3ra-965/23 — anularea actului adminstrativ

3ra-965/23 — anularea actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de CAP „Singureanca

Agro”, reprezentată de avocatul Constantin Moraru,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului satului Singureni, raionul Rîșcani, terț CAP „Singureanca-Agro”

cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți

(Dosarul nr. 3ra-965/23

NR. PIGD 2-21119282-01-3ra-21092023)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul

administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023). Dezacordul

recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a

deciziei contestate. Invocarea declarativă a faptului că decizia instanței de

apel se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: I. Rusu,

Instanța de apel : S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă

09 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de CAP

„Singureanca Agro”, reprezentată de avocatul Constantin Moraru

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Mariana Ursachi,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Stat a depus acțiune în judecată împotriva Consiliului satului Singureni prin

care a solicitat anularea deciziei Consiliului satului Singureni nr. 03/02 din

21 mai 2021 „Cu privire la darea în arendă a terenurilor aferente”.

Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală și pct. 8 lit. g) din

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale

ale Cancelariei de Stat, aprobat prin HG nr. 845/2009, a efectuat controlul de

legalitate al Deciziei consiliului satului Singureni nr. 03/02 din 21.05.2021

„Cu privire la darea în arendă a terenurilor aferente”. Ca urmare a exercitării

controlului de legalitate al actului administrativ menționat s-a constatat că,

consiliul local prin decizia în cauză a decis darea în arendă a terenurilor

aferente cu nr. cadastral XXXX precum și a împuternicit Primarul satului

Singureni să încheie contractul de arendă cu arendașul, care deține

construcțiile amplasate pe terenurile proprietate publică a APL.

privind administrația publică locală, menționând că, de către pârât nu au fost

respectate prevederile legale referitor la notificarea înaintată și decizia

consiliului satului Singureni nr. 03/02 din 21.05.2021 nu a fost abrogată, și

respectiv Oficiul înaintează prezenta acțiune în judecată. Consideră că,

decizia Consiliului satului Singureni nr. 03/02 din 21.05.2021 este ilegală

pornind de la prevederile art. 14 alin. (2) lit. b), c) și d) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28.12.2006.

decizia în partea de legalitate a actului - pe prevederile hotărârii Guvernului

nr. 1428 din 16.12.2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la

vânzarea - cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente, deși nu se

1

atestă a fi prezente documentele necesare care să confere forță probantă și să

asigure legalitate deciziei nr. 03/02 din 21.05.2021.

1428/2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vînzarea -

cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente, stabilește condițiile și

modul de arendă a terenurilor aferente din domeniul privat al statului și al

unităților administrativ- teritoriale, inclusiv a construcțiilor nefinalizate,

precum și a terenurilor aferente imobilelor private, înființate în afara

procesului de privatizare, a terenurilor cu destinație agricolă aferente

construcțiilor private atribuite în calitate de cotă-parte valorică din

patrimoniul întreprinderilor agricole (depozite, frigidere destinate păstrării

produselor agricole, fațări, ateliere de reparație și de păstrare a mecanismelor

(agregatelor) agricole, ferme zootehnice, inclusiv amenajări piscicole,

instalații de desecare, de irigare, dacă nu au fost atribuite la altă categorie de

destinație), folosite în scopul producției agricole.

menționat, terenul aferent este compus din suprafața de teren pe care sînt

amplasate nemijlocit bunurile imobile (clădiri, edificii, construcții

nefinalizate) și terenul adiacent, utilizat în procesul tehnologic și/sau pentru

deservirea acestora. Concomitent reclamantul a invocat prevederile pct. 6 din

Regulament care stabilește că, vânzarea sau locațiunea/arenda terenurilor

aferente din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale/UTA

Găgăuzia se efectuează de către autoritățile administrației publice locale, la

decizia consiliilor locale. În decizie se va indica numărul cadastral, suprafața

și adresa terenului. Iar, potrivit pct. 7 cumpărător sau locatar/arendaș al

terenului aferent (în continuare - cumpărător) poate fi proprietarul bunului

privatizat sau privat, amplasat pe acest teren.

