3ra-333/23 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil si repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil si repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-333/23 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Mihail Cojocaru,
reprezentat de avocata Doina Ioana Străisteanu,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Cojocaru Mihail împotriva Judecătoriei Bălți, terți Consiliul
Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Consiliul pentru Prevenirea și
Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității și Gherasim Dumitru, cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil, repararea prejudiciului
material și moral,
împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 3ra-333/23
NR. PIGD 2-21171106-01-3ra-28032023)
Recursul depus până la 1 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.246 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023).
Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Central, jud. N. Bobu
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, A. Ciobanu, D. Corolevschi
06 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererilor de recurs depusă de Mihail
Cojocaru, reprezentat de avocata Doina Ioana Străisteanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 octombrie 2021, Mihail Cojocaru a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Judecătoriei Bălți, persoanelor terțe Consiliul Superior al
Magistraturii, Ministerul Justiției, cu privire la anularea actului administrativ
individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil, repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că, la
20 octombrie 2021, a înaintat în adresa administrației Judecătoriei Bălți cerere
de acordare a concediului neplătit din cont propriu pentru perioada 28
octombrie 2021 – 05 noiembrie 2021 din motiv de recuperare a sănătății și
efectuarea unor proceduri cu deplasarea peste hotarele țării.
Prin răspunsul nr. 42008 din 25 octombrie 2021, președintele interimar
al Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim a respins ilegal și nefondat cererea de
acordare a concediului neplătit din cont propriu, fără a avea temeiuri de fapt și
drept în acest sens. Mai mult, pârâtul în acest răspuns invocă că plecarea sa în
concediu neplătit va periclita actul justiției.
În opinia reclamantului, acest răspuns este un abuz și o încălcare
flagrantă de Lege, nu există nici o probă și nici o dovadă că dacă ședințele
fixate pentru această perioadă vor fi amânate în urma concediului din cont
propriu se va periclita procesul înfăptuirii justiției, iar dacă vor fi amânate în
baza concediului de boală atunci nu se va periclita procesul înfăptuirii actului
de justiție.
A menționat că în procedura sa nu sunt fixate dosare de rezonanță sau cu
inculpați care ar avea măsura preventivă sub formă de arest. Mai mult, perioada
anilor 2020-2021 este una a pandemiei Covid și foarte multe ședințe au fost
contramandate din acest motiv și iarăși nu a fost periclitat actul justiției.
Suplimentar, a indicat că anume în această perioadă a fost prelungită vacanța
copiilor, iar el are doi copii minori la întreținere.
Nu s-a luat în considerație că, este persoană cu dizabilități și beneficiază
de perioade mai mari a concediului din cont propriu neplătit, iar pentru anul
2021, nu a beneficiat nici de jumătate din concediul neplătit ce i se cuvine.
Prin urmare, reclamantul a susținut că pârâtul a încălcat flagrant dreptul
imperativ la timp de odihnă și concediu, care este un drept suprem al
1
angajatului. În urma acestor ilegalități a suferit un imens prejudiciu material și
moral colosal de un 1.000.000 de lei, care urmează a fi încasate din contul
pârâtului. Totodată, a menționat faptul că suma pretinsă în calitate de
prejudiciu material se confirmă prin actele anexate la dosar.
În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat anularea
răspunsului nr. 42008 din 25 octombrie 2021, emiterea actului administrativ de
constatare a dreptului la concediu neplătit pentru perioada 28 octombrie 2021 –
05 noiembrie 2021 în privința sa, încasarea prejudiciului material în sumă de
11 910 de lei și a prejudiciului moral în sumă de 1000000 de lei în mod solidar
în principal de la ex-președintele interimar al Judecătoriei Bălți, sediul Central
Dumitru Gherasim, în subsidiar de la Judecătoria Bălți.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Cojocaru. S-a
anulat ca neîntemeiat răspunsul nr.42008 din 25 octombrie 2021 semnat de
președintele interimar al Judecătoriei Bălți. S-a obligat Judecătoria Bălți să
emită un act administrativ în privința judecătorului Judecătoriei Bălți, sediul
Central, Mihail Cojocaru, prin care să-i acorde concediu neplătit pentru
perioada 28 octombrie 2021 – 05 noiembrie 2021. În rest, acțiunea în partea
solicitării prejudiciului material și moral, s-a respins ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 10 iunie 2022, cu respectarea dispozițiilor art. 232 alin.(1) din Codul
administrativ, prin intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al
Magistraturii a depus apel împotriva hotărârii din 02 iunie 2022 a Judecătoriei
Edineț, sediul Central, iar la 01 septembrie 2022, cu respectarea art. 232
alin.(2) din Codul administrativ, a prezentat motivarea apelului, solicitând
casarea parțială hotărârii primei instanțe, în partea anulării răspunsului
nr.42008 din 25 octombrie 2021 semnat de președintele interimar al
Judecătoriei Bălți și obligării Judecătoriei Bălți să emită un act administrativ
individual favorabil în privința judecătorului Judecătoriei Bălți, sediul Central,
Mihail Cojocaru, prin care să-i fie acordat acestuia concediu neplătit pentru
perioada 28 octombrie 2021 – 05 noiembrie 2021, cu emiterea în această parte
a unei decizii noi de respingere a acțiunii (vol. I f.d.216-217, vol. II, f.d.3-7).
