3ra-233/22 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-233/22 (2-19093438-01-3ra-01032022) Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. T. Avasiloaie) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, Gr. Dașchevici, V. Clima) Î N C H E I E R E 18 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Nicolae Cojocaru, reprezentat de avocatul Valeriu Harmaniuc, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Cojocaru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 8 octombrie 2018, Nicolae Cojocaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea ilegalității și anularea răspunsului nr. C-583/19 21 martie 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale și răspunsului nr. 4622 din 11 septembrie 2018 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani, obligarea restabilirii pensiei de invaliditate și achitarea acesteia pentru perioada 13 decembrie 2004 - 23 august 2018, obligarea transferării lui Nicolae Cojocaru de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă, cu începere de la 23 august 2018, cu efectuarea tuturor recalculărilor necesare și indexărilor pensiei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Nicolae Cojocaru a indicat, că la 23 august 2018, s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurare Socială Râșcani, mun. Chișinău, cu cerere privind reluarea achitării pensiei și recalcularea pensiei începând cu 13 decembrie 2004. La 14 septembrie 2018, în adresa reclamantului a parvenit răspunsul Casei Teritoriale de Asigurare Socială Râșcani, mun. Chișinău, prin care i s-a refuzat admiterea cererii. Reclamantul a invocat că hotărârea Casei Teritoriale de Asigurare Socială Râșcani, mun. Chișinău, este ilegală și neîntemeiată, motive pentru care, în legătură 1 cu pronunțarea hotărârii nr. 19 din 8 mai 2018 a Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a articolului 36 alin. (1) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, a solicitat restabilirea drepturilor sale lezate de proprietate și asigurare socială, prin calcularea și achitarea pensiei obținută prin muncă cinstită.

În opinia reclamantului că argumentul autorității competente în domeniul asigurării sociale cu privire la art. 36, alin. (2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii este nefondat, susținând că normele acestui articol se bazează pe prevederile anulate și recunoscute neconstituționale ale art. 36 alin.(1) al Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. A explicat că, din motive independente de voința sa și în corespundere cu legislația la acel moment, a fost nevoit la 23 noiembrie 2004 să predea legitimația de pensionar, pensia nefiind calculată și achitată în continuare, iar la 13 decembrie 2004 a plecat cu locul de trai permanent în Republica Federală Germania.

Reclamantul a susținut că are dreptul la asigurare socială din partea țării sale, în care el a lucrat toți anii și a respectat legile, mai mult de 40 ani a muncit în Republica Moldova, începând cu vârsta de 18 ani și a achitat contribuțiile de asigurări sociale și a lucrat în același timp la mai multe locuri de muncă, pentru a-și întreține familia (trei copii) și dispune de titluri științifice în filosofie. La 26 februarie 2019, prin intermediul reprezentantului său, s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere privind restabilirea și recalcularea pensiei pentru limită de vârstă începând cu decembrie 2004, însă, la 23 martie 2019, prin poștă, a parvenit răspuns de la Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a fost refuzat în admiterea cererii sale.

Reclamantul a menționat că în acest refuz, Casa Națională de Asigurări Sociale interpretează greșit semnificația și distorsionează înțelesul prevederilor de la art. 24 din Acordul de securitate socială între Republica Moldova și Republica Federală Germania. Astfel, a indicat că, potrivit ordinului nr. 317 din 1995 al Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, sectorul Râșcani, i-a fost stabilită din 20 mai 1995 pensia pentru limită de vârstă în mărime de 119,45 lei lunar, vechimea în muncă constituind 41 ani 7 luni 16 zile. Potrivit concluziei comisiei medicale seria DM-EM-4 № 093437 din 19 martie 1997, Nicolae Cojocaru a fost recunoscut invalid de gradul 2 fără termen, vechimea în muncă constituind 43 ani 03 luni 21 zile.

