ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 05.03.2025

3ra-140/24 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
05.03.2025
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
recurs vădit neîntemeiat
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-140/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

cu privire la inadmisibilitatea recursului

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Hmarnîi Iurie împotriva Consiliului mun. Bălți, terți

OT Bălți al Cancelariei de Stat, ÎM „Direcția Reparații și Construcții

Drumuri Bălți”, Seamusi Oleg, Juraveț Serghei, Primarul mun. Bălți cu

privire la contestarea actului administrativ,

și la cererea de chemare în judecată a OT Bălți al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului mun. Bălți, terți Hmarnîi Iurie, ÎM „Direcția Reparații

și Construcții Drumuri Bălți”, Seamusi Oleg, Juraveț Serghei, Primarul mun.

Bălți cu privire la contestarea actului administrativ,

(Dosarul nr. 3ra-140/24

NR. PIGD 2-21152591-01-3ra-08022024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza, judecătoria Bălți, sediul Central: Vladislav

Schibin

Curtea de Apel Bălți : Stella Procopciuc, Dumitru Corolevschi, Diana

Stănilă,

05 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Iurie

Hmarnîi, reprezentat de avocatul Boguțchi Snejana

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Stella Bleșceaga, judecători,

constată următoarele:

în judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, terț Oficiul Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat, solicitând anularea Deciziei nr.9/6 din 23 august 2021

„Cu privire la inițierea anchetei de serviciu în privința dlui Hmarnîi Iurie”

adoptate de către Consiliul mun. Bălți în cadrul ședinței din 23 august 2021,

precum și încasarea cheltuielilor de judecată suportate.

fost numit în funcția de administrator al ÎM „Direcția Reparații și Construcții

Drumuri Bălți” prin Decizia Consiliului Municipal Bălți nr. 16/43 din 21

decembrie 2020. În vederea reglementării raporturilor juridice, la data de 23

decembrie 2020, a fost încheiat contractul individual de muncă al

administratorului întreprinderii municipale, nr. 14/20.

Decizia nr.9/6 „Cu privire la inițierea anchetei de serviciu în privința dlui

Hmarnîi Iurie”. Prin aceeași Decizie, s-a dispus suspendarea contractului

individual de muncă. Temeiul adoptării acestui act, conform părții

introductive a Deciziei, îl constituie prevederile art. 14 din Legea nr. 436-

XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, art. 78 alin. (2) lit.

a) și art. 208 alin. (2) din Codul muncii, precum și Dispoziția primarului nr.

98 din 27 mai 2021 „Cu privire la efectuarea misiunii de audit intern”,

Dispoziția primarului nr. 131 din 5 iulie 2021 „Cu privire la modificarea

dispoziției primarului nr. 98 din 27.05.2021” și nota de serviciu nr. 03-

18/5900 din 17 august 2021, semnată de șeful Serviciului Auditului Intern,

Oga Savciuc.

Construcții Drumuri Bălți” a fost efectuat un audit intern. Pe parcursul

desfășurării auditului, nici administratorului întreprinderii, Hmarnîi Iurie, și

nici altor angajați nu li s-au solicitat explicații sau documente pentru

clarificarea eventualelor aspecte investigate. După finalizarea auditului,

administratorul nu a primit niciun act care să constate existența sau

inexistența unor deficiențe. Ulterior, la data de 23 august 2021, în cadrul

1

ședinței Comisiei de specialitate a Consiliului Municipal Bălți, Hmarnîi Iurie

a menționat că nu deține un raport oficial privind rezultatele auditului.

Totodată, acesta a prezentat mai multe documente pe care le-a considerat

relevante pentru a combate concluziile auditorilor, însoțite de explicațiile

specialiștilor din cadrul întreprinderii. Membrii Comisiei nu aveau, la acel

moment, acces la concluziile auditului, motiv pentru care unii consilieri s-au

opus luării unei decizii în lipsa unor probe concrete, iar alții s-au abținut de

la vot, considerând neclară suspendarea lui Hmarnîi Iurie din funcție. Doar

dna Savciuc a declarat că nu îl acuză direct pe Hmarnîi Iurie, însă a subliniat

că există suspiciuni privind posibile încălcări.

