020, Primăria Bălți a respins cererea, pe
motiv că nu dispune de așa competențe.
1
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în
baza dispozițiilor art. 25, art. 26 din Legea contenciosului administrativ, art.
21, art. 28 din Legea autorizării executării lucrărilor de construcție, pct.1, pct.
18 a Regulamentului de recepție finală a construcțiilor și instalațiilor aferente,
aprobat prin hotărârea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996.
În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat constatarea
nulității absolute a procesului-verbal de recepție finală nr. *****, deoarece a
fost falsificat, hotărârea fiind opozabilă deținătorului registrului bunurilor
imobile.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 25 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Rozovel. S-a
constatat nulitatea absolută a procesului-verbal de recepție finală nr. *****,
obiectul căruia constituie recepționarea anexei cu ***** m.p. din str. *****, cu
anularea procesului-verbal de recepție finală nr. *****.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 20 decembrie 2022, Natalia Guțu, reprezentată de avocata Larisa
Ocerednaia, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2022
a Judecătoriei Bălți sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii și emiterii unei hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.
La 23 decembrie 2022, Primăria mun. Bălți a depus cerere de apel
împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți sediul Central,
solicitând modificarea hotărârii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, s-au respins cererile
de apel depuse de Natalia Guțu, reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia, și
de Primăria mun. Bălți și s-a menținut hotărârea din 25 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Bălți, sediul Central.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că Ruslan
Rozovel este proprietarul cu 1,0 cotă-parte a imobilului amplasat în mun. Bălți
*****, constituit din teren cu numărul cadastral *****și construcție cu număr
cadastral ***** în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1706 din 01
aprilie 2014 (f.d. 9-12 vol.I).
Natalia Guțu (Ciuhrii) deține cu drept de proprietate ½ din bunul imobil
amplasat în mun. Bălți, str. *****, format din terenul cu numărul cadastral
*****și construcția cu numărul cadastral *****, în temeiul contractului de
2
vânzare-cumpărare nr. *****și a procesului - verbal de recepție finală nr.
*****, precum și ⅓ din bunul imobil cu numărul cadastral *****, în temeiul
contractului de donație nr. ***** (f.d.144-147, 201-202 vol.I).
Totodată, coproprietari la ½ din bunul imobil situat în mun. Bălți str.
*****cu număr cadastral *****, la 1/6 din bunul imobil cu numărul cadastral
0300101.212.01, precum și a cotei părți 1.0 din bunul imobil *****, sunt Stela
Ban și Andrei Copacinschi, drept dobândit de ultimii în temeiul contractului de
vânzare-cumpărare nr. *****, a contractului de donație nr. *****și a
procesului-verbal de recepție finală nr. ***** (f.d.143-147, 200-201, 203-204
vol.I).
Instanța de apel a menționat că nulitatea este sancțiunea care se aplică în
cazul în care la încheierea actului juridic civil nu se respectă condițiile de
valabilitate. Nulitatea este mijlocul prevăzut de lege pentru a asigura
respectarea condițiilor de valabilitate a actului juridic. În măsura în care un act
juridic concret nu respectă aceste condiții, el este lipsit de efectele sale prin
intermediul nulității.
Nulitatea actului juridic civil se clasifică în absolută și relativă în funcție
de natura interesului juridic ocrotit prin dispoziția legală încălcată la încheierea
actului juridic. Este absolută acea nulitate care sancționează nerespectarea, la
încheierea actului juridic, a unei norme care ocrotește un interes general,
obștesc. Este relativă acea nulitate care sancționează nerespectarea, la
încheierea actului juridic, a unei norme care ocrotește un interes particular,
individual, personal.
Instanța de apel a notat că momentul în raport cu care se apreciază
conformitatea actului juridic cu legea este acela al încheierii actului juridic.
Prin urmare, speței sunt aplicabile dispozițiile Codului civil în vigoare la
momentul emiterii procesului verbal de recepție finală nr. *****.
Instanța a stabilit că, în acțiunea civilă se invocă nulitatea absolută a
actului juridic pe motiv că acesta contravine normelor imperative.
Instanța de apel a notat că, prin hotărârea Guvernului nr.285 din 23 mai
1996, s-a aprobat Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor
aferente, iar potrivit pct.1 din Regulament, recepția constituie o componentă a
sistemului calității în construcții și este actul prin care comisia de recepție
declară că acceptă și preia lucrarea definitivată de construcție și instalațiile
aferente acesteia, cu sau fără rezerve, și că aceasta poate fi dată în folosință.
Prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile
în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție,
asumându-și, totodată, pentru lucrările executate răspunderea prevăzută de
lege.
