3r-7/23 — constatarea nulitătii unui act administrativ si a unui raport juridic, contestarea actului administrativ

3r-7/23 — constatarea nulitătii unui act administrativ si a unui raport juridic, contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r-7/23

2-22162886-01-3r-17012023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Mihail Cojocaru,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Mihail Cojocaru împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

constatarea nulității actului administrativ și a raportului juridic, contestarea actului

administrativ,

împotriva încheierii din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de către Mihail Cojocaru,

c o n s t a t ă :

La 8 noiembrie 2022, Mihail Cojocaru a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

cu privire la constatarea nulității actului administrativ și a raportului juridic,

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 22 septembrie 2022 a

fost înaintată cerere de recuzare, iar Colegiul disciplinar la data de 23 septembrie

2022, ilegal a adoptat soluție, în lipsa judecătorului, separată în privința procedurilor

disciplinare inițiate ilegal și pe bandă rulantă în privința sa, cu ignorarea cererii și a

tuturor solicitărilor și argumentelor expuse în cererea de recuzare din 22 septembrie

soluției Colegiului disciplinar din 23 septembrie 2022 adoptată separat conform

Sintezei ședinței CD 2 nr. 7.

Totodată, a menționat că deși ședința Colegiului disciplinar, a fost fixată la data

de 21 octombrie 2022, unde ilegal au fost examinate proceduri disciplinare, iarăși în

lipsă, cu ignorarea cererii din 22 septembrie 2022 și respectiv fără soluționarea

contestației din 22 septembrie 2022, la data de 24 octombrie 2022 a fost emis ilegal

și prin abuz un înscris. Prin urmare acest înscris cu nr. 2910 m/i din 24 octombrie

2022 este unul abuziv lovit de nulitate absolută, emis de o persoană fără împuterniciri,

care și-a depășit atribuțiile cu aplicarea eronată a unui act normativ care la moment

nu se aplică în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.

1

Reclamantul a precizat că, contestația a fost înaintată inclusiv în temeiul Codului

administrativ unui organ colegial și nu unei singure persoane. Astfel, din data de 7

aprilie 2022 până la moment se află în prezența unui Consiliu Superior al

Magistraturii cu membri al căror mandate sunt expirate de jure și de facto care de jure

au fost împuterniciți cu atribuții de prestare a serviciilor administrative în cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii în baza prevederilor art. 15 din Legea nr. 26 din

10 martie 2022 cu limitările prevăzute în hotărârea Curții Constituționale din 7 aprilie

2022 la sesizarea nr. 43a/2022.

Astfel, a specificat că, din data de 16 martie 2022, Consiliul Superior al

Magistraturii de jure și de facto a rămas fără membri cu mandat legal, iar de jure (ca

excepție) au fost acordate atribuții de prestare a serviciilor administrative în cadrul

Consiliului foștilor membri ale căror mandate legale au expirat, care la moment

activează în cadrul Consiliului doar în conformitate cu dispozițiile Codului

administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative, cu atribuții limitate

conform hotărârii Curții Constituționale din 7 aprilie 2022.

Reclamantul a afirmat că, deși unele Colegii au autonomie de funcționare, nu au

calitate de subiect de drept separat ci activează ca organe subordonate și ca organe

specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul organului suprem de

autoadministrare judecătorească având structuri tehnico-juridice de secretariat și de

activitate comună sub egida calității de subiect de drept al Consiliului. Totodată,

finalitatea tuturor procedurilor de autoadministrare judecătorească derulate în cadrul

organelor specializate subordonate Consiliului are loc la organul suprem de

autoadministrare judecătorească. Mai mult, unicul subiect procesual de drept cu

calitate procesuală în instanță are doar Consiliul Superior al Magistraturii însă nu și

organele sale specializate subordonate. Astfel, Colegiul disciplinar ca organ

specializat subordonat Consiliului nu era în drept să se expună asupra și aplicării

măsurilor disciplinare față de judecători din data de 7 aprilie 2022. Or, prin acest abuz

se încalcă flagrant prevederile art. 123 din Constituție și este ignorată și încălcată

direct hotărârea Curții Constituționale din 7 aprilie 2022. Prin urmare, soluțiile

Consiliului Superior al Magistraturii prin intermediul organelor sale subordonate

specializate nu pot fi supuse controlului legalității, la moment, fiind imposibilă

depășirea etapei de soluționare prealabilă în Consiliu și, în consecință apelarea la

instanțele judecătorești cu garantarea dreptului la un proces echitabil art.6 CEDO.

