3ra-140/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- recurs vădit neîntemeiat
3ra-140/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de către Hmarnîi Iurie împotriva Consiliului mun. Bălți, terți
OT Bălți al Cancelariei de Stat, ÎM „Direcția Reparații și Construcții
Drumuri Bălți”, Seamusi Oleg, Juraveț Serghei, Primarul mun. Bălți cu
privire la contestarea actului administrativ,
și la cererea de chemare în judecată a OT Bălți al Cancelariei de Stat
împotriva Consiliului mun. Bălți, terți Hmarnîi Iurie, ÎM „Direcția Reparații
și Construcții Drumuri Bălți”, Seamusi Oleg, Juraveț Serghei, Primarul mun.
Bălți cu privire la contestarea actului administrativ,
(Dosarul nr. 3ra-140/24
NR. PIGD 2-21152591-01-3ra-08022024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza, judecătoria Bălți, sediul Central: Vladislav
Schibin
Curtea de Apel Bălți : Stella Procopciuc, Dumitru Corolevschi, Diana
Stănilă,
05 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Iurie
Hmarnîi, reprezentat de avocatul Boguțchi Snejana
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Stella Bleșceaga, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 octombrie 2021, Hmarnîi Iurie s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, terț Oficiul Teritorial Bălți al
Cancelariei de Stat, solicitând anularea Deciziei nr.9/6 din 23 august 2021
„Cu privire la inițierea anchetei de serviciu în privința dlui Hmarnîi Iurie”
adoptate de către Consiliul mun. Bălți în cadrul ședinței din 23 august 2021,
precum și încasarea cheltuielilor de judecată suportate.
Reclamantul a motivat cererea de chemare în judecată susținând că a
fost numit în funcția de administrator al ÎM „Direcția Reparații și Construcții
Drumuri Bălți” prin Decizia Consiliului Municipal Bălți nr. 16/43 din 21
decembrie 2020. În vederea reglementării raporturilor juridice, la data de 23
decembrie 2020, a fost încheiat contractul individual de muncă al
administratorului întreprinderii municipale, nr. 14/20.
La 23 august 2021, la ședința Consiliului mun. Bălți a fost adoptată
Decizia nr.9/6 „Cu privire la inițierea anchetei de serviciu în privința dlui
Hmarnîi Iurie”. Prin aceeași Decizie, s-a dispus suspendarea contractului
individual de muncă. Temeiul adoptării acestui act, conform părții
introductive a Deciziei, îl constituie prevederile art. 14 din Legea nr. 436-
XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, art. 78 alin. (2) lit.
a) și art. 208 alin. (2) din Codul muncii, precum și Dispoziția primarului nr.
98 din 27 mai 2021 „Cu privire la efectuarea misiunii de audit intern”,
Dispoziția primarului nr. 131 din 5 iulie 2021 „Cu privire la modificarea
dispoziției primarului nr. 98 din 27.05.2021” și nota de serviciu nr. 03-
18/5900 din 17 august 2021, semnată de șeful Serviciului Auditului Intern,
Oga Savciuc.
În perioada 28 mai 2021 – 25 iunie 2021, la ÎM „Direcția Reparații și
Construcții Drumuri Bălți” a fost efectuat un audit intern. Pe parcursul
desfășurării auditului, nici administratorului întreprinderii, Hmarnîi Iurie, și
nici altor angajați nu li s-au solicitat explicații sau documente pentru
clarificarea eventualelor aspecte investigate. După finalizarea auditului,
administratorul nu a primit niciun act care să constate existența sau
inexistența unor deficiențe. Ulterior, la data de 23 august 2021, în cadrul
1
ședinței Comisiei de specialitate a Consiliului Municipal Bălți, Hmarnîi Iurie
a menționat că nu deține un raport oficial privind rezultatele auditului.
Totodată, acesta a prezentat mai multe documente pe care le-a considerat
relevante pentru a combate concluziile auditorilor, însoțite de explicațiile
specialiștilor din cadrul întreprinderii. Membrii Comisiei nu aveau, la acel
moment, acces la concluziile auditului, motiv pentru care unii consilieri s-au
opus luării unei decizii în lipsa unor probe concrete, iar alții s-au abținut de
la vot, considerând neclară suspendarea lui Hmarnîi Iurie din funcție. Doar
dna Savciuc a declarat că nu îl acuză direct pe Hmarnîi Iurie, însă a subliniat
că există suspiciuni privind posibile încălcări.
