3ra-140/24 — contestarea actului administrativ

La 14 octombrie 2021, Hmarnîi Iurie s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, terț Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, solicitând anularea Deciziei nr.9/6 din 23 august 2021 „Cu privire la inițierea anchetei de serviciu în privința dlui Hmarnîi Iurie” adoptate de către Consiliul mun. Bălți în cadrul ședinței din 23 august 2021, precum și încasarea cheltuielilor de judecată suportate.

Reclamantul a motivat cererea de chemare în judecată susținând că a fost numit în funcția de administrator al ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” prin Decizia Consiliului Municipal Bălți nr. 16/43 din 21 decembrie 2020. În vederea reglementării raporturilor juridice, la data de 23 decembrie 2020, a fost încheiat contractul individual de muncă al administratorului întreprinderii municipale, nr. 14/20.

La 23 august 2021, la ședința Consiliului mun. Bălți a fost adoptată Decizia nr.9/6 „Cu privire la inițierea anchetei de serviciu în privința dlui Hmarnîi Iurie”. Prin aceeași Decizie, s-a dispus suspendarea contractului individual de muncă. Temeiul adoptării acestui act, conform părții introductive a Deciziei, îl constituie prevederile art. 14 din Legea nr. 436- XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, art. 78 alin. (2) lit. a) și art. 208 alin. (2) din Codul muncii, precum și Dispoziția primarului nr. 98 din 27 mai 2021 „Cu privire la efectuarea misiunii de audit intern”, Dispoziția primarului nr. 131 din 5 iulie 2021 „Cu privire la modificarea dispoziției primarului nr. 98 din 27.05.2021” și nota de serviciu nr. 03- 18/5900 din 17 august 2021, semnată de șeful Serviciului Auditului Intern, Oga Savciuc.

În perioada 28 mai 2021 – 25 iunie 2021, la ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” a fost efectuat un audit intern. Pe parcursul desfășurării auditului, nici administratorului întreprinderii, Hmarnîi Iurie, și nici altor angajați nu li s-au solicitat explicații sau documente pentru clarificarea eventualelor aspecte investigate. După finalizarea auditului, administratorul nu a primit niciun act care să constate existența sau inexistența unor deficiențe. Ulterior, la data de 23 august 2021, în cadrul 1 ședinței Comisiei de specialitate a Consiliului Municipal Bălți, Hmarnîi Iurie a menționat că nu deține un raport oficial privind rezultatele auditului. Totodată, acesta a prezentat mai multe documente pe care le-a considerat relevante pentru a combate concluziile auditorilor, însoțite de explicațiile specialiștilor din cadrul întreprinderii. Membrii Comisiei nu aveau, la acel moment, acces la concluziile auditului, motiv pentru care unii consilieri s-au opus luării unei decizii în lipsa unor probe concrete, iar alții s-au abținut de la vot, considerând neclară suspendarea lui Hmarnîi Iurie din funcție. Doar dna Savciuc a declarat că nu îl acuză direct pe Hmarnîi Iurie, însă a subliniat că există suspiciuni privind posibile încălcări.

Reclamantul a susținut că, la 01 septembrie 2021, prin petiția nr. 96/21, a solicitat șefului Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat controlul de legalitate al Deciziei nr. 6/9 din 23 august 2021, invocând încălcarea dreptului său la muncă, a dreptului la informație și a dreptului de a examina actele auditului efectuat la întreprindere. De asemenea, la 02 septembrie 2021, Hmarnîi Iurie a formulat o cerere prealabilă adresată Consiliului Municipal Bălți, prin care a solicitat anularea în totalitate a prevederilor Deciziei nr. 6/9 din 23 august 2021, în temeiul pct. 6 al actului contestat.

La 27 septembrie 2021, reclamantul a primit răspunsul nr. P-03- 19/6290 din 24 septembrie 2021 la cererea prealabilă, prin care i s-a refuzat examinarea în fond a solicitării, motivându-se că, în conformitate cu prevederile art. 163 din Codul administrativ, procedura de examinare a cererii prealabile nu se aplică în cazul actelor administrative individuale emise de un consiliu local. De asemenea, la 16 septembrie 2021, reclamantul a primit răspunsul nr. 1306/OT1-846, emis de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, prin care i s-a comunicat că s-a solicitat furnizarea copiilor tuturor documentelor relevante, urmând ca măsurile întreprinse să îi fie comunicate ulterior. Ulterior, prin răspunsul nr. 1306/OT1-857 din 22 septembrie 2021, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat l-a informat suplimentar pe Hmarnîi Iurie că actul contestat a fost supus controlului de legalitate, fiind constatat ca ilegal. În consecință, s-a solicitat autorității emitente reexaminarea și abrogarea în totalitate a actului, întrucât nu au fost respectate procedurile legale.