Din motivul că pensia de invaliditate a fost mai mare decât pensia pentru limită de vârstă, reclamantul a ales pensia pentru invaliditate, astfel că la 25 martie 1997 a scris cerere, iar, în baza ordinului nr. 148 din 15 aprilie 1997, a fost transferat din 25 martie 1997, la altă categorie de pensie - de invaliditate de grupa a 2, în mărime de 152,03 lei lunar. Reclamantul a evidențiat că este de vârstă înaintată (84 ani) și nu a primit pensia din decembrie 2004, adică din momentul plecării sale în Republica Federală Germană. La 2 iunie 2018 și la 23 august 2018, a expediat, în adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, cereri privind restabilirea achitării și recalculul pensiei pentru limită de vârstă din decembrie 2004. 2 Drept urmare, la 14 septembrie 2018, au fost respinse cererile indicate, iar, la 5 octombrie 2018, a depus cerere de chemare în judecată.

A indicat că, la 13 iunie 2019, Casa Teritorială de Asigurări Sociale, sectorul Râșcani, a refuzat să perfecteze și să primească de la reclamant cererea personală de restabilire a pensiei pentru limită de vârstă și să autentifice certificatul de viață în corespundere cu art. 36, alin. (2) al Legii nr. 56/1998, conform noilor prevederi în vigoare din 1 ianuarie 2019. La 19 iunie 2019, reclamantul a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani cerere privind restabilirea pensiei și stabilirea datei pentru prezentare pentru perfectarea certificatului de viață și transmiterea actelor necesare, înregistrată cu nr. 2559, însă un răspuns în acest sens nu a parvenit.

La 26 februarie 2019, Nicolae Cojocaru s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Sociale cu cerere privind restabilirea și recalculul pensiei pentru limită de vârstă din decembrie 2004, însă, la 23 martie 2019, prin răspunsul nr. C-583/19 din 21 martie 2019 al Casei Naționale de Asigurări Sociale, a fost respinsă admiterea acestei cereri și restabilirii achitării oricărui tip de pensie. Reclamantul a susținut că a fost privat ilegal și neîntemeiat de dreptul la restabilirea și primirea nu doar a pensiei de invaliditate primite anterior, dar și a pensiei pentru limită de vârstă.

Reclamantul a solicitat recunoașterea ilegalității și anularea răspunsului nr. C- 583/19 21 martie 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale și răspunsului nr. 4622 din 11 septembrie 2018 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Râșcani, obligarea restabilirii pensiei de invaliditate și achitarea acesteia pentru perioada 13 decembrie 2004 - 23 august 2018, obligarea transferării lui Nicolae Cojocaru de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă, cu începere de la 23 august 2018, cu efectuarea tuturor recalculărilor necesare și indexărilor pensiei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Nicolae Cojocaru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea pârâtei de a-l transfera pe Nicolae Cojocaru de la pensia de dizabilitate la pensia pentru limita de vârstă din 23 august 2018 (conform cererii depuse la 23 august 2018) cu efectuarea tuturor recalculărilor necesare și indexărilor pensiei conform legislației Republicii Moldova. Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis parțial acțiunea depusă de Nicolae Cojocaru. S-a anulat răspunsul nr. 4622 din 11 septembrie 2018 al Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, mun.

Chișinău și decizia nr. C-589/19 din 21 martie 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial competent să emită o decizie nouă, în temeiul cererii depuse de Nicolae Cojocaru la data de 23 august 2018, prin care să-i restabilească lui Nicolae Cojocaru începând cu data de 23 august 2018 calcularea cu indexările și majorările respective perioadei și achitarea pensiei, plata căreia a fost suspendată prin dispoziția nr. 130796 din 30 noiembrie 2004 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani, mun. Chișinău. S- a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale cheltuielile de judecată în sumă de 351,20 lei. În rest, acțiunea s-a respins.

3 Prin încheierea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a corectat eroarea admisă în dispozitivul hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și anume, sintagma „decizia nr. C-589/19 din 21 martie 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale” s-a înlocuit cu sintagma „decizia nr. C-583/19 din 21 martie 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale”. La 2 iulie 2021, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)-(2) din Codul administrativ, Nicolae Cojocaru, reprezentat de avocatul, Valeriu Harmaniuc, a depus apel împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă de Nicolae Cojocaru să fie admisă integral.