Concomitent, a explicat că nu există o dată concretă când se va constitui

Consiliul Superior al Magistraturii în noua componență, iar actualul Consiliu are

atribuții limitate și practic se degrevează de responsabilitate în privința legalității

soluțiilor adoptate prin organele sale specializate subordonate, este instituit riscul real

de abuzuri iminente. Mai mult, ca atât, în această perioadă judecătorii nu au dreptul

de a avansa, de a participa la concursuri, de a evolua în carieră etc. Mai mult ca atât,

este în prezența situației când Consiliul actual direct sau prin organele sale

specializate subordonate are competență limitată, în mod abuziv, neîntemeiat și ilegal

aplică sancțiuni de eliberare a judecătorilor incomozi, cu excluderea ilegală din cursa

de preveting. Iar, termenele de examinare a contentațiilor sunt încălcate flagrant în

mod deliberat. Prin urmare, răspunsul/informația cu nr. 2910 m/i din 24 octombrie

2022 este lovită de nulitate absolută.

2

A mai susținut că, aceste ilegalități au caracter sistematic, în privința unicului

judecător cu dizabilități din sistem recunoscut oficial prin hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a stabilit

reclamantului Mihail Cojocaru un termen de 10 zile calendaristice de la data

notificării prezentei încheieri, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite și anume

ajustarea pretențiilor formulate în cererea de chemare în judecată, prin concretizarea

acestora, ținând cont de prevederile art. 206 alin. (1) din Codul administrativ,

indicarea în acțiune a circumstanțelor de fapt și de drept pe care reclamantul își

întemeiază pretenția, indicarea circumstanțelor care confirmă încălcarea unui drept

propriu în sensul art. 189 alin. (1) și art. 17 din Codul administrativ.

Întru executarea încheierii, la 28 noiembrie 2022, Mihail Cojocaru a depus cerere

de înlăturare a neajunsurilor, prin care a indicat că, însuși instanța constată cu

certitudine că, acțiunea înaintată poartă două caractere. Astfel că, instanța a perceput

în mod cert caracterul pretențiilor și a argumentelor formulate. Pe de altă parte,

instanța prin soluționarea unor categorii de pretenții la examinarea fondului va epuiza

celelalte categorii de pretenții dat fiind faptul că, este incertă aria de aplicare a Legii

nr. 26 din 10 martie 2022 și asigură că unicele acțiuni, de genul dat, care sunt generate

de interpretarea și aplicarea Legii respective sunt doar la pretențiile sale. Or, doar în

privința sa, a fost aplicată și interpretată eronat Legea nr. 26 din dorința furibundă de

răzbunare. În consecință această categorie de litigii este una problematică și generată

de o lege intempestivă, recentă și cu caracter excepțional și temporar prin urmare,

instanța cu diligență și celeritate urmează să aprecieze circumstanțele de fapt și de

drept și să nu admită lezarea drepturilor și intereselor fundamentale ale părților prin

soluții procesuale provizorii.

Reclamantul a notat faptul că, prin acțiunea înaintată a argumentat exact, cert și

indubitabil care drepturi i-au fost încălcate și anume fiind persoană cu dizabilități,

prin acte ilegale, nule și emise cu depășirea atribuțiilor de serviciu și a competenței,

este lipsit de orice venit, și este lipsit de posibilitatea de a se angaja în alt loc de muncă

cu emiterea ilegală de răspunsuri.