Reclamantul a mai precizat că, prin notificarea nr. 1304/OT1-852 din 20 septembrie 2021, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului Municipal Bălți reexaminarea și anularea în totalitate a Deciziei nr. 9/6 din 23 august 2021. În susținerea acestei solicitări, Oficiul Teritorial Bălți a invocat faptul că, la adoptarea actului administrativ, autoritatea emitentă nu a respectat normele de drept material și procedural. La 21 septembrie 2021, Consiliul Municipal Bălți a adoptat Decizia nr. 10/30 „Cu privire la eliberarea din funcție a dlui Hmarnîi Iurie, administrator al ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”. Prin acest act, s-a dispus încetarea contractului individual de muncă nr. 14/20 din 23 decembrie 2020, încheiat cu Hmarnîi Iurie, începând cu data de 21 septembrie 2021, în temeiul art. 200 din Codul civil. 2

Reclamantul a menționat că a luat cunoștință de Decizia menționată anterior la data de 30 septembrie 2021. În susținerea poziției sale, a invocat prevederile art. 31 și art. 118 alin. (1), (2) lit. c) din Codul administrativ, art. 88 alin. (1), (2) din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, precum și art. 7 și 8 din Legea nr. 229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

Totodată, reclamantul a susținut că a identificat un abuz de serviciu comis de Savciuc Olga și Grădinaru Aliona în cadrul desfășurării misiunii de audit intern, realizată în temeiul Dispoziției primarului nr. 98 din 27 mai 2021. Acesta a subliniat că, pe parcursul auditului, persoanele respective nu au solicitat explicații de la el sau de la alți angajați ai ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” cu privire la aspectele care ar fi necesitat clarificări, formulându-și concluziile exclusiv pe baza propriei experiențe.

Astfel, acționând prin derogare de la prevederile art.11 alin.(3) din Legea nr.246 din 22.11.2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, precum și cu pct.5 și 6 din Dispoziția primarului nr.98 din 27.05.2021, auditorul nu a prezentat nici o scrisoare pe blancheta sa cu antet administratorului ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, Hmarnîi Iurie, în care să fi inclus deficiențele depistate, precum și propuneri de soluționare a acestora. Cu nota de serviciu elaborată de auditorii interni a avut posibilitatea să facă cunoștință după depunerea unui șir de cereri, adică abia la data de 27 septembrie 2021, deși urma a-i fi prezentat proiectul acestui raport inițial lui.

A subliniat reclamantul că, auditorii interni nu au întocmit un Raport al rezultatelor activității de audit, ci o notă de serviciu nedatată, fără antet și blanchetă, pe care nu au prezentat-o Comisiei de specialitate a Consiliului mun. Bălți la 23 august 2021, ci doar au declarat că presupun că au fost comise careva încălcări, fără a aduce probe pertinente și reale în acest sens. Ca rezultat, Comisia de specialitate a Consiliului mun. Bălți, conducându-se de aluziile d-nei Savciuc au inițiat ancheta de serviciu în privința lui Hmarnîi Iurie și i-au suspendat acțiunea contractului individual de muncă, deci, efectiv l-au înlăturat abuziv și neîntemeiat de la muncă prin ce i-a încălcat dreptul la muncă.

Reclamantul a mai susținut că Decizia nr. 9/6 din 23 mai 2021 nu conține motive clare și explicite care să justifice adoptarea sa. De asemenea, a invocat faptul că, în procedura de emitere a acestei decizii, a fost omisă o etapă esențială și obligatorie, care precede adoptarea actului – prezentarea și examinarea Raportului privind rezultatele activității de audit intern în cadrul Consiliului de administrație al ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”. Abia după această etapă urma să fie aprobat un plan de acțiuni pentru remedierea eventualelor deficiențe constatate.

Deși ancheta de serviciu a fost inițiată la 23 august 2021, până la 27 septembrie 2021, după nenumăratele adresări către președintele Comisiei de anchetă, abia la 16 septembrie 2021 au fost expediate pe adresa de email a avocatului copiile materialelor anchetei de serviciu. Astfel, i-a fost îngrădit 3 dreptul de a face cunoștință cu materialele anchetei și dreptul de a depune explicații. Mai mult ca atât că în perioada 14 septembrie – 27 septembrie 2021 a fost internat la tratament medical staționar la Spitalul Clinic Municipal Bălți, iar de pe 27 septembrie 2021 până pe 06 octombrie 2021 s- a aflat la tratament ambulatoriu, starea sănătății nepermițându-i să facă eforturi sau să se deplaseze.