Reclamantul a susținut că, la 01 septembrie 2021, prin petiția nr.
96/21, a solicitat șefului Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat controlul
de legalitate al Deciziei nr. 6/9 din 23 august 2021, invocând încălcarea
dreptului său la muncă, a dreptului la informație și a dreptului de a examina
actele auditului efectuat la întreprindere. De asemenea, la 02 septembrie
2021, Hmarnîi Iurie a formulat o cerere prealabilă adresată Consiliului
Municipal Bălți, prin care a solicitat anularea în totalitate a prevederilor
Deciziei nr. 6/9 din 23 august 2021, în temeiul pct. 6 al actului contestat.
La 27 septembrie 2021, reclamantul a primit răspunsul nr. P-03-
19/6290 din 24 septembrie 2021 la cererea prealabilă, prin care i s-a refuzat
examinarea în fond a solicitării, motivându-se că, în conformitate cu
prevederile art. 163 din Codul administrativ, procedura de examinare a
cererii prealabile nu se aplică în cazul actelor administrative individuale
emise de un consiliu local. De asemenea, la 16 septembrie 2021, reclamantul
a primit răspunsul nr. 1306/OT1-846, emis de Oficiul Teritorial Bălți al
Cancelariei de Stat, prin care i s-a comunicat că s-a solicitat furnizarea
copiilor tuturor documentelor relevante, urmând ca măsurile întreprinse să îi
fie comunicate ulterior. Ulterior, prin răspunsul nr. 1306/OT1-857 din 22
septembrie 2021, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat l-a informat
suplimentar pe Hmarnîi Iurie că actul contestat a fost supus controlului de
legalitate, fiind constatat ca ilegal. În consecință, s-a solicitat autorității
emitente reexaminarea și abrogarea în totalitate a actului, întrucât nu au fost
respectate procedurile legale.
Reclamantul a mai precizat că, prin notificarea nr. 1304/OT1-852 din
20 septembrie 2021, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a solicitat
Consiliului Municipal Bălți reexaminarea și anularea în totalitate a Deciziei
nr. 9/6 din 23 august 2021. În susținerea acestei solicitări, Oficiul Teritorial
Bălți a invocat faptul că, la adoptarea actului administrativ, autoritatea
emitentă nu a respectat normele de drept material și procedural. La 21
septembrie 2021, Consiliul Municipal Bălți a adoptat Decizia nr. 10/30 „Cu
privire la eliberarea din funcție a dlui Hmarnîi Iurie, administrator al ÎM
„Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”. Prin acest act, s-a dispus
încetarea contractului individual de muncă nr. 14/20 din 23 decembrie 2020,
încheiat cu Hmarnîi Iurie, începând cu data de 21 septembrie 2021, în
temeiul art. 200 din Codul civil.
2
Reclamantul a menționat că a luat cunoștință de Decizia menționată
anterior la data de 30 septembrie 2021. În susținerea poziției sale, a invocat
prevederile art. 31 și art. 118 alin. (1), (2) lit. c) din Codul administrativ, art.
88 alin. (1), (2) din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația
publică locală, precum și art. 7 și 8 din Legea nr. 229 din 23.09.2010 privind
controlul financiar public intern.
Totodată, reclamantul a susținut că a identificat un abuz de serviciu
comis de Savciuc Olga și Grădinaru Aliona în cadrul desfășurării misiunii
de audit intern, realizată în temeiul Dispoziției primarului nr. 98 din 27 mai
Acesta a subliniat că, pe parcursul auditului, persoanele respective nu
au solicitat explicații de la el sau de la alți angajați ai ÎM „Direcția Reparații
și Construcții Drumuri Bălți” cu privire la aspectele care ar fi necesitat
clarificări, formulându-și concluziile exclusiv pe baza propriei experiențe.
Astfel, acționând prin derogare de la prevederile art.11 alin.(3) din
Legea nr.246 din 22.11.2017 cu privire la întreprinderea de stat și
întreprinderea municipală, precum și cu pct.5 și 6 din Dispoziția primarului
nr.98 din 27.05.2021, auditorul nu a prezentat nici o scrisoare pe blancheta
sa cu antet administratorului ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri
Bălți”, Hmarnîi Iurie, în care să fi inclus deficiențele depistate, precum și
propuneri de soluționare a acestora. Cu nota de serviciu elaborată de auditorii
interni a avut posibilitatea să facă cunoștință după depunerea unui șir de
cereri, adică abia la data de 27 septembrie 2021, deși urma a-i fi prezentat
proiectul acestui raport inițial lui.
