2ra-1371/23 — Constatarea nulității procesului verbal de recepție finală

La 22 septembrie 2020, Ruslan Rozovel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Guțu (Ciuhrii), Oficiul Cadastral Teritorial Bălți, Stela Ban, Andrei Copacinschi, cu privire la constatarea nulității procesului verbal de recepție finală.

În motivarea cererii, reclamantul a invocat că, la 20 decembrie 2017, a fost prezentat executorului judecătoresc Oleg Romah titlul executoriu emis în baza deciziei din 13 iunie 2017 a Curții de Apel Bălți, potrivit căreia a fost obligată Natalia Ciuhrii de a demola, ridica construcția neautorizată efectuată pe teritoriul terenului cu numărul cadastral *****, din str. *****, mun. Bălți, care îi aparține lui cu drept de proprietate privată.

În cadrul procedurii de executare a aflat că construcția neautorizată a fost recepționată în baza procesului-verbal de recepție finală nr. *****, în temeiul căruia Natalia Guțu (Ciuhrii) a dat în exploatare anexa lit. 01 cu suprafața totală de *****m.p., terasa lit. ***** cu suprafața *****m.p. din cadrul construcției cu numărul cadastral *****din mun. Bălți, str. *****. Procesul–verbal de recepție finală îl împiedică să obțină apărarea dreptului său de proprietate conform titlului executoriu emis în baza deciziei din 13 iunie 2017 a Curții de Apel Bălți.

Prin ordonanța procurorului din 22 ianuarie 2020, s-a constatat că procesul –verbal de recepție finală nr. ***** în textul căruia a fost indicat că este eliberat în baza autorizației de construcție nr. *****, de facto, însă respectiva autorizație a fost eliberată lui Andrei Copacinschi, care la rândul său a efectuat lucrările de construcție, ce au fost recepționate conform procesului- verbal de recepție finală nr. 01 din 24 octombrie 2006.

Astfel, Natalia Guțu (Ciuhrii) a efectuat construcții neautorizate, dar și a falsificat procesul-verbal de recepție finală nr. *****, deoarece la baza acestuia nu stă nici o autorizație de construcție, cum este prevăzut de legislația în vigoare.

La 14 august 2020, reclamantul s-a adresat către Primăria mun. Bălți cu cerere prealabilă, solicitând anularea procesului-verbal de recepție finală din *****. Prin răspunsul din 21 august 2020, Primăria Bălți a respins cererea, pe motiv că nu dispune de așa competențe. 1

În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza dispozițiilor art. 25, art. 26 din Legea contenciosului administrativ, art. 21, art. 28 din Legea autorizării executării lucrărilor de construcție, pct.1, pct. 18 a Regulamentului de recepție finală a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996.

În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute a procesului-verbal de recepție finală nr. *****, deoarece a fost falsificat, hotărârea fiind opozabilă deținătorului registrului bunurilor imobile.

La 23 decembrie 2022, Primăria mun. Bălți a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți sediul Central, solicitând modificarea hotărârii.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că Ruslan Rozovel este proprietarul cu 1,0 cotă-parte a imobilului amplasat în mun. Bălți *****, constituit din teren cu numărul cadastral *****și construcție cu număr cadastral ***** în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1706 din 01 aprilie 2014 (f.d. 9-12 vol.I).

Natalia Guțu (Ciuhrii) deține cu drept de proprietate ½ din bunul imobil amplasat în mun. Bălți, str. *****, format din terenul cu numărul cadastral *****și construcția cu numărul cadastral *****, în temeiul contractului de 2 vânzare-cumpărare nr. *****și a procesului - verbal de recepție finală nr. *****, precum și ⅓ din bunul imobil cu numărul cadastral *****, în temeiul contractului de donație nr. ***** (f.d.144-147, 201-202 vol.I).

Totodată, coproprietari la ½ din bunul imobil situat în mun. Bălți str. *****cu număr cadastral *****, la 1/6 din bunul imobil cu numărul cadastral 0300101.212.01, precum și a cotei părți 1.0 din bunul imobil *****, sunt Stela Ban și Andrei Copacinschi, drept dobândit de ultimii în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. *****, a contractului de donație nr. *****și a procesului-verbal de recepție finală nr. ***** (f.d.143-147, 200-201, 203-204 vol.I).

Instanța de apel a menționat că nulitatea este sancțiunea care se aplică în cazul în care la încheierea actului juridic civil nu se respectă condițiile de valabilitate. Nulitatea este mijlocul prevăzut de lege pentru a asigura respectarea condițiilor de valabilitate a actului juridic. În măsura în care un act juridic concret nu respectă aceste condiții, el este lipsit de efectele sale prin intermediul nulității.

