3ra-926/23 — anularea partiala a actului administrativ cu caracter normativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea partiala a actului administrativ cu caracter normativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-926/23 — anularea partiala a actului administrativ cu caracter normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Ganex-Com”,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Ganex-Com” împotriva
Consiliului municipal Bălți, persoană terță Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei
de Stat, privind anularea parțială a actului administrativ cu caracter normativ,
împotriva hotărârii din 09 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 3ra-926/23
2-22107745-01-3ra-07092023)
Recursul depus până la 1 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.246 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023).
Instanța de fond: Curtea de Apel Bălți: jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depuse
de Societatea cu Răspundere Limitată „Ganex-Com”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 iulie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Ganex-Com” a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți,
persoană terță Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, privind anularea
parțială a actului administrativ cu caracter normativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, prin decizia nr. 17/3 din 10
decembrie 2021 a Consiliului municipal Bălți, a fost aprobat Regulamentul de
comerț local al mun. Bălți.
Conform actului administrativ contestat, au fost impuse un șir de reguli
privind inițierea, încetarea sau desfășurarea comerțului în mun. Bălți aplicabile
persoanelor fizice și juridice.
Reclamanta a susținut că unele prevederi ale actului administrativ
contestat sunt ilegale și urmează a fi anulate. A depus on-line în adresa
Primăriei Bălți notificare privind inițierea activității de comerț nr. ****** din
******, în vederea începerii activații comerciale a unui magazin specializat în
comercializarea cu amănuntul a calculatoarelor, echipamentului pentru
telecomunicații etc.
La 21 iulie 2022, reclamanta a primit refuz la emiterea actului permisiv,
pe motiv că notificarea privind inițierea activității de comerț nu corespunde
cerințelor stabilite de pct. 4.5. din actul administrativ contestat.
Astfel, solicitarea de a prezenta actele indicate la lit. a), c), e), f), g), h),
i) și k) de la pct. 4.5. ale actului administrativ contestat, obligă potențialul
comerciant de a anexa un șir de acte care nu sunt prevăzute de art. 14 din
Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior. Totodată, legea nu îi acordă
administrației publice locale dreptul discreționar de a solicita acte suplimentare
în vederea eliberării actului permisiv.
În acest sens, la adoptarea actului administrativ contestat, pârâtul a admis
încălcarea articolului 3 alin. (4) al Legii nr. 100/2017 cu privire la actele
normative, pe motiv că decizia nr. 17/3 din 10 decembrie 2021 a Consiliului
municipal Bălți depășește limitele competenței instituite prin actul de nivel
superior, care în speță este Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior.
Reclamanta a solicitat anularea în parte a deciziei nr.17/3 din 10
decembrie 2021 a Consiliului municipal Bălți cu privire la aprobarea
1
Regulamentului de comerț local și anume a punctului 4.5. lit. a), c), e), f), g),
h), i) și k).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 09 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a admis
parțial cererea de chemare în judecată depusă Societatea cu Răspundere
Limitată „Ganex-Com”.
S-a anulat pct. 4.5 lit. a), e), f) și i) din Regulamentul privind
desfășurarea activităților de comerț pe teritoriul municipiului Bălți aprobat
prin decizia nr.17/3 din 10 decembrie 2021 a Consiliului mun. Bălți.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut că, prin
decizia nr.17/3 din 10 decembrie 2021 a Consiliului municipal Bălți s-a aprobat
Regulamentul de comerț local (f.d. 77).