La 23 noiembrie 2021, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată către Consiliul mun. Bălți, terț Hmarnîi Iurie, privind anularea Deciziei nr.9/6 din 23 august 2021 „Cu privire la inițierea anchetei de serviciu în privința dlui Hmarnîi Iurie”.

Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a constatat că decizia contestată este ilegală, întrucât în motivarea acesteia lipsesc temeiurile esențiale de drept și de fapt care au stat la baza adoptării sale de către autoritatea publică. Astfel, având în vedere prevederile art. 88 alin. (1) și art. 87 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, coroborate cu dispozițiile art. 6 alin. (1), art. 7 și art. 8 din Legea nr. 229 din 26 noiembrie 2010 privind controlul financiar public intern, s-a constatat existența unui abuz de serviciu comis de dna Savciuc Olga și Grădinaru Aliona în cadrul realizării misiunii de audit intern, efectuate în temeiul Dispoziției primarului nr. 98 din 27 mai 2021.

Reclamantul a menționat că, acționând prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 246 din 22 noiembrie 2017 privind întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, precum și de la pct. 5 și 6 din Dispoziția primarului nr. 98 din 27 mai 2021, auditorii nu au prezentat nicio scrisoare oficială cu antet către administratorul ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, în care să fi inclus deficiențele depistate și propunerile de soluționare a acestora. În plus, auditorii interni nu au întocmit un Raport al rezultatelor activității de audit, ci doar o Notă de serviciu nedatată, fără antet și blanchetă, care nu a fost prezentată Comisiei de specialitate a Consiliului Municipal Bălți la data de 23 august 2021. În schimb, auditorii au declarat doar că presupun că au fost comise anumite încălcări, fără a aduce dovezi concrete. Ca urmare a acestor constatări, Comisia de specialitate a Consiliului Municipal Bălți, bazându-se pe afirmațiile dnei Savciuc, a inițiat o anchetă de serviciu împotriva lui Hmarnîi Iurie și i-a suspendat acțiunea contractului său individual de muncă, ceea ce a dus la înlăturarea sa abuzivă și neîntemeiată de la locul de muncă, încălcând astfel dreptul său la muncă.

A mai invocat reclamantul că în procedura de emitere a Deciziei nr. 9/6 din 23 august 2021, s-a omis o etapă importantă care este obligatorie și care precede adoptarea deciziei și anume că Raportul rezultatelor activității de audit urma a fi prezentat mai întâi spre examinare către Consiliul de administrație a ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, unde urma să fie aprobat planul de acțiuni pentru înlăturarea deficiențelor depistate. 4

La 28 iulie 2022, Hmarnîi Iurie a contestat cu apel (nemotivat) hotărârea judecătoriei Bălți, sediul Central, din 27 iulie 2022, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată. Ulterior, la data de 22 noiembrie 2022, Hmarnîi Iurie a depus apel motivat.

În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, decizia Consiliului mun. Bălți nr.9/6 din 23.08.2021 întrunește condițiile minimale de motivare a temeiurilor de fapt și de drept, analizate împreună cu înscrisurile anexate la referința pârâtului cu titlu de dosar administrativ. Or, temeiurile de drept ale emiterii deciziei sub aspect al raportului de muncă, au fost indicate, fiind corespunzătoare speței – art.78 alin.(2) lit. a), art.208 alin.(2) Codul muncii. La fel, au fost indicate și temeiurile de fapt, care au determinat adoptarea deciziei de inițiere a anchetei de serviciu și corespunzător de suspendare a contractului individual de muncă.

A menționat că, șeful serviciului audit intern Savciuc Olga și auditorul intern Grădinaru Aliona nu au acționat în mod samavolnic, ci în calitate de angajați, conform atribuțiilor funcționale în vederea executării dispoziției conducătorului ierarhic superior. Astfel, s-a respins argumentul apelantului precum că, Savciuc Olga și Grădinaru Aliona la realizarea misiunii de audit intern au admis abuz de serviciu, ca fiind nejustificat deoarece acestea își executau obligațiunile serviciu.