Conform art.1 din Legea privind principiile urbanismului și amenajării
teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996, certificatul de urbanism reprezintă un act
cu caracter informativ și reglementativ, emis de autoritatea administrației
3
publice locale abilitată prin lege, la cererea oricărei persoane fizice sau juridice
interesate, prin care se aduc la cunoștința solicitantului date privind regimul
juridic, economic, tehnic și architectural-urbanistic de exploatare a terenurilor
și construcțiilor pentru care a fost solicitat.
Art. 50 lit. a) din Legea privind principiile urbanismului și amenajării
teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996 stabilește că pentru realizarea (modificarea)
sau desființarea construcțiilor, autoritățile administrației publice locale emit,
potrivit legislației: autorizații de construire.
Conform pct.3 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și
instalațiilor aferente, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai
1996, recepția lucrărilor de construcție și a instalațiilor aferente acestora se
efectuează atît la lucrări noi, cât și la intervențiile în timp asupra construcțiilor
existente (reparații capitale, consolidări, reconstrucții, modificări, modernizări,
extinderi etc.) și se realizează în două etape:
1) recepția la terminarea lucrărilor;
2) recepția finală la expirarea perioadei de garanție.
Potrivit pct.5 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și
instalațiilor aferente, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai
1996, recepția încăperilor încorporate în sau anexate la casele de locuit, izolate
sau cu mai multe blocuri, se efectuează separat, conform documentației de
execuție.
Conform pct.18 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și
instalațiilor aferente, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.285 din 23.05.1996,
comisia de recepție verifică: 1) respectarea prevederilor din autorizația de
construire, precum și avizele și condițiile de execuție, impuse de autoritățile
competente. 2) executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului
de antrepriză, ale documentației de execuție și ale reglementărilor specifice, cu
respectarea exigențelor esențiale în construcții, conform legii; 17 3) avizul,
întocmit de proiectant, cu privire la modul în care a fost executată lucrarea
(investitorul va urmări ca această activitate să fie cuprinsă în contractul de
proiectare); 4) termenele și calitatea definitivării tuturor lucrărilor prevăzute în
contractul încheiat între investitor și executant, precum și în documentația
anexată la contract.
Analizând procesul verbal de recepție finală *****a obiectului anexă și
terasă din str. Cahulului, 75, mun. Bălți, instanța de apel a stabilit că comisia de
recepție finală a avut în componența sa pe: președintele proprietarul N. Ciuhrii,
reprezentantul administrației publice locale V. Bejenari, arhitectul-șef V.
Postolachi, care au propus recepționarea construcțiilor edificate și anume anexa
lit. ***** m. p, V=***** m3, terasa ***** m. p, pentru exploatare conform
destinației; s-a menționat că lucrările la obiectele recepționate au fost efectuate
în baza autorizației de construire nr. ***** (f.d.14 vol. I).
4
Totodată, prin ordonanța din 22 ianuarie 2020 a procurorului în
Procuratura Anticorupție, Igor Pasat, s-a constatat că procesul-verbal de
recepție finală nr. *****a fost întocmit și semnat cu derogări de la legislație, și
anume în textul procesului-verbal este indicat că construcțiile menționate au
fost efectuate în baza autorizației de construcție nr. *****, care, de facto, a fost
eliberată lui Andrei Copacinschi care a și efectuat lucrări de construcție pe str.
*****, mun. Bălți, ce au fost recepționate prin procesul-verbal nr. 01 din 21
noiembrie 2006.
Ordonanța din 22 ianuarie 2020, fiind contestată, a fost menținută prin
ordonanța din 26 noiembrie 2020 a procurorului adjunct-interimar al
Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbrăvan. Iar, prin
încheierea din 14 ianuarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins
plângerea depusă de Natalia Guțu (Ciuhrii) ca fiind neîntemeiată, încheierea a
fost menținută prin decizia din 16 martie 2022 a Curții de Apel Bălți (f.d.113-
120, vol. I).
Instanța de apel a notat că, prin decizia din 13 iunie 2017 a Curții de
Apel Bălți, în urma examinării cererii de chemare în judecată depusă de Natalia
Ciuhrii împotriva Consiliului municipal Bălți, Primăriei Bălți, Maria Rusu și
Ruslan Rozovel, intervenient accesoriu OCT Bălți privind anularea titlului
deținătorului de teren pe numele Maria Rusu, anularea parțială a deciziei nr.
***** a Consiliului mun. Bălți, anularea dispoziției nr. *****a Primarului
mun. Bălți, cît și acțiunea reconvențională la cererea de chemare în judecată a
lui Ruslan Rozovel împotriva lui Natalia Ciuhrii, intervenienți accesorii Stela
Ban și Andrei Copacinschi, cu privire la ridicarea-demolarea construcției
neautorizate și înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului, s-a decis de a
obliga pe Ciuhrii Natalia să demoleze, să ridice construcția neautorizată,
efectuată pe teritoriul terenului cu numărul cadastral *****. de pe str. *****,
mun. Bălți ce aparține lui Rozovel Ruslan, fiind emis titlu executoriu în baza
acestei decizii (f.d.25).