Instanța de fond a notat că pct. 4.5. al Regulamentului prevede că, la
notificarea privind inițierea activității de comerț se anexează, următoarele acte:
a) actul care confirmă împuternicirile reprezentantului-în cazul în care
notificarea este depusă prin intermediul unui reprezentant; b) Regulamentul
pieței, adoptat de comerciant și copia de decizie a Consiliului municipal Bălți
de creare a pieței - în cazul piețelor; c) buletinul de identitate a persoanei
împuternicite, d) în cazul unităților de comerț, cu excepția comerțului
ambulant, amplasate pe un teren/ într-o încăpere proprietate publică, la
notificare se anexează copia actului care confirmă dreptul de proprietate sau de
folosință, după caz, asupra terenului/ încăpere proprietate publică; e) extrasul
din Registrul bunurilor imobile care confirmă dreptul de proprietate asupra
imobilului; f) extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice sau din
Registrul de stat a întreprinzătorilor individuali sau copia de pe patenta de
întreprinzător sau certificatul de contribuabil; g) autorizația sanitar-veterinară
de funcționare - în cazul în care desfășoară activități stabilite în anexa nr. 2; h)
autorizația sanitară de funcționare- în cazul în care desfășoară activitățile
stabilite în anexa nr. 3; i) licența - în cazul desfășurării activităților de comerț
supuse licențierii, în conformitate cu Legea nr. 451/2001 privind reglementarea
prin licențiere a activității de întreprinzător; j) depunerea notificării de inițiere
sau de modificare a activității de comerț implică achitarea de către deponent
autorității administrației publice locale a unei plăți de notificare in mărime de
100 de lei. Dovada achitării plății de notificare se prezintă odată cu depunerea
notificării, pe suport fizic sau electronic, în funcție de modalitatea de achitare,
precum și de forma depunerii notificării; k) contractul prestării serviciilor de
evacuare a deșeurilor menajere semnat de autoritatea administrației publice
locale. Toate documentele se prezintă în original sau copii care sunt certificate
prin semnătură de către comerciant sau de către reprezentantul său legal.
Reieșind din dispozițiile art. 14 alin. (1) și (2) lit. h), q), q1) și z1) din
Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală
și art. 3 alin. (4) din Legea cu privire la actele normative nr.100 din 22
2
decembrie 2017, instanța de fond a reiterat că actul normativ al autorității
administrației publice locale trebuie să fie corelat cu prevederile actelor
normative de nivel superior cu care se află în conexiune și nu poate depăși
limitele competenței instituite prin actul de nivel superior și nici nu poate
contravine scopului, principiilor și dispozițiilor acestuia.
Instanța de fond a remarcat că, în pct. 1.1. al Regulamentului de comerț
local, Consiliul municipal Bălți a indicat expres că Regulamentul de comerț
local este elaborat în conformitate cu prevederile legilor Republicii Moldova -
nr. 231 din 23 septembrie 2010 „Cu privire la comerțul interior”, nr.93-XIV
din 15 iulie 1998 „ cu privire la patenta de întreprinzător”, nr.160 din 22 iulie
2011 „privind reglementarea prin autorizare activității de întreprinzător”, nr.
105-XV din 13 martie 2003 „privind protecția consumatorilor”, nr.436-XVI
din 28 decembrie 2006 „privind administrația publică locală”, nr.221 din 19
octombrie 2007 „privind activitatea sanitar- veterinară”, nr.1100 din 30 iulie
2000 „cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției
alcoolice”, nr. 278 din 14 decembrie 2007 „privind controlul tutunului”,
Hotărârilor Guvernului Republicii Moldova nr. 931 din 08 decembrie 2011
„cu privire la desfășurarea comerțului cu amănuntul”, nr. 1209 din 08
noiembrie 2007 „Cu privire la prestarea serviciilor de alimentație publică” , nr.
212 din 04 aprilie 1995 „despre aprobarea Regulilor de comercializare cu
amănuntul a băuturilor alcoolice”, nr.147 din 12 martie 1996 „cu privire la
aprobarea regulilor deservirii sociale a populației”, nr. 955 din 21 august 2004
„privind aprobarea Regulamentului-tip de funcționare a piețelor”, nr.1236 din
19 decembrie 2018 „Cu privire la instituirea resurselor informaționale în
domeniul comerțului”, Clasificatorului activităților din economia Moldovei, și
în legătură cu adoptarea Legii nr. 17 din 04 martie 2021 „Cu privire la
modificarea Legii nr.231/2010 cu privire la comerțul interior”.
Astfel, Regulamentul de comerț local elaborat de Consiliul municipal
Bălți nu poate depăși limitele competenței instituite prin legile enumerate și
nici nu poate contraveni scopului, principiilor și dispozițiilor acestora.