96/21, a solicitat șefului Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat controlul

de legalitate al Deciziei nr. 6/9 din 23 august 2021, invocând încălcarea

dreptului său la muncă, a dreptului la informație și a dreptului de a examina

actele auditului efectuat la întreprindere. De asemenea, la 02 septembrie

2021, Hmarnîi Iurie a formulat o cerere prealabilă adresată Consiliului

Municipal Bălți, prin care a solicitat anularea în totalitate a prevederilor

Deciziei nr. 6/9 din 23 august 2021, în temeiul pct. 6 al actului contestat.

19/6290 din 24 septembrie 2021 la cererea prealabilă, prin care i s-a refuzat

examinarea în fond a solicitării, motivându-se că, în conformitate cu

prevederile art. 163 din Codul administrativ, procedura de examinare a

cererii prealabile nu se aplică în cazul actelor administrative individuale

emise de un consiliu local. De asemenea, la 16 septembrie 2021, reclamantul

a primit răspunsul nr. 1306/OT1-846, emis de Oficiul Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat, prin care i s-a comunicat că s-a solicitat furnizarea

copiilor tuturor documentelor relevante, urmând ca măsurile întreprinse să îi

fie comunicate ulterior. Ulterior, prin răspunsul nr. 1306/OT1-857 din 22

septembrie 2021, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat l-a informat

suplimentar pe Hmarnîi Iurie că actul contestat a fost supus controlului de

legalitate, fiind constatat ca ilegal. În consecință, s-a solicitat autorității

emitente reexaminarea și abrogarea în totalitate a actului, întrucât nu au fost

respectate procedurile legale.

20 septembrie 2021, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a solicitat

Consiliului Municipal Bălți reexaminarea și anularea în totalitate a Deciziei

nr. 9/6 din 23 august 2021. În susținerea acestei solicitări, Oficiul Teritorial

Bălți a invocat faptul că, la adoptarea actului administrativ, autoritatea

emitentă nu a respectat normele de drept material și procedural. La 21

septembrie 2021, Consiliul Municipal Bălți a adoptat Decizia nr. 10/30 „Cu

privire la eliberarea din funcție a dlui Hmarnîi Iurie, administrator al ÎM

„Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”. Prin acest act, s-a dispus

încetarea contractului individual de muncă nr. 14/20 din 23 decembrie 2020,

încheiat cu Hmarnîi Iurie, începând cu data de 21 septembrie 2021, în

temeiul art. 200 din Codul civil.

2

anterior la data de 30 septembrie 2021. În susținerea poziției sale, a invocat

prevederile art. 31 și art. 118 alin. (1), (2) lit. c) din Codul administrativ, art.

88 alin. (1), (2) din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația

publică locală, precum și art. 7 și 8 din Legea nr. 229 din 23.09.2010 privind

controlul financiar public intern.

comis de Savciuc Olga și Grădinaru Aliona în cadrul desfășurării misiunii

de audit intern, realizată în temeiul Dispoziției primarului nr. 98 din 27 mai

au solicitat explicații de la el sau de la alți angajați ai ÎM „Direcția Reparații

și Construcții Drumuri Bălți” cu privire la aspectele care ar fi necesitat

clarificări, formulându-și concluziile exclusiv pe baza propriei experiențe.

Legea nr.246 din 22.11.2017 cu privire la întreprinderea de stat și

întreprinderea municipală, precum și cu pct.5 și 6 din Dispoziția primarului

nr.98 din 27.05.2021, auditorul nu a prezentat nici o scrisoare pe blancheta

sa cu antet administratorului ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri

Bălți”, Hmarnîi Iurie, în care să fi inclus deficiențele depistate, precum și

propuneri de soluționare a acestora. Cu nota de serviciu elaborată de auditorii

interni a avut posibilitatea să facă cunoștință după depunerea unui șir de

cereri, adică abia la data de 27 septembrie 2021, deși urma a-i fi prezentat

proiectul acestui raport inițial lui.

al rezultatelor activității de audit, ci o notă de serviciu nedatată, fără antet și

blanchetă, pe care nu au prezentat-o Comisiei de specialitate a Consiliului

mun. Bălți la 23 august 2021, ci doar au declarat că presupun că au fost

comise careva încălcări, fără a aduce probe pertinente și reale în acest sens.

