3ra-233/22 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-233/22 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-233/22

(2-19093438-01-3ra-01032022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, Gr. Dașchevici, V. Clima)

Î N C H E I E R E

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Casa Națională de Asigurări

Sociale și Nicolae Cojocaru, reprezentat de avocatul Valeriu Harmaniuc,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Nicolae Cojocaru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 8 octombrie 2018, Nicolae Cojocaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea

ilegalității și anularea răspunsului nr. C-583/19 21 martie 2019 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale și răspunsului nr. 4622 din 11 septembrie 2018 a Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Râșcani, obligarea restabilirii pensiei de invaliditate și achitarea

acesteia pentru perioada 13 decembrie 2004 - 23 august 2018, obligarea transferării

lui Nicolae Cojocaru de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă, cu

începere de la 23 august 2018, cu efectuarea tuturor recalculărilor necesare și

indexărilor pensiei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Nicolae Cojocaru a indicat, că la 23 august 2018, s-a

adresat Casei Teritoriale de Asigurare Socială Râșcani, mun. Chișinău, cu cerere

privind reluarea achitării pensiei și recalcularea pensiei începând cu 13 decembrie

2004.

La 14 septembrie 2018, în adresa reclamantului a parvenit răspunsul Casei

Teritoriale de Asigurare Socială Râșcani, mun. Chișinău, prin care i s-a refuzat

admiterea cererii.

Reclamantul a invocat că hotărârea Casei Teritoriale de Asigurare Socială

Râșcani, mun. Chișinău, este ilegală și neîntemeiată, motive pentru care, în legătură

1

cu pronunțarea hotărârii nr. 19 din 8 mai 2018 a Curții Constituționale privind

excepția de neconstituționalitate a articolului 36 alin. (1) din Legea nr. 156 din 14

octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, a solicitat restabilirea drepturilor

sale lezate de proprietate și asigurare socială, prin calcularea și achitarea pensiei

obținută prin muncă cinstită.

În opinia reclamantului că argumentul autorității competente în domeniul

asigurării sociale cu privire la art. 36, alin. (2) din Legea nr.156 din 14 octombrie

1998 privind sistemul public de pensii este nefondat, susținând că normele acestui

articol se bazează pe prevederile anulate și recunoscute neconstituționale ale art. 36

alin.(1) al Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

A explicat că, din motive independente de voința sa și în corespundere cu

legislația la acel moment, a fost nevoit la 23 noiembrie 2004 să predea legitimația

de pensionar, pensia nefiind calculată și achitată în continuare, iar la 13 decembrie

2004 a plecat cu locul de trai permanent în Republica Federală Germania.

Reclamantul a susținut că are dreptul la asigurare socială din partea țării sale,

în care el a lucrat toți anii și a respectat legile, mai mult de 40 ani a muncit în

Republica Moldova, începând cu vârsta de 18 ani și a achitat contribuțiile de

asigurări sociale și a lucrat în același timp la mai multe locuri de muncă, pentru a-și

întreține familia (trei copii) și dispune de titluri științifice în filosofie.

La 26 februarie 2019, prin intermediul reprezentantului său, s-a adresat Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu cerere privind restabilirea și recalcularea pensiei

pentru limită de vârstă începând cu decembrie 2004, însă, la 23 martie 2019, prin

poștă, a parvenit răspuns de la Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a fost

refuzat în admiterea cererii sale.

Reclamantul a menționat că în acest refuz, Casa Națională de Asigurări Sociale

interpretează greșit semnificația și distorsionează înțelesul prevederilor de la art. 24

din Acordul de securitate socială între Republica Moldova și Republica Federală

Germania.

Astfel, a indicat că, potrivit ordinului nr. 317 din 1995 al Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale, sectorul Râșcani, i-a fost stabilită din 20 mai 1995 pensia pentru

limită de vârstă în mărime de 119,45 lei lunar, vechimea în muncă constituind 41

ani 7 luni 16 zile.

Potrivit concluziei comisiei medicale seria DM-EM-4 № 093437 din 19 martie

1997, Nicolae Cojocaru a fost recunoscut invalid de gradul 2 fără termen, vechimea

în muncă constituind 43 ani 03 luni 21 zile.

Din motivul că pensia de invaliditate a fost mai mare decât pensia pentru limită

de vârstă, reclamantul a ales pensia pentru invaliditate, astfel că la 25 martie 1997 a

scris cerere, iar, în baza ordinului nr. 148 din 15 aprilie 1997, a fost transferat din 25

martie 1997, la altă categorie de pensie - de invaliditate de grupa a 2, în mărime de

152,03 lei lunar.