A subliniat reclamantul că, auditorii interni nu au întocmit un Raport
al rezultatelor activității de audit, ci o notă de serviciu nedatată, fără antet și
blanchetă, pe care nu au prezentat-o Comisiei de specialitate a Consiliului
mun. Bălți la 23 august 2021, ci doar au declarat că presupun că au fost
comise careva încălcări, fără a aduce probe pertinente și reale în acest sens.
Ca rezultat, Comisia de specialitate a Consiliului mun. Bălți, conducându-se
de aluziile d-nei Savciuc au inițiat ancheta de serviciu în privința lui Hmarnîi
Iurie și i-au suspendat acțiunea contractului individual de muncă, deci,
efectiv l-au înlăturat abuziv și neîntemeiat de la muncă prin ce i-a încălcat
dreptul la muncă.
Reclamantul a mai susținut că Decizia nr. 9/6 din 23 mai 2021 nu
conține motive clare și explicite care să justifice adoptarea sa. De asemenea,
a invocat faptul că, în procedura de emitere a acestei decizii, a fost omisă o
etapă esențială și obligatorie, care precede adoptarea actului – prezentarea și
examinarea Raportului privind rezultatele activității de audit intern în cadrul
Consiliului de administrație al ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri
Bălți”. Abia după această etapă urma să fie aprobat un plan de acțiuni pentru
remedierea eventualelor deficiențe constatate.
Deși ancheta de serviciu a fost inițiată la 23 august 2021, până la 27
septembrie 2021, după nenumăratele adresări către președintele Comisiei de
anchetă, abia la 16 septembrie 2021 au fost expediate pe adresa de email a
avocatului copiile materialelor anchetei de serviciu. Astfel, i-a fost îngrădit
3
dreptul de a face cunoștință cu materialele anchetei și dreptul de a depune
explicații. Mai mult ca atât că în perioada 14 septembrie – 27 septembrie
2021 a fost internat la tratament medical staționar la Spitalul Clinic
Municipal Bălți, iar de pe 27 septembrie 2021 până pe 06 octombrie 2021 s-
a aflat la tratament ambulatoriu, starea sănătății nepermițându-i să facă
eforturi sau să se deplaseze.
La 23 noiembrie 2021, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat
a depus cerere de chemare în judecată către Consiliul mun. Bălți, terț
Hmarnîi Iurie, privind anularea Deciziei nr.9/6 din 23 august 2021 „Cu
privire la inițierea anchetei de serviciu în privința dlui Hmarnîi Iurie”.
Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a constatat că decizia
contestată este ilegală, întrucât în motivarea acesteia lipsesc temeiurile
esențiale de drept și de fapt care au stat la baza adoptării sale de către
autoritatea publică. Astfel, având în vedere prevederile art. 88 alin. (1) și art.
87 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația
publică locală, coroborate cu dispozițiile art. 6 alin. (1), art. 7 și art. 8 din
Legea nr. 229 din 26 noiembrie 2010 privind controlul financiar public
intern, s-a constatat existența unui abuz de serviciu comis de dna Savciuc
Olga și Grădinaru Aliona în cadrul realizării misiunii de audit intern,
efectuate în temeiul Dispoziției primarului nr. 98 din 27 mai 2021.
Reclamantul a menționat că, acționând prin derogare de la
prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 246 din 22 noiembrie 2017 privind
întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, precum și de la pct. 5 și 6
din Dispoziția primarului nr. 98 din 27 mai 2021, auditorii nu au prezentat
nicio scrisoare oficială cu antet către administratorul ÎM „Direcția Reparații
și Construcții Drumuri Bălți”, în care să fi inclus deficiențele depistate și
propunerile de soluționare a acestora. În plus, auditorii interni nu au întocmit
un Raport al rezultatelor activității de audit, ci doar o Notă de serviciu
nedatată, fără antet și blanchetă, care nu a fost prezentată Comisiei de
specialitate a Consiliului Municipal Bălți la data de 23 august 2021. În
schimb, auditorii au declarat doar că presupun că au fost comise anumite
încălcări, fără a aduce dovezi concrete. Ca urmare a acestor constatări,
Comisia de specialitate a Consiliului Municipal Bălți, bazându-se pe
afirmațiile dnei Savciuc, a inițiat o anchetă de serviciu împotriva lui Hmarnîi
Iurie și i-a suspendat acțiunea contractului său individual de muncă, ceea ce
a dus la înlăturarea sa abuzivă și neîntemeiată de la locul de muncă, încălcând
astfel dreptul său la muncă.