Ca rezultat, Comisia de specialitate a Consiliului mun. Bălți, conducându-se

de aluziile d-nei Savciuc au inițiat ancheta de serviciu în privința lui Hmarnîi

Iurie și i-au suspendat acțiunea contractului individual de muncă, deci,

efectiv l-au înlăturat abuziv și neîntemeiat de la muncă prin ce i-a încălcat

dreptul la muncă.

conține motive clare și explicite care să justifice adoptarea sa. De asemenea,

a invocat faptul că, în procedura de emitere a acestei decizii, a fost omisă o

etapă esențială și obligatorie, care precede adoptarea actului – prezentarea și

examinarea Raportului privind rezultatele activității de audit intern în cadrul

Consiliului de administrație al ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri

Bălți”. Abia după această etapă urma să fie aprobat un plan de acțiuni pentru

remedierea eventualelor deficiențe constatate.

septembrie 2021, după nenumăratele adresări către președintele Comisiei de

anchetă, abia la 16 septembrie 2021 au fost expediate pe adresa de email a

avocatului copiile materialelor anchetei de serviciu. Astfel, i-a fost îngrădit

3

dreptul de a face cunoștință cu materialele anchetei și dreptul de a depune

explicații. Mai mult ca atât că în perioada 14 septembrie – 27 septembrie

2021 a fost internat la tratament medical staționar la Spitalul Clinic

Municipal Bălți, iar de pe 27 septembrie 2021 până pe 06 octombrie 2021 s-

a aflat la tratament ambulatoriu, starea sănătății nepermițându-i să facă

eforturi sau să se deplaseze.

a depus cerere de chemare în judecată către Consiliul mun. Bălți, terț

Hmarnîi Iurie, privind anularea Deciziei nr.9/6 din 23 august 2021 „Cu

privire la inițierea anchetei de serviciu în privința dlui Hmarnîi Iurie”.

contestată este ilegală, întrucât în motivarea acesteia lipsesc temeiurile

esențiale de drept și de fapt care au stat la baza adoptării sale de către

autoritatea publică. Astfel, având în vedere prevederile art. 88 alin. (1) și art.

87 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală, coroborate cu dispozițiile art. 6 alin. (1), art. 7 și art. 8 din

Legea nr. 229 din 26 noiembrie 2010 privind controlul financiar public

intern, s-a constatat existența unui abuz de serviciu comis de dna Savciuc

Olga și Grădinaru Aliona în cadrul realizării misiunii de audit intern,

efectuate în temeiul Dispoziției primarului nr. 98 din 27 mai 2021.

prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 246 din 22 noiembrie 2017 privind

întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, precum și de la pct. 5 și 6

din Dispoziția primarului nr. 98 din 27 mai 2021, auditorii nu au prezentat

nicio scrisoare oficială cu antet către administratorul ÎM „Direcția Reparații

și Construcții Drumuri Bălți”, în care să fi inclus deficiențele depistate și

propunerile de soluționare a acestora. În plus, auditorii interni nu au întocmit

un Raport al rezultatelor activității de audit, ci doar o Notă de serviciu

nedatată, fără antet și blanchetă, care nu a fost prezentată Comisiei de

specialitate a Consiliului Municipal Bălți la data de 23 august 2021. În

schimb, auditorii au declarat doar că presupun că au fost comise anumite

încălcări, fără a aduce dovezi concrete. Ca urmare a acestor constatări,

Comisia de specialitate a Consiliului Municipal Bălți, bazându-se pe

afirmațiile dnei Savciuc, a inițiat o anchetă de serviciu împotriva lui Hmarnîi

Iurie și i-a suspendat acțiunea contractului său individual de muncă, ceea ce

a dus la înlăturarea sa abuzivă și neîntemeiată de la locul de muncă, încălcând

astfel dreptul său la muncă.

9/6 din 23 august 2021, s-a omis o etapă importantă care este obligatorie și

care precede adoptarea deciziei și anume că Raportul rezultatelor activității

de audit urma a fi prezentat mai întâi spre examinare către Consiliul de

administrație a ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, unde

urma să fie aprobat planul de acțiuni pentru înlăturarea deficiențelor

depistate.