Reclamantul a evidențiat că este de vârstă înaintată (84 ani) și nu a primit pensia

din decembrie 2004, adică din momentul plecării sale în Republica Federală

Germană.

La 2 iunie 2018 și la 23 august 2018, a expediat, în adresa Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale, cereri privind restabilirea achitării și recalculul pensiei pentru

limită de vârstă din decembrie 2004.

2

Drept urmare, la 14 septembrie 2018, au fost respinse cererile indicate, iar, la 5

octombrie 2018, a depus cerere de chemare în judecată.

A indicat că, la 13 iunie 2019, Casa Teritorială de Asigurări Sociale, sectorul

Râșcani, a refuzat să perfecteze și să primească de la reclamant cererea personală de

restabilire a pensiei pentru limită de vârstă și să autentifice certificatul de viață în

corespundere cu art. 36, alin. (2) al Legii nr. 56/1998, conform noilor prevederi în

vigoare din 1 ianuarie 2019.

La 19 iunie 2019, reclamantul a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Râșcani cerere privind restabilirea pensiei și stabilirea datei pentru prezentare pentru

perfectarea certificatului de viață și transmiterea actelor necesare, înregistrată cu nr.

2559, însă un răspuns în acest sens nu a parvenit.

La 26 februarie 2019, Nicolae Cojocaru s-a adresat către Casa Națională de

Asigurări Sociale cu cerere privind restabilirea și recalculul pensiei pentru limită de

vârstă din decembrie 2004, însă, la 23 martie 2019, prin răspunsul nr. C-583/19 din

21 martie 2019 al Casei Naționale de Asigurări Sociale, a fost respinsă admiterea

acestei cereri și restabilirii achitării oricărui tip de pensie.

Reclamantul a susținut că a fost privat ilegal și neîntemeiat de dreptul la

restabilirea și primirea nu doar a pensiei de invaliditate primite anterior, dar și a

pensiei pentru limită de vârstă.

Reclamantul a solicitat recunoașterea ilegalității și anularea răspunsului nr. C-

583/19 21 martie 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale și răspunsului nr.

4622 din 11 septembrie 2018 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Râșcani,

obligarea restabilirii pensiei de invaliditate și achitarea acesteia pentru perioada 13

decembrie 2004 - 23 august 2018, obligarea transferării lui Nicolae Cojocaru de la

pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă, cu începere de la 23 august

2018, cu efectuarea tuturor recalculărilor necesare și indexărilor pensiei, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Nicolae

Cojocaru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea

pârâtei de a-l transfera pe Nicolae Cojocaru de la pensia de dizabilitate la pensia

pentru limita de vârstă din 23 august 2018 (conform cererii depuse la 23 august

2018) cu efectuarea tuturor recalculărilor necesare și indexărilor pensiei conform

legislației Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis parțial acțiunea depusă de Nicolae Cojocaru. S-a anulat răspunsul nr. 4622

din 11 septembrie 2018 al Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, mun.

Chișinău și decizia nr. C-589/19 din 21 martie 2019 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial competent

să emită o decizie nouă, în temeiul cererii depuse de Nicolae Cojocaru la data de 23

august 2018, prin care să-i restabilească lui Nicolae Cojocaru începând cu data de

23 august 2018 calcularea cu indexările și majorările respective perioadei și

achitarea pensiei, plata căreia a fost suspendată prin dispoziția nr. 130796 din 30

noiembrie 2004 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani, mun. Chișinău. S-

a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale cheltuielile de judecată în sumă

de 351,20 lei. În rest, acțiunea s-a respins.

3

Prin încheierea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a corectat eroarea admisă în dispozitivul hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, și anume, sintagma „decizia nr. C-589/19 din 21 martie

2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale” s-a înlocuit cu sintagma „decizia nr.

C-583/19 din 21 martie 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale”.

La 2 iulie 2021, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)-(2) din

Codul administrativ, Nicolae Cojocaru, reprezentat de avocatul, Valeriu Harmaniuc,

a depus apel împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă de Nicolae Cojocaru să fie

admisă integral.