elementul obligatoriu ca arendaș al terenului aferent poate fi proprietarul

bunului privatizat sau privat, amplasat pe acest teren. Potrivit extrasului din

Registrul bunurilor imobile, bunurile cu numărul cadastral XXXX aparțin cu

drept de proprietate autorității publice locale, iar pe terenurile respective nu

sînt amplasate și înregistrate careva bunuri imobile, deci terenurile în cauză

nu sunt terenuri aferente bunului privat sau privatizat. Astfel, darea în arendă

a bunurilor în cauză contravine normelor de drept, or, art. 14 alin. (2) lit. b)

și c) din Legea privind administrația publică locală nr. 436/2006, prescrie în

atribuțiile de bază ale consiliului local, că bunurile domeniu public și

domeniu privat al satului se administrează în condițiile legii.

din Legea privind administrația publică locală nr. 436/2006, potrivit cărora -

actele juridice de administrare și de dispoziție privind bunurile proprietate

publică a unității administrativ-teritoriale se încheie cu persoanele fizice și

persoanele juridice de drept privat prin licitație publică, organizată în

condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege. Procedura

2

licitării pentru obținerea dreptului de încheiere a contractului de arendă urma

a fi petrecută în conformitate cu Regulamentul privind licitațiile cu strigare

și cu reducere, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 136 din 10.02.2009,

care stabilește că organizarea și desfășurarea licitației este condiționată de

prioritatea prețului maxim propus, or, organizarea licitației, presupunea

accesul liber și egalitatea tuturor doritorilor de a obține dreptul la arenda

bunului proprietate a unității administrativ-teritoriale.

arendă a terenului, în mod preferențial, unei persoane, încălcă principiul

expus din art. 34 alin. (1) al Constituției RM, care asigură egalitatea și liberul

acces la licitație a tuturor doritorilor. Dreptul persoanei de a avea acces la

orice informație nu poate fi îngrădit. Din aceste considerente e nevoie ca

actele administrative ale autorităților administrației publice să fie emise în

baza și în vederea executării legislației în vigoare. Legea și respectarea

legalității cer ca activitatea organelor administrației publice locale să fie

conforme acestora. Prin prisma normelor expuse rezultă că decizia

Consiliului satului Singureni nr. 03/02 din 21.05.2021 „Cu privire la darea

în arendă a terenurilor aferente”, este ilegală fiind adoptată contrar

prevederilor legii.

central, a fost atras în proces în calitate de terț CAP „Singureanca-Agro”.

Central, cererea de chemare în judecată a fost admisă integral. S-a anulat

decizia Consiliului sătesc Singureni nr. 03/02 din 21 mai 2021 ,,Cu privire

la darea în arendă a terenurilor aferente cu numerele cadastrale XXXX.

reprezentantul CAP „Singureanca-Agro”, avocatul Constantin Moraru, a

contestat cu apel hotărârea judecătoriei Drochia, sediul central din 01 iunie

2022, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii

prin care să fie respinsă acțiunea.

apelul depus de reprezentantul CAP „Singureanca-Agro”, avocatul

Constantin Moraru și menținută hotărârea din 01 iunie 2022 a judecătoriei

Drochia, sediul Central.

„Singureanca-Agro” nu a confirmat dreptul său de proprietate asupra

construcțiilor. Or, publicitatea modificărilor conferă putere juridică acestora

și opozabilitate dreptului înscris, la fel condiționează constituirea efectelor

juridice, întrucât orice modificare există atît timp cît este înregistrată în

registrele de publicitate, iar dacă nu-i înregistrată – nu există.

anume de pct. 7 al Regulamentului, care stabilește expres procedura de urmat

și subiecții care dispun de dreptul de a încheia contractul de arendă a

terenului aferent, consideră instanța d apel că, CAP „Singureanca-Agro” nu

3

dispune de dreptul și nu întrunește condițiile la arenda terenurilor aferente cu

nr. cadastrale XXXX cu S=1, 03880 ha și nr. XXXX cu S=1, 61220 ha, or,

ultimul nu este proprietarul bunurilor imobile (construcțiilor) aflate pe acest

teren. Mai mult ca atât, CAP „Singureanca-Agro” nu a confirmat dreptul său

de preferință la arenda terenurile nr. cadastrale XXXX, or, dreptul de

preferință, este acel drept care constă în facultatea conferită titularului

dreptului real de a avea prioritate față de titularii altor drepturi reale.