La 30 iunie 2022, cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul
administrativ, Mihail Cojocaru, prin intermediul oficiului poștal, a depus apel
împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea parțială a hotărârii din 02
iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, în partea în care a fost respinsă
acțiunea privind încasarea prejudiciului material și moral (vol.I, f.d.221-222).
2
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a casat
parțial hotărârea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, în
partea anulării răspunsului nr.42008 din 25 octombrie 2021 semnat de
Președintele interimar al Judecătoriei Bălți și obligării Judecătoriei Bălți să
emită un act administrativ individual favorabil în privința judecătorului în
Judecătoria Bălți, sediul Central Cojocaru Mihail, prin care să-i fie acordat
concediu neplătit pentru perioada 28 octombrie 2021 – 05 noiembrie 2021, cu
emiterea în această parte a unui decizii noi de respingere a acțiunii ca
neîntemeiată, în rest, s-a menținut hotărârea primei instanțe.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că prima
instanță pripit a ajuns la concluzia privind anularea răspunsului nr.42008 din 25
octombrie 2021, semnat de Președintele interimar al Judecătoriei Bălți, ca
neîntemeiat și obligarea Judecătoriei Bălți de a emite actul administrativ de
acordare a concediului neplătit pentru perioada 28 octombrie 2021 – 05
noiembrie 2021 în privința judecătorului Judecătoriei Bălți, sediul Central-
Mihail Cojocaru. Or, din materialele cauzei nu se atestă prezentarea către
autoritatea pârâtă/intimată a careva acte confirmative ale circumstanțelor
invocate în acest sens, fiind anexate doar contractul privind pachetul de servicii
de călătorii, din analiza cărora nu rezultă expres că reclamantul urmează să
beneficieze/efectueze anumite servicii de tratament peste hotarele Republicii
Moldova întru recuperarea sănătății.
Instanța de apel a considerat neîntemeiată și contradictorie concluzia
primei instanțe cu privire la faptul că reclamantul-apelant, fiind o persoană cu
dizabilități și care necesită periodic tratament de întreținere a sănătății,
întemeiat a solicitat administrației Judecătoriei Bălți, sediul Central acordarea
concediului neplătit pentru o perioadă de 8 zile, invocând motivele de
recuperare a sănătății, în condițiile în care autoritatea pârâtă/ intimată a
argumentat în susținerea refuzului său că, urmare a înaintării cererii de
concediu neplătit, pentru perioada 28 octombrie 2021 – 05 noiembrie 2021
inclusiv, fiind verificate datele privind numărul ședințelor de judecată
planificate de judecătorul Mihail Cojocaru pentru perioada 28 octombrie 2021
– 05 noiembrie 2021 inclusiv, s-a stabilit că, pentru perioada de referință
judecătorul avea fixate 61 de ședințe de judecată, precum și faptul că în
perioada 31 mai 2021 – 07 iulie 2021, acesta a beneficiat de concediul anual de
odihnă, ulterior i-a fost acordat concediu din cont propriu pentru perioada 04
august 2021 – 24 august 2021, pentru reabilitarea medicală.
De asemenea, instanța de apel a stabilit că prima instanță a interpretat
eronat prevederile art. 120 alin. (1) din Codul administrativ și a făcut trimitere
la art. 38 alin. (2) din Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilități nr. 60/2012, or, legiuitorul național a stabilit în mod expres și
imperativ că salariatului i se poate acorda, cu consimțământul angajatorului, un
concediu neplătit cu o durată de pînă la 120 de zile calendaristice.
3
Totodată, instanța de apel a reținut că dispozițiile art. 39 alin. (2) din
Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități nr. 60/2012,
stipulează că la solicitarea persoanei cu dizabilități, angajatorul îi poate acorda
un concediu suplimentar fără plată cu o durată de pînă la 60 de zile
calendaristice. Or, prin norma dată este stabilită o conduită permisivă, ci nu
una imperativă care obligă sau impune o anumită conduită, legiuitorul național
lăsând la aprecierea subiectului (angajatorului) alegerea unei conduite (de
acordare a unui concediu suplimentar fără plată cu o durată de până la 60 de
zile calendaristice și perioada acestuia).
Instanța de apel a menționat că, acordarea concediului suplimentar fără
plată nu se rezumă doar la depunerea unei cereri scrise și emiterea ordinului
(dispoziției, deciziei, hotărârii) de către angajator, dar și necesitatea întrunirii
condițiilor care dau dreptul la concediu suplimentar fără plată, printre care
existența motivelor familiale sau alte motive întemeiate, consimțământul
angajatorului.