Astfel, reclamantul Mihail Cojocaru a solicitat constatarea nulității și

caracterului abuziv al răspunsului/informației cu nr. 2910 m/i din 24 octombrie 2022

emisă cu depășirea atribuțiilor de judecătorul a cărui mandat consecutiv a expirat

demult în calitate de membru a Consiliului Superior al Magistraturii care prestează la

moment servicii administrative de pretins președinte interimar, în baza Legii nr. 26

din 10 martie 2022 și a hotărârii Curții Constituționale din 7 aprilie 2022, cu admiterea

cererii/contestației din 7 octombrie 2022; constatarea încălcării Constituției – art. 123

alin. (l), prevederilor art. 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 1 martie 2022, art. 7 din

Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și al

hotărârii Curții Constituționale din 7 aprilie 2022, de către Consiliul Superior al

Magistraturii prin intermediul Colegiului disciplinar.

Prin încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată

inadmisibilă acțiunea depusă de către Mihail Cojocaru.

La 3 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Mihail Cojocaru, a depus

recurs împotriva încheierii din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

3

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței ierarhic inferioară cu

adoptarea unei noi soluții privind declararea admisibilității acțiunii.

În motivarea cererii de recurs recurentul a notat că instanța inferioară nu era în

drept să soluționeze cererea de sesizare a Curții Constituționale înaintată în speță prin

soluție provizorie procesuală fără a soluționa fondul cauzei.

A menționat că, instanța ierarhic inferioară își limitează argumentarea doar pe

fraze generale, interpretative, incerte și arbitrare. Or, în încheierea contestată, nu este

precizat, în care calificări și prevederi legale nu se încadrează acțiunea și care ar fi

impactul acestor pretinse neajustări și neajunsuri neesențiale, nesubstanțiale asupra

calificării acțiunii. Totodată, nu este precizat căror exigențe concrete nu ar corespunde

acțiunea și care la moment sunt posibilitățile judecătorului de a-și exercita un drept

emis de un organ fără competență de a soluționa acest drept.

A relatat că, în speță, instanța de judecată evită a se expune în privința legalității

actului contestat pentru că solicitările, temeiurile și argumentele de ilegalitate

invocate de reclamant ar avea neajunsuri și/sau neajustări interpretative.

A susținut că, prin acțiunea înaintată a argumentat exact, cert și indubitabil ce

drepturi i-au fost încălcate, și anume de aproape un an de zile, fiind persoană cu

dizabilități, prin acte ilegale, nule și emise cu depășirea atribuțiilor de serviciu și a

competenței, este lipsit de orice venit, cât și de posibilitatea de a se angaja la un alt

loc de muncă.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 21 decembrie 2022,

fiind notificată recurentului la data de 22 decembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice (f.d.83).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul depus de către Mihail Cojocaru, este în

termen.

În corespundere cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu

plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună

invitarea părților.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Mihail

Cojocaru, urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

4

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului, rezultă că Mihail Cojocaru, nu este de acord cu

încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea depusă

de către ultimul, a fost declarată inadmisibilă, în baza art. 207 alin. (1), (2) lit. e) din

Codul administrativ.

Conform art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu

dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară

ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Alineatul (2) al aceluiași articol stipulează la lit. e) că acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

În sensul art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

În același timp, potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea

actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a

actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice

în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică

nemijlocit legea.

Articolul 39 alin. (1) și (2) Cod administrativ, garantează controlul judecătoresc

al activității administrative și stipulează că acesta nu poate fi îngrădit. Orice persoană

care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se denotă cu certitudine că

la data de 23 septembrie 2022, Plenul Colegiului Disciplinar a emis încheierea prin

care a conexat cauzele disciplinare intentate în temeiul sesizării depuse de cet. Vitalie

Brașoveanu, autosesizării, depuse de inspectorul-judecător Victor Pruteanu r, în baza

încheierii interlocutorii a Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 23 februarie

2022, autosesizării, depuse de inspectorul-judecător Diana Ioniță în privința acțiunilor

judecătorului Cojocaru Mihail de la Judecătoria Bălți (sediul central), și, totodată, a

amânat examinarea cauzelor disciplinare intentate în temeiul sesizării, depuse de cet.