A mai indicat instanța de apel ca la bază adoptării deciziei de inițiere a anchetei de serviciu a fost și faptul dispunerii cu câteva luni înainte a misiunii de audit intern la întreprinderea municipală transmisă în administrate lui Hmarnîi Iurie. Adică, a existat un substrat juridic preliminar inițierii procedurii. 5

Curtea de Apel Bălți a remarcat că instanța de fond corect a apreciat ca fiind plauzibil argumentul părții pârâte, confirmat și de către martor, potrivit căruia raportul asupra misiunii de audit dispus nu a fost întocmit la data indicată, ci a fost întocmită Notă de serviciu. Or, în cazul perfectării la acel moment a raportului, acest fapt ar fi semnificat desfășurarea investigării fraudei de către autorii interni, fapt care le este interzis prin lege și despre care fapt auditorii au înștiințat ordonatorul – Primarul mun. Bălți.

Totodată, instanța de apel a remarcat că decizia contestată vizează anume efectuarea verificării, controlului acțiunilor angajatului Hmarnîi Iurie în limitele cadrului legal și care este anume procedura de anchetă de serviciu. Respectiv, în cadrul acesteia apelantul avea posibilitatea de a-și prezenta poziția sa și probele întru susținerea acesteia or, procedura legală a fost respectată.

Cu referire la modul de desfășurare a procedurii de anchetă de serviciu, instanța de apel a relevat că actele care au fost adoptate în cadrul acesteia și ulterior, caracterul justificat sau nejustificat al opiniilor expuse de auditorii interni Savciuc Olga și Grădinaru Aliona în actele sale, actele contabile administrate, faptul comiterii sau necomiterii a unor fraude de către factorii de decizie ai ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, etc, instanța de fond just a remarcat că, acestea nu pot forma obiect de examinare în prezenta cauză, deoarece sunt acte și proceduri care urmau a fi întocmite, analizate în cadrul procedurii anchetei de serviciu, adică după adoptarea Deciziei contestate a Consiliului mun. Bălți nr. 9/6 din 23.08.2021.

A concluzionat Curtea de Apel Bălți că, la adoptarea actului a fost urmărit un scop legitim – de a iniția procedura legală, prevăzută de art. 208 alin.(2) din Codul muncii, în cadrul căreia să fie analizate acțiunile persoanei angajate Hmarnîi Iurie, cu respectarea dreptului de a prezenta poziția și de a prezenta probe în susținerea acesteia și astfel a stabili adevărul. Actul contestat a vizat aplicarea unei măsuri potrivite, or relațiile de muncă cu Hmarnîi Iurie nu au fost încetate, ci doar suspendate în condițiile legii, fiind unica modalitate legală de a verifica justețea informației auditorilor interni referitor la comiterea abaterilor disciplinare în cadrul exercitării atribuțiilor de către Hmarnîi Iurie.

În motivarea recursului recurentul a susținut cele invocate în cererea de chemare în judecată și suplimentar a indicat că, instanțele judecătorești nu s-au expus asupra argumentului înaintat că în perioada efectuării auditului recurentului, în calitate de administrator al întreprinderii și altor angajați nu 6 li s-au solicitat careva explicații sau prezentarea unor înscrisuri pentru clarificarea eventualelor întrebări. După efectuarea acestui audit nu a primit nici un act ce ar indica asupra eventualelor deficiențe sau lipsa acestora.

Reclamantul a indicat că, în cadrul ședinței Comisiei de specialitate a Consiliului Municipal Bălți din 23 august 2021, a menționat că nu dispune de niciun document referitor la rezultatele auditului și a prezentat spre vizionare un șir de acte pe care le-a considerat relevante pentru a combate cele relatate de auditori, însoțite de explicațiile corespunzătoare ale specialiștilor din cadrul întreprinderii. Membrii Comisiei, însă, nu dispuneau de rezultatele auditului la acea dată, motiv pentru care unii consilieri s-au opus, neavând dovezi pe care să se bazeze, iar alții s-au abținut de la vot, deoarece nu era clar motivul pentru care reclamantul fusese suspendat din funcție.

Reclamantul consideră că, în procedura de emitere a Deciziei nr. 9/6 din 23 august 2021, prin care s-a inițiat ancheta de serviciu în privința administratorului DRCD Bălți, s-a omis o etapă importantă, obligatorie, care trebuia să precede adoptarea deciziei. Astfel, Raportul privind rezultatele activității de audit intern trebuia mai întâi să fie prezentat și examinat în cadrul Consiliului de administrație al Întreprinderii Municipale „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, iar ulterior să fie aprobat un plan de acțiuni pentru înlăturarea deficiențelor depistate.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. 7 (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: (1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor art.2451 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare 8 convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Iurie Hmarnîi, reprezentat de avocatul Boguțchi Snejana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Nord și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Iurie Hmarnîi, reprezentat de avocatul Boguțchi Snejana, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Nord, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont 9 pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Iurie Hmarnîi, reprezentat de avocatul Boguțchi Snejana. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Stella Bleșceaga 10