4

respins cererea de chemare în judecată înaintată de Hmarnîi Iurie împotriva

Consiliului Municipal Bălți, a terților Oficiul Teritorial al Cancelariei de

Stat, ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, Seamusi Oleg,

Juraveț Serghei și Primarul municipiului Bălți, privind anularea Deciziei nr.

9/6 din 23 august 2021, precum și cererea de încasare a cheltuielilor de

judecată. Totodată, a fost respinsă și cererea de chemare în judecată înaintată

de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat către Consiliul Municipal

Bălți, avându-i ca terți pe Hmarnîi Iurie, ÎM „Direcția Reparații și Construcții

Drumuri Bălți”, Seamusi Oleg, Juraveț Serghei și Primarul municipiului

Bălți, privind anularea aceleași Decizii nr. 9/6 din 23 august 2021.

hotărârea judecătoriei Bălți, sediul Central, din 27 iulie 2022, solicitând

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de

chemare în judecată. Ulterior, la data de 22 noiembrie 2022, Hmarnîi Iurie a

depus apel motivat.

respinsă cererea de apel înaintată de Hmarnîi Iurie împotriva hotărârii din

27 iulie 2022 a judecătoriei Bălți, sediul Central.

Consiliului mun. Bălți nr.9/6 din 23.08.2021 întrunește condițiile minimale

de motivare a temeiurilor de fapt și de drept, analizate împreună cu

înscrisurile anexate la referința pârâtului cu titlu de dosar administrativ. Or,

temeiurile de drept ale emiterii deciziei sub aspect al raportului de muncă, au

fost indicate, fiind corespunzătoare speței – art.78 alin.(2) lit. a), art.208

alin.(2) Codul muncii. La fel, au fost indicate și temeiurile de fapt, care au

determinat adoptarea deciziei de inițiere a anchetei de serviciu și

corespunzător de suspendare a contractului individual de muncă.

auditorul intern Grădinaru Aliona nu au acționat în mod samavolnic, ci în

calitate de angajați, conform atribuțiilor funcționale în vederea executării

dispoziției conducătorului ierarhic superior. Astfel, s-a respins argumentul

apelantului precum că, Savciuc Olga și Grădinaru Aliona la realizarea

misiunii de audit intern au admis abuz de serviciu, ca fiind nejustificat

deoarece acestea își executau obligațiunile serviciu.

a anchetei de serviciu a fost și faptul dispunerii cu câteva luni înainte a

misiunii de audit intern la întreprinderea municipală transmisă în

administrate lui Hmarnîi Iurie. Adică, a existat un substrat juridic preliminar

inițierii procedurii.

5

ca fiind plauzibil argumentul părții pârâte, confirmat și de către martor,

potrivit căruia raportul asupra misiunii de audit dispus nu a fost întocmit la

data indicată, ci a fost întocmită Notă de serviciu. Or, în cazul perfectării la

acel moment a raportului, acest fapt ar fi semnificat desfășurarea investigării

fraudei de către autorii interni, fapt care le este interzis prin lege și despre

care fapt auditorii au înștiințat ordonatorul – Primarul mun. Bălți.

anume efectuarea verificării, controlului acțiunilor angajatului Hmarnîi Iurie

în limitele cadrului legal și care este anume procedura de anchetă de serviciu.

Respectiv, în cadrul acesteia apelantul avea posibilitatea de a-și prezenta

poziția sa și probele întru susținerea acesteia or, procedura legală a fost

respectată.

serviciu, instanța de apel a relevat că actele care au fost adoptate în cadrul

acesteia și ulterior, caracterul justificat sau nejustificat al opiniilor expuse de

auditorii interni Savciuc Olga și Grădinaru Aliona în actele sale, actele

contabile administrate, faptul comiterii sau necomiterii a unor fraude de către

factorii de decizie ai ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”,

etc, instanța de fond just a remarcat că, acestea nu pot forma obiect de

examinare în prezenta cauză, deoarece sunt acte și proceduri care urmau a fi

întocmite, analizate în cadrul procedurii anchetei de serviciu, adică după

adoptarea Deciziei contestate a Consiliului mun. Bălți nr. 9/6 din 23.08.2021.

urmărit un scop legitim – de a iniția procedura legală, prevăzută de art. 208

alin.(2) din Codul muncii, în cadrul căreia să fie analizate acțiunile persoanei

angajate Hmarnîi Iurie, cu respectarea dreptului de a prezenta poziția și de a

prezenta probe în susținerea acesteia și astfel a stabili adevărul. Actul

contestat a vizat aplicarea unei măsuri potrivite, or relațiile de muncă cu

Hmarnîi Iurie nu au fost încetate, ci doar suspendate în condițiile legii, fiind

unica modalitate legală de a verifica justețea informației auditorilor interni

referitor la comiterea abaterilor disciplinare în cadrul exercitării atribuțiilor

de către Hmarnîi Iurie.