Nulitatea actului juridic civil se clasifică în absolută și relativă în funcție de natura interesului juridic ocrotit prin dispoziția legală încălcată la încheierea actului juridic. Este absolută acea nulitate care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic, a unei norme care ocrotește un interes general, obștesc. Este relativă acea nulitate care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic, a unei norme care ocrotește un interes particular, individual, personal.

Instanța de apel a notat că momentul în raport cu care se apreciază conformitatea actului juridic cu legea este acela al încheierii actului juridic. Prin urmare, speței sunt aplicabile dispozițiile Codului civil în vigoare la momentul emiterii procesului verbal de recepție finală nr. *****.

Instanța a stabilit că, în acțiunea civilă se invocă nulitatea absolută a actului juridic pe motiv că acesta contravine normelor imperative.

Instanța de apel a notat că, prin hotărârea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996, s-a aprobat Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, iar potrivit pct.1 din Regulament, recepția constituie o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin care comisia de recepție declară că acceptă și preia lucrarea definitivată de construcție și instalațiile aferente acesteia, cu sau fără rezerve, și că aceasta poate fi dată în folosință. Prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție, asumându-și, totodată, pentru lucrările executate răspunderea prevăzută de lege.

Conform art.1 din Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996, certificatul de urbanism reprezintă un act cu caracter informativ și reglementativ, emis de autoritatea administrației 3 publice locale abilitată prin lege, la cererea oricărei persoane fizice sau juridice interesate, prin care se aduc la cunoștința solicitantului date privind regimul juridic, economic, tehnic și architectural-urbanistic de exploatare a terenurilor și construcțiilor pentru care a fost solicitat.

Art. 50 lit. a) din Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996 stabilește că pentru realizarea (modificarea) sau desființarea construcțiilor, autoritățile administrației publice locale emit, potrivit legislației: autorizații de construire.

Conform pct.3 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996, recepția lucrărilor de construcție și a instalațiilor aferente acestora se efectuează atît la lucrări noi, cât și la intervențiile în timp asupra construcțiilor existente (reparații capitale, consolidări, reconstrucții, modificări, modernizări, extinderi etc.) și se realizează în două etape: 1) recepția la terminarea lucrărilor; 2) recepția finală la expirarea perioadei de garanție.

Potrivit pct.5 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996, recepția încăperilor încorporate în sau anexate la casele de locuit, izolate sau cu mai multe blocuri, se efectuează separat, conform documentației de execuție.

Conform pct.18 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.285 din 23.05.1996, comisia de recepție verifică: 1) respectarea prevederilor din autorizația de construire, precum și avizele și condițiile de execuție, impuse de autoritățile competente. 2) executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului de antrepriză, ale documentației de execuție și ale reglementărilor specifice, cu respectarea exigențelor esențiale în construcții, conform legii; 17 3) avizul, întocmit de proiectant, cu privire la modul în care a fost executată lucrarea (investitorul va urmări ca această activitate să fie cuprinsă în contractul de proiectare); 4) termenele și calitatea definitivării tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între investitor și executant, precum și în documentația anexată la contract.

Analizând procesul verbal de recepție finală *****a obiectului anexă și terasă din str. Cahulului, 75, mun. Bălți, instanța de apel a stabilit că comisia de recepție finală a avut în componența sa pe: președintele proprietarul N. Ciuhrii, reprezentantul administrației publice locale V. Bejenari, arhitectul-șef V. Postolachi, care au propus recepționarea construcțiilor edificate și anume anexa lit. ***** m. p, V=***** m3, terasa ***** m. p, pentru exploatare conform destinației; s-a menționat că lucrările la obiectele recepționate au fost efectuate în baza autorizației de construire nr. ***** (f.d.14 vol. I). 4

Totodată, prin ordonanța din 22 ianuarie 2020 a procurorului în Procuratura Anticorupție, Igor Pasat, s-a constatat că procesul-verbal de recepție finală nr. *****a fost întocmit și semnat cu derogări de la legislație, și anume în textul procesului-verbal este indicat că construcțiile menționate au fost efectuate în baza autorizației de construcție nr. *****, care, de facto, a fost eliberată lui Andrei Copacinschi care a și efectuat lucrări de construcție pe str. *****, mun. Bălți, ce au fost recepționate prin procesul-verbal nr. 01 din 21 noiembrie 2006.