A mai invocat reclamantul că în procedura de emitere a Deciziei nr.
9/6 din 23 august 2021, s-a omis o etapă importantă care este obligatorie și
care precede adoptarea deciziei și anume că Raportul rezultatelor activității
de audit urma a fi prezentat mai întâi spre examinare către Consiliul de
administrație a ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, unde
urma să fie aprobat planul de acțiuni pentru înlăturarea deficiențelor
depistate.
4
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 27 iulie 2022 s-a
respins cererea de chemare în judecată înaintată de Hmarnîi Iurie împotriva
Consiliului Municipal Bălți, a terților Oficiul Teritorial al Cancelariei de
Stat, ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, Seamusi Oleg,
Juraveț Serghei și Primarul municipiului Bălți, privind anularea Deciziei nr.
9/6 din 23 august 2021, precum și cererea de încasare a cheltuielilor de
judecată. Totodată, a fost respinsă și cererea de chemare în judecată înaintată
de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat către Consiliul Municipal
Bălți, avându-i ca terți pe Hmarnîi Iurie, ÎM „Direcția Reparații și Construcții
Drumuri Bălți”, Seamusi Oleg, Juraveț Serghei și Primarul municipiului
Bălți, privind anularea aceleași Decizii nr. 9/6 din 23 august 2021.
La 28 iulie 2022, Hmarnîi Iurie a contestat cu apel (nemotivat)
hotărârea judecătoriei Bălți, sediul Central, din 27 iulie 2022, solicitând
casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de
chemare în judecată. Ulterior, la data de 22 noiembrie 2022, Hmarnîi Iurie a
depus apel motivat.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2023 a fost
respinsă cererea de apel înaintată de Hmarnîi Iurie împotriva hotărârii din
27 iulie 2022 a judecătoriei Bălți, sediul Central.
În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, decizia
Consiliului mun. Bălți nr.9/6 din 23.08.2021 întrunește condițiile minimale
de motivare a temeiurilor de fapt și de drept, analizate împreună cu
înscrisurile anexate la referința pârâtului cu titlu de dosar administrativ. Or,
temeiurile de drept ale emiterii deciziei sub aspect al raportului de muncă, au
fost indicate, fiind corespunzătoare speței – art.78 alin.(2) lit. a), art.208
alin.(2) Codul muncii. La fel, au fost indicate și temeiurile de fapt, care au
determinat adoptarea deciziei de inițiere a anchetei de serviciu și
corespunzător de suspendare a contractului individual de muncă.
A menționat că, șeful serviciului audit intern Savciuc Olga și
auditorul intern Grădinaru Aliona nu au acționat în mod samavolnic, ci în
calitate de angajați, conform atribuțiilor funcționale în vederea executării
dispoziției conducătorului ierarhic superior. Astfel, s-a respins argumentul
apelantului precum că, Savciuc Olga și Grădinaru Aliona la realizarea
misiunii de audit intern au admis abuz de serviciu, ca fiind nejustificat
deoarece acestea își executau obligațiunile serviciu.
A mai indicat instanța de apel ca la bază adoptării deciziei de inițiere
a anchetei de serviciu a fost și faptul dispunerii cu câteva luni înainte a
misiunii de audit intern la întreprinderea municipală transmisă în
administrate lui Hmarnîi Iurie. Adică, a existat un substrat juridic preliminar
inițierii procedurii.
5
Curtea de Apel Bălți a remarcat că instanța de fond corect a apreciat
ca fiind plauzibil argumentul părții pârâte, confirmat și de către martor,
potrivit căruia raportul asupra misiunii de audit dispus nu a fost întocmit la
data indicată, ci a fost întocmită Notă de serviciu. Or, în cazul perfectării la
acel moment a raportului, acest fapt ar fi semnificat desfășurarea investigării
fraudei de către autorii interni, fapt care le este interzis prin lege și despre
care fapt auditorii au înștiințat ordonatorul – Primarul mun. Bălți.
Totodată, instanța de apel a remarcat că decizia contestată vizează
anume efectuarea verificării, controlului acțiunilor angajatului Hmarnîi Iurie
în limitele cadrului legal și care este anume procedura de anchetă de serviciu.
Respectiv, în cadrul acesteia apelantul avea posibilitatea de a-și prezenta
poziția sa și probele întru susținerea acesteia or, procedura legală a fost
respectată.