Totodată, instanța de fond a reținut că, prin art. 14 alin. (6) al Legii cu
privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010, datele generale
obligatorii pentru notificare sunt: a) denumirea/numele, sediul/domiciliul,
IDNO/IDNP și datele de contact ale comerciantului sau ale reprezentantului
său legal; b) denumirea și codul activității de comerț conform anexei nr.1 (la
nivel de patru cifre), cu mențiunea privind comercializarea producției
alcoolice, a berii și/sau a articolelor din tutun; c) denumirea și adresa unității
comerciale sau a pieței/amplasamentului; d) tipul unității comerciale conform
Nomenclatorului unităților comerciale; e) programul de activitate al unității
comerciale; f) numărul cadastral al bunului imobil de amplasare a unității
comerciale, cu excepția comerțului ambulant; g) indicarea amplasării unității
comerciale în bloc locativ; h) suprafața comercială sau/și totală, după caz; i)
declarația pe propria răspundere a comerciantului privind respectarea
legislației.
3
Aliniatele (7) – 10 ale articolului din Legea cu privire la comerțul
interior nr. 231 din 23 septembrie 2010 relevă că, (7) alte date din notificare,
care nu sunt prevăzute la alin. (6), se indică corespunzător activității de comerț,
produselor comercializate sau serviciilor prestate, tipului unității comerciale și
proprietății asupra terenului de amplasare a unității comerciale. Activitățile de
comerț prevăzute în anexele nr. 3 și nr. 4 se indică în notificare și în cazurile
cînd nu constituie activitatea principală a comerciantului. (8) Autoritățile
administrației publice locale verifică corectitudinea notificării în privința
corelării elementelor specificate la alin. (7) și acordă, la solicitare, asistență
deponenților în completarea notificărilor. (9) La notificarea privind inițierea
activității de comerț a pieței se anexează informația privind numărul și data
deciziei de creare a pieței și copia de pe regulamentul de funcționare a pieței.
(10) În cazul unităților comerciale amplasate pe un teren/într-o încăpere
proprietate publică, la notificare se anexează copia actului care confirmă
dreptul de proprietate sau de folosință, după caz, asupra terenului/încăperii
proprietate publică. Copiile actelor menționate urmează a fi certificate prin
semnătură de către comerciant sau de către reprezentantul său legal.
Analizând dispozițiile art. (6) din Legea cu privire la comerțul interior
nr. 231 din 23 septembrie 2010 în coraport cu prevederile pct. 4.5 din
Regulamentul de comerț local, instanța de fond a stabilit că, în ultimul act
normativ administrația publică locală a prevăzut suplimentar un șir de date care
urmează să le prezinte toți potențialii comercianți. Or, alin. (1) lit. a) și e) din
art. 6 al Legii cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010
prevede că, activitățile de comerț desfășurate în teritoriu sunt administrate și
coordonate de autoritățile administrației publice locale conform reglementărilor
naționale în vigoare. Autoritățile menționate exercită următoarele atribuții:
asigură implementarea politicii de stat în domeniul comerțului în teritoriu în
limita competențelor funcționale; asigură implementarea principiului
„ghișeului unic" la verificarea datelor indicate în notificările depuse de
comercianți.
Totodată, alin. (5) din același articol prevede că, în cadrul
regulamentului de comerț local, Consiliul local are dreptul să stabilească
interdicții și cerințe privind desfășurarea activității de comerț în următoarele
privințe: h) cerințe privind respectarea regulilor de asigurare a curățeniei pe
adresa unității comerciale/unității de alimentație publică, în modul stabilit de
autoritatea administrației publice locale.
Raportînd dispozițiile enunțate la regulamentul contestat prin acțiunea de
control normativ, instanța de fond a reținut că solicitările consiliului local de
anexare la notificare a actului care confirmă împuternicirile reprezentantului, a
extrasului din Registrul bunurilor imobile, a extrasului din Registrul de stat al
persoanelor juridice sau din Registrul de stat a întreprinzătorilor individuali sau
a copiei de pe patenta de întreprinzător sau certificatului de contribuabil, a
licenței de activitate în comerț, adică a actelor specificate în Regulamentul de
comerț local conform lit. a), e), f) și i) din pct. 4.5., contravin Legii cu privire
4
la comerțul interior, care nu specifică despre anexarea la notificare a unor
asemenea acte. Mai mult ca atât, actele menționate conform lit. a), e), f) și i)
din pct. 4.5. din Regulamentul contestat, se referă la date publice care se
regăsesc în registrele de publicitate, iar, reieșind din prevederile art. 17 alin. (1)
al Legii cu privire la comerțul interior, consiliul local este investit cu obligația
verificării datelor publice prin accesarea registrelor de publicitate.