Aceste hotărâri judecătorești, avînd valoarea lucrului judecat nu mai
pot fi contestate într-un alt proces judiciar, la care participă aceleași persoane
(art. 123 din Codul de procedură civilă).
Instanța de apel a apreciat corectă soluția instanței privind admiterea
acțiunii civile, astfel că imobilul litigios care a fost recepționat în baza
procesului verbal de recepție finală nr. *****, a fost executat în mod
neautorizat și în lipsa documentației obligatorii- certificatul de urbanism și
autorizația de construire. Iar, Natalia Guțu (Ciuhrii), fiind și președintele
comisiei de recepție finală a contrasemnat procesul-verbal de recepție finală nr.
*****, în care a introdus date neautentice cu privire la autorizația de construire,
obținând un act juridic ilegal, care i-a permis înregistrarea construcției la
organele cadastrale.
5
În concluzie, s-a confirmat faptul că procesul-verbal de recepție finală
nr. *****, eliberat apelantei Natalia Ciuhrii, a fost emis contrar legislației în
vigoare, inclusiv a Regulamentului de recepție finală a construcțiilor și
instalațiilor aferente, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996
și în temeiul dispozițiilor art.220 din Codul civil întemeiat a fost declarată
nulitatea absolută a acestuia de către prima instanță.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 august 2023, prin intermediul oficiului poștal, Natalia Guțu,
reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia, a depus cerere de recurs împotriva
deciziei 25 mai 2023 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 25 noiembrie
2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea acesteia, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de apel, cu restituirea cauzei
spre rejudecare în instanța de fond.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel și
hotărârii instanței de fond au fost emise cu încălcarea și aplicarea eronată a
normelor de drept procedural și material și anume art. 432 alin. (2) lit. c) și (3)
lit. f) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora instanța judecătorească a
interpretat în mod eronat legea, iar hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Recurenta a menționat că atât instanța de fond, cât instanța de apel au
reținut și examinat cauza ca instanță de drept comun, or, competența
jurisdicțională material de examinare a prezentei cereri de chemare în judecată
aparține judecătorului/judecătorii specializate pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ
Or, reclamantul Ruslan Rozovel a formulat cerere de chemare în
judecată cu cerință în contencios administrativ, acțiune în anulare: constatarea
nulității absolute a procesului-verbal de recepție finală nr. *****, care este un
act administrativ.
La 21 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat
intimatului copia recursului declarat de Natalia Guțu, reprezentată de avocata
Larisa Ocerednaia, creând astfel participanților la proces condiții egale de a
cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru
asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în
drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele
dosarului.
6
Prin referința din 03 ianuarie 2024, Ruslan Rozovel, reprezentat de
avocatul Nicolae Dodon, a solicitat ca recursul depus de Natalia Guțu,
reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia, să fie declarat inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 1 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de către Natalia Guțu, reprezentată de avocata Larisa
Ocerednaia, la 29 august 2023, au fost depuse până la data intrării în vigoare a
Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
7
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în
vigoare la data depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 25 mai 2023. La 20 iulie 2023,
decizia motivată din 25 mai 2023 a Curții de Apel Bălți a fost expediată, prin
intermediul poștei electronice, reprezentantului recurentei, avocatei Larisa
Ocerednaia fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (vol. II, f.d 57).
Astfel, cererea de recurs depusă de Natalia Guțu, reprezentată de
avocata Larisa Ocerednaia, la 29 august 2023, se consideră depus în termenul
stabilit de lege.
La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea
conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute
în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului (29 august 2023).
8
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Natalia
Guțu, reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor
prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se
referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și
nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Natalia Guțu, reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia,
conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul
examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind
apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere
a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru
care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre
neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici.
Cu referire la argumentul recurentei precum că atât instanța de fond, cât
și instanța de apel au reținut și examinat cauza ca instanță de drept comun, pe
când urma să fie examină de instanța specializată de contencios administrativ,
Completul de judecată îl consideră declarativ, or, din lucrările dosarului rezultă
cert că, prin încheierea din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a
9
constatat competența instanței de drept comun a Judecătoriei Bălți la judecarea
prezentei cauze civile ( vol. I, f.d. 36-37).
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Natalia Guțu,
reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia, ca fiind inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit.
a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.
440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Natalia Guțu, reprezentată de avocata
Larisa Ocerednaia, împotriva deciziei din 25 mai 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Ion Malanciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
10