3ra-155/23 — anularea raspunsului, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-155/23 — anularea raspunsului, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Andrei Guțu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Guțu Andrei împotriva Judecătoriei Bălți, intervenient

accesoriu Consiliul Superior al Magistraturii privind anularea răspunsului și

obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți

(Dosarul nr. 3ra-155/23

NR. PIGD 2-21186609-01-3ra-02022023)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul

administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023). Dezacordul

recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a

deciziei contestate. Invocarea declarativă a faptului că decizia instanței de

apel se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor

Au examinat anterior cauza judecătoria Edineț, sediul Central: N. Bobu,

Curtea de Apel Bălți: S. Procopciuc, Iu. Grosu, D. Corolevschi

27 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Andrei

Guțu

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Stella Bleșceaga,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Judecătoriei Bălți, persoană terță Consiliul Superior al

Magistraturii, cu privire la anularea răspunsurilor nr. 42896 din 29.10.2021;

nr. 43584 din 03.11.2021 și nr. 46001 din 16.11.2021; suspendarea efectelor

răspunsurilor nr. 42896 din 29.10.2021; nr. 43584 din 03.11.2021 și nr.

46001 din 16.11.2021; emiterea actului administrativ de constatare a

dreptului la concediu neplătit pentru perioada 29.10.2021 – 05.11.2021 în

privința judecătorului Judecătoriei Bălți sediul Central, Guțu Andrei.

administrației Judecătoriei Bălți cu cerere privind acordarea concediului

neplătit pentru perioada 29.10 -05.11.2021 în legătură cu situația personal-

familiară – prelungirea vacanței forțate a elevilor în legătură cu situația

epidemiologică din țară. La 30.10.2021 i s-a respins cererea deoarece nu a

fost „suficient motivată”.

Bălți cu cerere privind acordarea concediului neplătit pentru perioada

29.10.2021 – 05.11.2021 sau a concediului parțial în avans pentru anul 2022

invocând aceleași motive că, prin ordinul din 29.10.2021 nr. 286, DÎTS a

Primăriei Bălți a prelungit vacanța forțată a elevilor, în legătură cu situația

epidemiologică din țară. La 04.11.2021 a primit răspuns de la administrația

Judecătoriei Bălți precum că cererea sa repetată nu poate fi soluționată

deoarece nu corespunde cerințelor legale stabilite pentru documentul

electronic, deși pe cerere este semnătura, aceasta fiind olografă/copie și nu

reprezintă semnătura electronică în sensul prevederilor Legii privind

semnătura electronică și document electronic.

concediului neplătit pentru perioada de 29.10.2021 – 05.11.2021 sau a

concediului parțial în avans pentru anul 2022, pe aceleași motive, anexând

copiile certificatelor de naștere a copiilor și ordinul din 29.10.2021 nr. 286 a

DÎTS primăria Bălți. Consideră că aceste răspunsuri sunt abuzive și ilegale.

A mai susținut că motivul invocat este întemeiat, deoarece are copii elevi în

vârstă de 7 ani și 14 ani, pe care nu poate să-i lase fără supraveghere, fiind

prelungită vacanța forțată a elevilor, iar o altă persoană majoră nu poate să-l

1

înlocuiască. De asemenea a precizat că î-și rezervă dreptul să completeze

acțiunea și anexele, inclusiv cuantumul despăgubirilor, la momentul

informării despre recepționarea acțiunii și a anexelor de către instanța

competentă.

dispus strămutarea cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată

înaintată de Andrei Guțu către Judecătoria Bălți, persoana terță Consiliul

Superior al Magistraturii privind anularea răspunsurilor și obligarea emiterii

actului administrativ la Judecătoria Edineț.

Central, s-a comunicat reclamantului Guțu Andrei despre posibilitatea

completării acțiunii înaintate în instanța de judecată prin concretizarea

pretențiilor referitor și la încasarea despăgubirilor și prezentarea înscrisurilor

relevante, acordându-i pentru aceasta un termen de 10 zile din momentul

recepționării încheierii, pentru a înlătura neajunsurile menționate.

Edineț, sediul Central, acțiunea în contencios administrativ concretizată, prin

care a solicitat anularea răspunsurilor nr.42896 din 29.10.2021; nr. 43584

din 03.11.2021 și nr. 46001 din 16.011.2021 și obligarea pârâtului de a emite

actul administrativ de acordare a concediului neplătit pentru perioada

29.10.2021 – 05.11.2021 în privința judecătorului Judecătoriei Bălți (sediul

Central) Guțu Andrei. Alte solicitări privind încasarea unor sume de bani cu

titlu de prejudicii materiale, morale nu a solicitat.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

acțiunea înaintată de Guțu Andrei împotriva Judecătoriei Bălți privind

anularea răspunsului și obligarea emiterii actului administrativ favorabil a

fost admisă. S-au anulat răspunsurile nr.42896 din 29.10.2021, nr.43584 din

03.11.2021 și nr.46001 din 16.11.2021, semnate de Președintele interimar al

Judecătoriei Bălți, ca neîntemeiate. S-a obligat Judecătoria Bălți de a emite

actul administrativ de acordare a concediului neplătit pentru perioada

29.10.2021 – 05.11.2021 în privința judecătorului Judecătoriei Bălți, sediul

Central, Guțu Andrei.