Snejana, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu

pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

de chemare în judecată și suplimentar a indicat că, instanțele judecătorești

nu s-au expus asupra argumentului înaintat că în perioada efectuării auditului

recurentului, în calitate de administrator al întreprinderii și altor angajați nu

6

li s-au solicitat careva explicații sau prezentarea unor înscrisuri pentru

clarificarea eventualelor întrebări. După efectuarea acestui audit nu a primit

nici un act ce ar indica asupra eventualelor deficiențe sau lipsa acestora.

Consiliului Municipal Bălți din 23 august 2021, a menționat că nu dispune

de niciun document referitor la rezultatele auditului și a prezentat spre

vizionare un șir de acte pe care le-a considerat relevante pentru a combate

cele relatate de auditori, însoțite de explicațiile corespunzătoare ale

specialiștilor din cadrul întreprinderii. Membrii Comisiei, însă, nu dispuneau

de rezultatele auditului la acea dată, motiv pentru care unii consilieri s-au

opus, neavând dovezi pe care să se bazeze, iar alții s-au abținut de la vot,

deoarece nu era clar motivul pentru care reclamantul fusese suspendat din

funcție.

din 23 august 2021, prin care s-a inițiat ancheta de serviciu în privința

administratorului DRCD Bălți, s-a omis o etapă importantă, obligatorie, care

trebuia să precede adoptarea deciziei. Astfel, Raportul privind rezultatele

activității de audit intern trebuia mai întâi să fie prezentat și examinat în

cadrul Consiliului de administrație al Întreprinderii Municipale „Direcția

Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, iar ulterior să fie aprobat un plan de

acțiuni pentru înlăturarea deficiențelor depistate.

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două

luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu

stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează

jurisprudența Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost

atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost

pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

7

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs

doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța

de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este

obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă

temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție

examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului

într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe

noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de

către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea

cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători

adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea

recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la data de 28 noiembrie 2023, prin intermediul

poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică

anexat la dosar (f.d.82). Cererea de recurs a fost depusă tot la data de 4

ianuarie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din

Codul administrativ.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

8

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Iurie Hmarnîi, reprezentat de avocatul Boguțchi Snejana, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă

la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Nord și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor

de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant

pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

recursul depus de Iurie Hmarnîi, reprezentat de avocatul Boguțchi Snejana,

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Nord,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

9

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Iurie Hmarnîi, reprezentat de

avocatul Boguțchi Snejana.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Stella Bleșceaga

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2025-03-05
0,94
3ra-898/23 — anularea actului administrativ, repararea prejudiciului moral
ul art. 269-270, 443, 266 din Codul de procedură civilă, art.195 din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite cererea depusă de Primăria mun. Bălţi şi Primarul mun. Bălţi cu privire la retragerea recursului. Înceteaz
CSJ 2024-09-11
0,94
3ra-598/23 — anularea actului adminstrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Consiliul municipal Bălți, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împo
CSJ 2024-11-27
0,94
3ra-155/23 — anularea raspunsului, obligarea emiterii actului administrativ favorabil
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Andrei Guțu, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Guțu Andrei împotriva Judecătoriei Bălți, intervenient accesoriu C
CSJ 2020-02-28
0,94
3ra-250/20 — anularea deciziei
Dosarul nr.3ra-250/2020 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (E. Balan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Toderaș, E. Bejenaru, O. Moraru) Î N C H E I E R E 28 februarie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi
CSJ 2021-05-26
0,94
3ra-403/21 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la informatie, sanctionarea piritilor, repararea prejudiciului moral
v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009). Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea acțiunii depuse de Iurie Grecu iar nejudecarea în fond a cauzei de către instanța de apel, pune instanța de recurs î
Sursă