Agro” nu deține dreptul preferențial la arenda terenurilor nominalizate, iar

deținătorii cotelor-valorice nu și-au realizat dreptul la arenda terenurilor în

cauză, aceste terenuri urmau a fi scoase la licitație publică, or, potrivit

prevederilor art. 77 alin. 2) din Legea privind administrația publică locală,

nr. 436-XVI din 28.12.2006, Actele juridice de administrare și de dispoziție

privind bunurile proprietate publică a unității administrativ-teritoriale se

încheie cu persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat prin licitație

publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres

prin lege.

Singureni, r-nul Rîșcani nr. 03/02 din 21 mai 2021, a fost emisă cu derogări

de la prevederile legale, ceea ce a dus la anularea actului contestat.

Constantin Moraru a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la

13 octombrie 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei contestate, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

speței or, conform Legii nr. 1007-XV din 14.12.2007, privind cooperativele

de producție și conform Statutului Cooperativei Agricole de Producție

„Singureanca-Agro”, desfășoară activitatea strict în interesul a 963 de cotași,

care dețin certificate de proprietate privată în cote părți asupra construcțiilor

din care se compune ferma zootehnică. Astfel fiind spus, ferma zootehnică

care este gestionată de către CAP „Singureanca Agro”, amplasată în

extravilanul sat. Singureni r-nul. Rîșcani, pe terenurile cu numere cadastrale

XXXX, care este compusă din mai multe construcții cu numere cadastrale,

constituie proprietate privată nu a cooperativei Agricole de producție

„Singureanca-Agro”, dar a tuturor membrilor ei, proporțional egală sumei de

bani reflectată în certificatele de privatizare.

invocate de către CAP „Singureanca-Agro”, că ferma zootehnică cu

construcțiile aferente, este proprietate privată comună care aparține tuturor

membrilor CAP „Singureanca- Agro”, conform certificatelor de proprietate

privată asupra cotelor-părți valorice, eliberate de Agenția teritorială Edineț

Departamentul de Stat al Republicii Moldova pentru Privatizare, drept de

proprietate care a fost obținut conform Legii cu privire la privatizare nr. 627-

XII din 04.07.1991.

4

anume pct. 3, și 7, din Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea și

locațiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.

1428 din 16.12.2008 și anume proprietarii bunurilor privatizate sau private,

amplasate pe terenurile cu numere cadastrale XXXX, aparțin persoanelor

fizice care dețin certificate de proprietate privată în cote părți asupra

construcțiilor din care se compune ferma zootehnică, iar persoana juridică

CAP „Singureanca-Agro”, acționează exclusiv în interesele proprietarilor,

membrilor săi.

cazul, o parte din probele prezentate de către CAP „Singureanca Agro” au

fost apreciate eronat, iar o altă parte instanța de apel în general le-a lăsat fără

examinare, totodată s-a expus pe careva aspecte care nu au fost invocate în

cererea de apel, fapt pe care îl catalogăm ca fiind admisă o eroare judiciară,

care pune în imposibilitate instanța de recurs să adopte o soluție finală pe

acest caz.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

2023) prevede următoarele:

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

relevă că:

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.”

septembrie 2023) prevede:

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere,

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 245 alin. (2);

5

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) prevede:

”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat

dispozitivul deciziei contestate la 22 iunie 2023, care a fost notificată

recurentului la data de 03 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.

67, vol.2). Din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel a notificat

copia deciziei integrale recurentului la data de 12 septembrie 2023, prin

intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la

dosar (f.d.73, vol.2). Astfel, recursul este depus cu respectarea prevederilor

art. 245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea

modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023).

adresa intimaților copia recursului (inițial și motivat) depus de CAP

„Singureanca-Agro”, reprezentată de avocatul Constantin Moraru, cu

înștiințarea despre necesitarea prezentării referințelor, cu toate acestea

intimații nu au depus referințe (f.d.202).

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

6

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile

care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A)

administrativ

7

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de CAP „Singureanca-Agro”,

reprezentată de avocatul Constantin Moraru.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

8