prealabil împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț din 19 mai 2022, iar la

01.09.2022, a prezentat motivarea apelului.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea din 19 mai 2022 a judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a emis o

2

decizie nouă prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată

de Andrei Guțu.

alin.(1) și (2) Codul muncii, (1) din motive familiale și din alte motive

întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu

consimțământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de pînă la

120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin.(2) Unuia dintre

părinții care au 2 și mai mulți copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil

cu dizabilități), părinților singuri necăsătoriți care au un copil de aceeași

vîrstă li se acordă anual, în baza unei cereri scrise, un concediu neplătit cu o

durată de cel puțin 14 zile calendaristice. Acest concediu poate fi alipit la

concediul de odihnă anual sau poate fi folosit aparte (în întregime sau

divizat) în perioadele stabilite de comun acord cu angajatorul.

Guțu Ana născută la 12.09.2014 (7 ani la momentul depunerii acțiunii în

contencios administrativ și Guțu Victor, născut la 30.08.2007 (14 ani la

momentul depunerii acțiunii în contencios administrativ).

reclamantului prima instanță eronat a constat aplicabilitatea la caz a art.120

alin.(2) Codul muncii or, în speța dată, vârsta unui copil este de 14 ani, iar

norma citată prevede că vîrstra a 2 copii să fie de pînă la 14 ani, prin urmare

hotărârea primei instanțe este neîntemeiată.

acordarea concediului neplătit are loc cu consimțământul angajatorului de

comun acord cu angajatorul, astfel, în cazul de față instanța de judecată nu

este competentă să se pronunțe asupra oportunității oferirii unui astfel de

concediu

avans, potrivit art. 114 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, în vechimea în

muncă care dă dreptul la concediu de odihnă anual se includ timpul cînd

salariatul a lucrat efectiv, iar art. 115 alin.(4) din Codul muncii prevede că,

concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat

salariatului, în baza unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform

programării stabilite. Conform prevederilor art. 116 alin.(2), (5) din Codul

muncii, la programarea concediilor de odihnă anuale se ține cont atît de

dorința salariaților, cît si de necesitatea asigurării bunei funcționări a unității.

Programarea concediilor de odihnă anuale este obligatorie atît pentru

angajator, cît și pentru salariat, iar conform art. 29 alin. (3) din Legea cu

privire la statutul judecătorului, concediul de odihnă anual se acordă

judecătorilor de către președinții instanțelor respective, în conformitate cu

programul concediilor de odihnă anuale aprobat de către aceștia. Astfel,

acordarea concediului nu se rezumă doar la depunerea cererii cu atât mai

mult că cerere a fost depusă pentru o perioadă de concediu anterioară

depunerii cererii.

3

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN RECURS

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a hotărârii

instanței de fond.

în judecată și suplimentar a menționat că a fost suficient motivată și probată

necesitatea solicitării concediului neplătit prin prelungirea vacanței forțate a

elevilor, în legătură cu situația epidemiologică din țară. A apreciat răspunsul

drept ilegal și neîntemeiat care lezează drepturile acestuia în calitate de

salariat și în contradicție cu art.10 al.(1) din Legea cu privire la statutul

judecătorului.

sa instanța de apel, este că Guțu Andrei are 2 copii minori elevi. Or, instanța

de apel incorect a interpretat prevederile art.120 alin.(2) Codul muncii, din

motive familiale și din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise,

salariatului i se poate acorda, cu consimțământul angajatorului, un concediu

neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite

un ordin.

că, unuia dintre părinții care au 2 și mai mulți copii în vârstă de până la 14

ani (sau un copil cu dizabilități), părinților singuri necăsătoriți care au un

copil de aceeași vîrstă li se acordă anual, în baza unei cereri scrise, un

concediu neplătit cu o durată de cel puțin 14 zile calendaristice. Acest

concediu poate fi alipit la concediul de odihnă anual sau poate fi folosit

aparte (în întregime sau divizat) în perioadele stabilite de comun acord cu

angajatorul.

prin interpretare unei altei legi, care nici nu a fost invocată de către recurent

și nu a examinat legalitatea refuzului emiterii actului individual prin prisma

art.120 alin. 1 Codul muncii

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

2023) prevede următoarele:

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

relevă că:

4

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.”

septembrie 2023) prevede:

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere,

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 245 alin. (2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) prevede:

”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat

dispozitivul deciziei contestate la 24 noiembrie 2022 în ședință publică. Din

materialele dosarului rezultă că, instanța de apel a notificat recurentului

dispozitivul deciziei la data de 25 noiembrie 2023, iar decizia motivată la

data de 24 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice. Astfel, recursul

depus la data de 29 noiembrie 2022 și motivarea acestuia depusă la data de

06 februarie 2023, au fost este depuse cu respectarea prevederilor art. 245

din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea

modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023).

intimaților copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării

referinței. La data de 10 februarie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii

a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului depus de Guțu

Andrei, inadmisibil

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

5

acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

6

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Guțu Andrei.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Stella Bleșceaga

Oxana Parfeni

7