Totodată, instanța de fond a menționat că, deși în art.14 alin. (6) al Legii
cu privire la comerțul interior legiuitorul numește datele generale, acesta nu
prevede o listă exhaustivă de date pentru a fi prezentate de potențialii
comercianți, or, solicitarea datelor suplimentare de către administrația publică
locală este condiționată de anumiți factori.
În contextul celor menționate, instanța de fond a conchis că administrația
publică locală la elaborarea actului administrativ cu caracter normativ în pct.
4.5 a depășit dispozițiile art.14 alin. (6) al Legii cu privire la comerțul interior,
or, datele solicitate de acesta suplimentar nu vizează anumite categorii de
potențiali comercianți, ci sunt unice pentru toți viitorii comercianți indiferent
de tipul de activitate, marfa care urmează a fi realizată, locul desfășurării
activității de comerț ș.a.
Prin urmare, instanța de fond a ajuns la concluzia că Regulamentul de
comerț local, aprobat prin decizia nr. 17/3 din 10 decembrie 2021 a Consiliului
municipal Bălți - în latura prevederilor specificate la pct. 4.5. lit. a), e), f) și i),
urmează a fi anulat.
Totodată, instanța de fond a reținut că cerințele din regulamentul
contestat privind anexarea la notificare a autorizației sanitare/sanitar-veterinare,
precum și actelor ce țin de salubrizarea locului de comerț, adică a actelor
specificate conform lit. g), h) și k) a pct. 4.5 din Regulament, se regăsesc în
prevederile Legii cu privire la comerțul interior. Or, din art. 6, alin. (5) al Legii
prevede că, în cadrul regulamentului de comerț local, consiliul local are dreptul
să stabilească interdicții și cerințe privind desfășurarea activității de comerț în
ce privește respectarea regulilor de asigurare a curățeniei pe adresa unității
comerciale/unității de alimentație publică, în modul stabilit de autoritatea
administrației publice locale.
La fel, anexa 3 din Legea cu privire la comerțul interior vizează lista de
activități comerciale care sînt supuse autorizării sanitar-veterinare sau
înregistrării de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, la fel și
Lista de activități ale unităților comerciale pentru care se eliberează autorizații
sanitare de funcționare respectiv, pentru asemenea activități (conform
mențiunilor din anexa respectivă) sunt necesare autorizațiile sanitare/sanitar-
veterinare.
Articolul 13 alin. (6) din Legea cu privire la comerțul interior prevede
că, pentru desfășurarea activităților de comerț, comercianții trebuie: d) să
obțină actul permisiv corespunzător, dacă acesta este impus de lege în raport cu
activitatea comerciantului.
5
De rând cu aceasta, alin. (6) din art. 21 al Legii cu privire la comerțul
interior prevede că, la desfășurarea activității de comerț, comercianții sunt
responsabili de respectarea legislației sanitare, sanitar-veterinare, de prevenirea
și stingerea incendiilor, de protecția mediului, precum și de respectarea
legislației specifice domeniului de activitate.
Totodată, alin. (4) din art. 21 al Legii cu privire la comerțul interior
prevede că comercianții sunt obligați să asigure colectarea, depozitarea și
transportarea deșeurilor rezultate din activitatea de comerț în conformitate cu
legislația privind gestionarea deșeurilor. Colectarea și transportarea deșeurilor
se efectuează: a) de către comerciant în cazul în care acesta deține autorizație
privind gestionarea deșeurilor; și/sau b) de către persoane juridice care dețin
autorizație privind gestionarea deșeurilor și care au încheiat contract cu
comerciantul.
Raportînd cerințele din Regulamentul de comerț local stabilite conform
pct. 4.5 la dispozițiile din Legea cu privire la comerțul interior, instanța de fond
a stabilit că prevederile în latura lit. g), h), și k) a pct. 4.5 din regulament
necesită a fi păstrate, astfel respingând în această latură acțiunea depusă de
reclamantă. Or, art. 1 alin. (1) din Legea cu privire la comerțul interior prevede
că scopul legii este crearea cadrului juridic corespunzător desfășurării
activităților de comerț prin dezvoltarea rețelei de distribuție a produselor și
serviciilor comerciale în condițiile respectării liberei concurențe, protecției
vieții, sănătății, securității și intereselor economice ale consumatorilor.