La 28 septembrie 2021, Casa Națională de Asigurări a depus apel împotriva

hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând

casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii privind respingerea

integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

recursul depus de Nicolae Cojocaru împotriva încheierii din 30 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

cererile de apel depuse de Nicolae Cojocaru și Casa Națională de Asigurări Sociale

și s-a menținut hotărîrea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 28 decembrie 2021, Nicolae Cojocaru a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior la 21

februarie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând casarea deciziilor instanței

de apel, cu admiterea integrală a cererii de chemare în judecată și încasarea de la

Casa Națională de Asigurări Sociale a cheltuielilor de judecată suportate pentru

expedierea scrisorilor în sumă de 373, 90 lei și pentru procurarea biletelor de avion

tur-retur (pentru a participa la ședința de judecată din 18 iunie 2019) în mărime de

198,77 euro ( 4068, 27 lei).

Ulterior, invocând aceleași temeiuri/argumente, avocatul Valeriu Harmaniuc,

în interesele lui Nicolae Cojocaru, a depus cerere de recurs.

În susținerea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior

expuse, Nicolae Cojocaru a invocat că nu este de acord cu actele judecătorești

contestate, deoarece instanțele de judecată la adoptarea acestora nu au constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au

aplicat eronat normele de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 decembrie 2021,

însă date privind notificarea dispozitivului nu există. Decizia motivată din 20

4

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului

recurentului, Valeriu Harmaniuc, la 10 februarie 2022, fapt confirmat prin avizul

poștal.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul Nicolae Cojocaru s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 27 decembrie 2021, iar recursul

motivat la 21 februarie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

La 1 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatei Casa

Națională de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale a sect.

Râșcani a fost expediată copia recursului depus de Nicolae Cojocaru, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 16 martie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a

solicitat respingerea cererii de recurs.

La 27 decembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care

ulterior la 24 februarie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând casarea deciziei

din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi decizii de

respingere a cererii de chemare în judecată.

În susținerea cererii de recurs, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat

că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat norma de drept material și

procedural, fiind eronat interpretată legea.

Recurenta a menționat că nu refuză acordarea pensiei pentru limita de vârstă

intimatului, însă legislația Republicii Moldova impune unele obligații în vederea

solicitării prestațiilor sociale, la caz, depunerea cererii personal sau de către o

persoană împuternicită cu setul de acte necesar. Suplimentar, a indicat că, odată ce

intimatul este stabilit cu traiul în Germania, acesta cade sub incidența Acordului în

domeniul securității sociale cu Republica Federală Germania, care acordă

posibilitate lui Nicolae Cojocaru de a solicita stabilirea pensiei pentru perioada de

activitate pe teritoriul Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 decembrie 2021,

însă date privind notificarea dispozitivului acesteia nu există. Decizia motivată din

20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului la 10

februarie 2022, fapt confirmat prin avizul poștal ( vol. IV, f.d. 95).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 27 decembrie 2021,

5

iar recursul motivat la 24 februarie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

La 1 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Nicolae Cojocaru a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 7 martie 2022, Nicolae Cojocaru, reprezentat de avocatul

Valeriu Harmaniuc, a solicitat ca cererea de recurs să fie declarată inadmisibilă,

deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Examinând admisibilitatea recursurilor, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

6

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile

depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Nicolae Cojocaru, reprezentat de

avocatul Valeriu Harmaniuc.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că în recursul depus de Nicolae Cojocaru, reprezentat

de avocatul Valeriu Harmaniuc, a solicitat și anularea deciziei din 20 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins cererea de recurs depusă de

recurent împotriva încheierii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

Potrivit art. 246 alin. (1) alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, recursul se

declară inadmisibil în special cînd decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu

recurs.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că recursul depus de Nicolae Cojocaru, reprezentat de avocatul

Valeriu Harmaniuc, nu întrunește condiția de fond, și anume decizia contestată nu

formează obiectul recursului în capitolul V al Codului administrativ, deoarece este

irevocabilă și, prin urmare, acesta este inadmisibil în conformitate cu prevederile

art. 246 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ.

Or, Curtea de Apel Chișinău a examinat prezenta cauză ca instanță de recurs

și nu ca instanță de apel, adică decizia enunțată a cărei casare se solicită în recursul

vizat a fost emisă în privința verificării legalității încheierii din 30 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, care nu se referă la fondul cauzei.

7

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Nicola Cojocaru, reprezentat de Valeriu Harmaniuc, în partea anulării

deciziei din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins

cererea de recurs depusă de recurent împotriva încheierii din 30 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, drept inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Nicolae Cojocaru,

reprezentat de avocatul Valeriu Harmaniuc, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8