În acest context, instanța de apel a constatat că Judecătoria Bălți, în
exercitarea la caz a dreptului discreționar atribuit de lege, a acționat cu bună-
credință în limitele legale stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a
fost atribuit dreptul în limita împuternicirilor și în baza procedurii stabilite
expres de lege.
Prin urmare, instanța de apel a concluzionat de a respinge pretențiile
reclamantului-apelant privind anularea răspunsului nr.42008 din 25 octombrie
2021, semnat de Președintele interimar al Judecătoriei Bălți, ca neîntemeiat și
obligarea Judecătoriei Bălți de a emite actul administrativ de acordare a
concediului neplătit pentru perioada 28 octombrie 2021 – 05 noiembrie 2021 în
privința judecătorului Judecătoriei Bălți, sediul Central- Mihail Cojocaru.
Cu referire la încasarea prejudiciului material și moral, instanța de apel a
stabilit că prima instanță justificat a respins aceste cerințe, deoarece din analiza
actelor nu rezultă expres că reclamantul a fost în imposibilitate de a beneficia
anume de servicii de tratament peste hotarele Republicii Moldova întru
recuperarea sănătății, or, actele privind serviciile de călătorie prezentate de
reclamant nu atestă circumstanțele invocate de acesta. Mai mult, suma
solicitată nu corespunde cu suma bonurilor de plată anexate.
Inclusiv, reclamantul/apelantul nu a prezentat probe pertinente,
concludente și utile care să confirme conduita amorală a autorității pârâte și a
ex-președintelui Dumitru Gherasim față de acesta.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 30 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Mihail
Cojocaru a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 27 martie
2023, reprezentantul recurentului Mihail Cojocaru, avocata Doina Ioana
Străisteanu a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea integrală a
deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, cu emiterea unei decizii
4
noi de casare parțială a hotărârii din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul
Central, prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de Cojocaru Mihail.
În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept
invocate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, invocând că
instanțele inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au aplicat
legea care nu trebuia să fie aplicată, cît și au interpretat în mod eronat legea.
La 28 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
Judecătoriei Bălți, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției,
Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării
Egalității și lui Gherasim Dumitru copia recursului depus de Mihail Cojocaru,
cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referințelor (vol. II,
f.d.50-53).
La 25 aprilie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință,
invocând că decizia instanței de apel este una legală și întemeiată (vol. II,
f.d.54-57).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin.(1) și (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție):
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în
vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Mihail Cojocaru, reprezentat de avocata Doina
Ioana Străisteanu,a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din
31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023, și anume la 30 noiembrie
2022, prin urmare va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare până la 1 septembrie 2023):
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
5
Articolul 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare până la 1 septembrie 2023):
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2)
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului):
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
Recursul se declară inadmisibil în special cînd:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art.245 alin.(2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233
alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit
de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție reține că dispozitivul deciziei contestate a fost
pronunțat de Curtea de Apel Bălți în ședință publică la data de 22 noiembrie
2022.
Din actele dosarului rezultă că, la data de 26 noiembrie 2022,
recurentului a fost notificat dispozitivul deciziei (vol. II, f.d. 30), iar decizia
motivată i-a fost comunicată ulterior, la data de 28 februarie 2023, prin
intermediul poștei electronice (vol. II, f.d. 38).
Prin urmare, în conformitate cu dispozițiile art. 245 din Codul
administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul nemotivat a fost
depus de Mihail Cojocaru la data de 30 noiembrie 2022, iar motivarea
recursului a fost completată și depusă în termen legal, la data de 27 martie
2023.
Prin urmare, Completul de judecată reține că cererea de recurs și
motivarea acesteia au fost depuse în termenul legal prevăzut de art. 245 din
Codul administrativ, fiind respectate exigențele privind contestarea deciziei
instanței de apel în calea de atac a recursului.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea
/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
6
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același
timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs
care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință
nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea în fond a cererii de
recurs.
În această ordine de idei, completul de judecată reține că, Codul
administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și
cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de
drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare
și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în
redacția existentă la data depunerii recursului). În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul depus de Mihail Cojocaru, reprezentat de avocata Doina Ioana
Străisteanu, include obiecții care au fost analizate detaliat de către Curtea de
Apel Bălți, care le-a evaluat corespunzător.
În plus, Mihail Cojocaru, reprezentat de avocata Doina Ioana
Străisteanu, în recursul său, nu a invocat un temei plauzibil care să justifice
admisibilitatea acestuia, având în vedere că recurentul trebuie să fie capabili să
prezinte argumente suficiente pentru a răsturna situația juridică stabilită
anterior.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
7
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva
Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte
decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, §39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus
de Mihail Cojocaru, reprezentat de avocata Doina Ioana Străisteanu.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Mihail Cojocaru, reprezentat de
avocata Doina Ioana Străisteanu, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a
Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
8