La fel, instanța de fond a reținut că anexarea la notificare a buletinului de
identitate a împuternicitului, adică a actului specificat conform lit. c) din pct.
4.5 a Regulamentului își are existența prin prisma prevederilor art. 15 alin. (3)
din Legea cu privire la comerțul interior, care specifică faptul că, notificarea
privind inițierea activității de comerț poate fi depusă nu doar fizic, ci și on-line,
iar în asemenea caz își are locul anexarea actului de identitate a deponentului,
în scopul realizării de către autoritate a sarcinilor de verificare a corectitudinii
datelor necesare inițierii activității de comerț.
Prin urmare, instanța de fond a conchis de a respinge acțiunea și în
latura cerinței de anulare a prevederilor lit. c) din pct. 4.5 a Regulamentului de
comerț local.
Din considerentele enunțate, instanța de fond a admis parțial cererea de
chemare în judecată și anume a anulat pct. 4.5 lit. a), e), f) și i) din
Regulamentul privind desfășurarea activităților de comerț pe teritoriul
municipiului Bălți aprobat prin decizia nr. 17/3 din 10 decembrie 2021 a
Consiliului mun. Bălți Totodată, instanța de fond a considerat neîntemeiată
acțiunea formulată de Societatea cu Răspundere Limitată „Ganex-Com” în ce
privește anularea regulamentului menționat în latura lit. c), g), h), k) din pct.
4.5, considerând rațională păstrarea valabilității acestor dispoziții legale.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
6
La 13 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Societatea cu
Răspundere Limitată „Ganex-Com” a depus cerere de recurs nemotivată, iar la
25 august 2023, a prezentat motivarea cererii de recurs împotriva hotărârii din
09 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acesteia, casarea
parțială a hotărârii instanței de fond în partea respingerii acțiunii și în această
parte să fie emisă o nouă hotărâre prin care să fie anulate literele c), g), h) și k)
ale pct. 4.5. din decizia nr. 17/3 din 10 decembrie 2021 a Consiliului municipal
Bălți.
În motivarea recursului, recurenta a reiterat motivele de fapt și de drept
invocate în cererea de chemare în judecată.
La 11 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în
adresa intimaților copia recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată
„Ganex-Com”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii a referințelor (vol.
II, f.d. 8).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin.(1) și (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție):
„ (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în
vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Ganex-
Com”, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie
2023, în vigoare din 1 septembrie 2023, și anume la 25 august 2023, prin
urmare va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„ (1) Hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare până la 1 septembrie 2023):
7
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2)
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului):
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
Recursul se declară inadmisibil în special cînd:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art.245 alin.(2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233
alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit
de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție reține că dispozitivul hotărârii contestate a fost
pronunțat de Curtea de Apel Bălți în ședință publică la data de 09 februarie
2023.
Din actele dosarului rezultă că, 13 februarie 2023, recurentei i-a fost
notificat dispozitivul hotărârii (vol. I, f.d. 224), iar hotărârea motivată i-a fost
comunicată, la 23 august 2023, prin intermediul poștei electronice (vol. I, f.d.
227).
La 13 februarie 2023, Societatea cu Răspundere Limitată „Ganex-Com”
a depus recursul nemotivat, iar motivarea recursului a fost depusă de recurentă
la 25 august 2023.
Prin urmare, Completul de judecată reține că cererea de recurs și
motivarea acesteia au fost depuse în termenul legal prevăzut de art. 245 din
Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea
/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același
timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs
care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință
8
nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea în fond a cererii de
recurs.
În această ordine de idei, completul de judecată reține că, Codul
administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și
cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de
drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului”
de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția existentă la data
depunerii recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul
depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Ganex-Com”, include obiecții
care au fost analizate detaliat de către Curtea de Apel Bălți, care le-a evaluat
corespunzător.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea
a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, §39).
9
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Societatea cu Răspundere Limitată „Ganex-Com”.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată
„Ganex-Com”, împotriva hotărârii din 09 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
10