La 28 septembrie 2021, Casa Națională de Asigurări a depus apel împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii privind respingerea integrală a cererii de chemare în judecată. Prin decizia din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul depus de Nicolae Cojocaru împotriva încheierii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins cererile de apel depuse de Nicolae Cojocaru și Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărîrea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 28 decembrie 2021, Nicolae Cojocaru a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior la 21 februarie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând casarea deciziilor instanței de apel, cu admiterea integrală a cererii de chemare în judecată și încasarea de la Casa Națională de Asigurări Sociale a cheltuielilor de judecată suportate pentru expedierea scrisorilor în sumă de 373, 90 lei și pentru procurarea biletelor de avion tur-retur (pentru a participa la ședința de judecată din 18 iunie 2019) în mărime de 198,77 euro ( 4068, 27 lei). Ulterior, invocând aceleași temeiuri/argumente, avocatul Valeriu Harmaniuc, în interesele lui Nicolae Cojocaru, a depus cerere de recurs.

În susținerea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior expuse, Nicolae Cojocaru a invocat că nu este de acord cu actele judecătorești contestate, deoarece instanțele de judecată la adoptarea acestora nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele de drept material și procedural. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 decembrie 2021, însă date privind notificarea dispozitivului nu există. Decizia motivată din 20 4 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului, Valeriu Harmaniuc, la 10 februarie 2022, fapt confirmat prin avizul poștal. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul Nicolae Cojocaru s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 27 decembrie 2021, iar recursul motivat la 21 februarie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 1 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatei Casa Națională de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale a sect. Râșcani a fost expediată copia recursului depus de Nicolae Cojocaru, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Prin referința din 16 martie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat respingerea cererii de recurs. La 27 decembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior la 24 februarie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând casarea deciziei din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată.

În susținerea cererii de recurs, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat norma de drept material și procedural, fiind eronat interpretată legea. Recurenta a menționat că nu refuză acordarea pensiei pentru limita de vârstă intimatului, însă legislația Republicii Moldova impune unele obligații în vederea solicitării prestațiilor sociale, la caz, depunerea cererii personal sau de către o persoană împuternicită cu setul de acte necesar. Suplimentar, a indicat că, odată ce intimatul este stabilit cu traiul în Germania, acesta cade sub incidența Acordului în domeniul securității sociale cu Republica Federală Germania, care acordă posibilitate lui Nicolae Cojocaru de a solicita stabilirea pensiei pentru perioada de activitate pe teritoriul Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 decembrie 2021, însă date privind notificarea dispozitivului acesteia nu există.

Decizia motivată din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului la 10 februarie 2022, fapt confirmat prin avizul poștal ( vol. IV, f.d. 95). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 27 decembrie 2021, 5 iar recursul motivat la 24 februarie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 1 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului Nicolae Cojocaru a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 7 martie 2022, Nicolae Cojocaru, reprezentat de avocatul Valeriu Harmaniuc, a solicitat ca cererea de recurs să fie declarată inadmisibilă, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Examinând admisibilitatea recursurilor, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în 6 special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Nicolae Cojocaru, reprezentat de avocatul Valeriu Harmaniuc. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că în recursul depus de Nicolae Cojocaru, reprezentat de avocatul Valeriu Harmaniuc, a solicitat și anularea deciziei din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins cererea de recurs depusă de recurent împotriva încheierii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Potrivit art. 246 alin. (1) alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special cînd decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul depus de Nicolae Cojocaru, reprezentat de avocatul Valeriu Harmaniuc, nu întrunește condiția de fond, și anume decizia contestată nu formează obiectul recursului în capitolul V al Codului administrativ, deoarece este irevocabilă și, prin urmare, acesta este inadmisibil în conformitate cu prevederile art. 246 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ.

Or, Curtea de Apel Chișinău a examinat prezenta cauză ca instanță de recurs și nu ca instanță de apel, adică decizia enunțată a cărei casare se solicită în recursul vizat a fost emisă în privința verificării legalității încheierii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, care nu se referă la fondul cauzei. 7 Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Nicola Cojocaru, reprezentat de Valeriu Harmaniuc, în partea anulării deciziei din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins cererea de recurs depusă de recurent împotriva încheierii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, drept inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Nicolae Cojocaru, reprezentat de avocatul Valeriu Harmaniuc, se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 8