Ordonanța din 22 ianuarie 2020, fiind contestată, a fost menținută prin ordonanța din 26 noiembrie 2020 a procurorului adjunct-interimar al Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbrăvan. Iar, prin încheierea din 14 ianuarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins plângerea depusă de Natalia Guțu (Ciuhrii) ca fiind neîntemeiată, încheierea a fost menținută prin decizia din 16 martie 2022 a Curții de Apel Bălți (f.d.113- 120, vol. I).

Instanța de apel a notat că, prin decizia din 13 iunie 2017 a Curții de Apel Bălți, în urma examinării cererii de chemare în judecată depusă de Natalia Ciuhrii împotriva Consiliului municipal Bălți, Primăriei Bălți, Maria Rusu și Ruslan Rozovel, intervenient accesoriu OCT Bălți privind anularea titlului deținătorului de teren pe numele Maria Rusu, anularea parțială a deciziei nr. ***** a Consiliului mun. Bălți, anularea dispoziției nr. *****a Primarului mun. Bălți, cît și acțiunea reconvențională la cererea de chemare în judecată a lui Ruslan Rozovel împotriva lui Natalia Ciuhrii, intervenienți accesorii Stela Ban și Andrei Copacinschi, cu privire la ridicarea-demolarea construcției neautorizate și înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului, s-a decis de a obliga pe Ciuhrii Natalia să demoleze, să ridice construcția neautorizată, efectuată pe teritoriul terenului cu numărul cadastral *****. de pe str. *****, mun. Bălți ce aparține lui Rozovel Ruslan, fiind emis titlu executoriu în baza acestei decizii (f.d.25).

Aceste hotărâri judecătorești, avînd valoarea lucrului judecat nu mai pot fi contestate într-un alt proces judiciar, la care participă aceleași persoane (art. 123 din Codul de procedură civilă).

Instanța de apel a apreciat corectă soluția instanței privind admiterea acțiunii civile, astfel că imobilul litigios care a fost recepționat în baza procesului verbal de recepție finală nr. *****, a fost executat în mod neautorizat și în lipsa documentației obligatorii- certificatul de urbanism și autorizația de construire. Iar, Natalia Guțu (Ciuhrii), fiind și președintele comisiei de recepție finală a contrasemnat procesul-verbal de recepție finală nr. *****, în care a introdus date neautentice cu privire la autorizația de construire, obținând un act juridic ilegal, care i-a permis înregistrarea construcției la organele cadastrale. 5

În concluzie, s-a confirmat faptul că procesul-verbal de recepție finală nr. *****, eliberat apelantei Natalia Ciuhrii, a fost emis contrar legislației în vigoare, inclusiv a Regulamentului de recepție finală a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996 și în temeiul dispozițiilor art.220 din Codul civil întemeiat a fost declarată nulitatea absolută a acestuia de către prima instanță.

Recurenta a menționat că atât instanța de fond, cât instanța de apel au reținut și examinat cauza ca instanță de drept comun, or, competența jurisdicțională material de examinare a prezentei cereri de chemare în judecată aparține judecătorului/judecătorii specializate pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

Or, reclamantul Ruslan Rozovel a formulat cerere de chemare în judecată cu cerință în contencios administrativ, acțiune în anulare: constatarea nulității absolute a procesului-verbal de recepție finală nr. *****, care este un act administrativ.

La 21 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia recursului declarat de Natalia Guțu, reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului. 6

Prin referința din 03 ianuarie 2024, Ruslan Rozovel, reprezentat de avocatul Nicolae Dodon, a solicitat ca recursul depus de Natalia Guțu, reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia, să fie declarat inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursul declarat de către Natalia Guțu, reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia, la 29 august 2023, au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; 7 b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, cererea de recurs depusă de Natalia Guțu, reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia, la 29 august 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului (29 august 2023). 8

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Natalia Guțu, reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Natalia Guțu, reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Cu referire la argumentul recurentei precum că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au reținut și examinat cauza ca instanță de drept comun, pe când urma să fie examină de instanța specializată de contencios administrativ, Completul de judecată îl consideră declarativ, or, din lucrările dosarului rezultă cert că, prin încheierea din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a 9 constatat competența instanței de drept comun a Judecătoriei Bălți la judecarea prezentei cauze civile ( vol. I, f.d. 36-37).

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Natalia Guțu, reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia, ca fiind inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Natalia Guțu, reprezentată de avocata Larisa Ocerednaia, împotriva deciziei din 25 mai 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Gheorghe Stratulat Oxana Parfeni 10