Cu referire la modul de desfășurare a procedurii de anchetă de
serviciu, instanța de apel a relevat că actele care au fost adoptate în cadrul
acesteia și ulterior, caracterul justificat sau nejustificat al opiniilor expuse de
auditorii interni Savciuc Olga și Grădinaru Aliona în actele sale, actele
contabile administrate, faptul comiterii sau necomiterii a unor fraude de către
factorii de decizie ai ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”,
etc, instanța de fond just a remarcat că, acestea nu pot forma obiect de
examinare în prezenta cauză, deoarece sunt acte și proceduri care urmau a fi
întocmite, analizate în cadrul procedurii anchetei de serviciu, adică după
adoptarea Deciziei contestate a Consiliului mun. Bălți nr. 9/6 din 23.08.2021.
A concluzionat Curtea de Apel Bălți că, la adoptarea actului a fost
urmărit un scop legitim – de a iniția procedura legală, prevăzută de art. 208
alin.(2) din Codul muncii, în cadrul căreia să fie analizate acțiunile persoanei
angajate Hmarnîi Iurie, cu respectarea dreptului de a prezenta poziția și de a
prezenta probe în susținerea acesteia și astfel a stabili adevărul. Actul
contestat a vizat aplicarea unei măsuri potrivite, or relațiile de muncă cu
Hmarnîi Iurie nu au fost încetate, ci doar suspendate în condițiile legii, fiind
unica modalitate legală de a verifica justețea informației auditorilor interni
referitor la comiterea abaterilor disciplinare în cadrul exercitării atribuțiilor
de către Hmarnîi Iurie.
EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS
La 24 ianuarie 2024, Iurie Hmarnîi, reprezentat de avocatul Boguțchi
Snejana, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a
solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu
pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului recurentul a susținut cele invocate în cererea
de chemare în judecată și suplimentar a indicat că, instanțele judecătorești
nu s-au expus asupra argumentului înaintat că în perioada efectuării auditului
recurentului, în calitate de administrator al întreprinderii și altor angajați nu
6
li s-au solicitat careva explicații sau prezentarea unor înscrisuri pentru
clarificarea eventualelor întrebări. După efectuarea acestui audit nu a primit
nici un act ce ar indica asupra eventualelor deficiențe sau lipsa acestora.
Reclamantul a indicat că, în cadrul ședinței Comisiei de specialitate a
Consiliului Municipal Bălți din 23 august 2021, a menționat că nu dispune
de niciun document referitor la rezultatele auditului și a prezentat spre
vizionare un șir de acte pe care le-a considerat relevante pentru a combate
cele relatate de auditori, însoțite de explicațiile corespunzătoare ale
specialiștilor din cadrul întreprinderii. Membrii Comisiei, însă, nu dispuneau
de rezultatele auditului la acea dată, motiv pentru care unii consilieri s-au
opus, neavând dovezi pe care să se bazeze, iar alții s-au abținut de la vot,
deoarece nu era clar motivul pentru care reclamantul fusese suspendat din
funcție.
Reclamantul consideră că, în procedura de emitere a Deciziei nr. 9/6
din 23 august 2021, prin care s-a inițiat ancheta de serviciu în privința
administratorului DRCD Bălți, s-a omis o etapă importantă, obligatorie, care
trebuia să precede adoptarea deciziei. Astfel, Raportul privind rezultatele
activității de audit intern trebuia mai întâi să fie prezentat și examinat în
cadrul Consiliului de administrație al Întreprinderii Municipale „Direcția
Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, iar ulterior să fie aprobat un plan de
acțiuni pentru înlăturarea deficiențelor depistate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile
instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două
luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu
stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost
atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
7
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs
doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța
de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este
obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă
temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție
examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului
într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe
noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de
către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea
cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători
adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea
recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la data de 28 noiembrie 2023, prin intermediul
poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică
anexat la dosar (f.d.82). Cererea de recurs a fost depusă tot la data de 4
ianuarie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din
Codul administrativ.
Din analiza prevederilor art.2451 din Codul administrativ, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne
devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
8
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Iurie Hmarnîi, reprezentat de avocatul Boguțchi Snejana, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă
la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel
Nord și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor
de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Iurie Hmarnîi, reprezentat de avocatul Boguțchi Snejana,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Nord,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
9
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit.
h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Iurie Hmarnîi, reprezentat de
avocatul Boguțchi Snejana.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Stella Bleșceaga
10