Vitalie Brașoveanu, autosesizării depuse de inspectorul-judecător Pruteanu Victor în

baza încheierii interlocutorii a Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 23

februarie 2022, autosesizării, depuse de inspectorul-judecător Ioniță Diana în privința

acțiunilor judecătorului Cojocaru Mihail de la Judecătoria Bălți (sediul central).

Nefiind de acord cu soluția Colegiului Disciplinar la data de 7 octombrie 2022,

Mihail Cojocaru s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu cerere prealabilă

5

prin care a solicitat anularea soluției emise de Colegiul Disciplinar la data de 23

septembrie 2022.

Prin răspunsul Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii

nr.2910 m/e din 24 octombrie 2022, reclamantul a fost informat că, cererea din 7

octombrie 2022 a fost lăsată fără examinare, or aceasta a fost depusă cu încălcarea

prevederilor legale.

Nefiind de acord cu răspunsul menționat, la data de 8 noiembrie 2022, Mihail

Cojocaru a înaintat prezenta acțiune în contencios administrativ.

În conformitate cu art. art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

În corespundere cu art.206 alin. (1) lit. a), d) și e) din Codul administrativ, o

acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în

parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); d) constatarea

existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ

individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau anularea în tot

sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Concomitent, în coroborare cu dispozițiile art. 224 alin. (1) lit. a) și d) și alin.(2)

din Codul administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond,

instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri: a) în baza unei acțiuni în

contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual, precum și o

eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin

ele reclamantul este vătămat în drepturile sale; d) în baza unei acțiuni în constatare,

constată existența sau inexistența unui raport juridic ori nulitatea unui act

administrativ individual sau a unui contract administrativ, dacă raportul juridic există

sau, respectiv, nu există ori actul administrativ individual sau contractul administrativ

este nul. Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și

ar putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția

situației când se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau

normativ.

Conform art. 39 alin. (1) al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, hotărârile Colegiului Disciplinar pot fi

contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul colegiului, de către

persoanele care au depus sesizarea, inspecția judiciară sau judecătorul vizat în

hotărîre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărîrii motivate. Termenul

de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea acestui termen, hotărârile

necontestate ale colegiului disciplinar devin irevocabile.

Conform art. 40 alin. (1) al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, hotărârile Consiliului Superior al

Magistraturii, adoptate în condițiile art. 39, pot fi contestate la Curtea de Apel

Chișinău de persoanele care au depus sesizarea, de inspecția judiciară sau de

judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 30 zile de la data recepționării hotărârii

motivate.

În contextul dat, instanța de recurs precizează că, răspunsul emis de Președintele

interimar al Consiliului Superior al Magistraturii nr.2910 m/e din 24 octombrie 2022,

are un titlu explicativ, nu constituie în sine act administrativ individual potrivit art.10

6

din Codul administrativ, ci este o operațiune administrativă în sensul art.15 alin. (1)

din Codul administrativ, care nu produce ca atare efecte juridice.

Mai mult, nici încheierea Plenului Colegiului Disciplinar din 23 septembrie

2022, prin care s-au conexat cauzele disciplinare în privința acțiunilor judecătorului

Cojocaru Mihail de la Judecătoria Bălți, sediul Central, la fel nu constituie în sine act

administrativ individual potrivit art.10 din Codul administrativ, ci este o operațiune

administrativă în sensul art.15 alin.(1) din Codul administrativ, care nu produce ca

atare efecte juridice.

Or, din acțiunea înaintată în judecată, nu se desprinde niciun argument fondat

prin care să se motiveze și să se justifice explicit în plan material și/sau procesual care

sunt în concret drepturile vătămate ale acestuia prin operațiunile administrative

contestate sau căreia i se aduce atingere prin activitatea administrativă.

În acest sens este relevantă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta

trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei

încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau

conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii

Europene (cererea nr. 45572/00)]. Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută

posibilitatea de a angaja o actio popularis în scopul interpretării drepturilor

recunoscute în Convenție; aceasta nu autorizează nici persoanele particulare să se

plângă în legătură cu o dispoziție de drept intern doar pentru că aceștia consideră, fără

să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu

împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului Unit).

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că prima instanță corect a ajuns la concluzia de

a declara inadmisibilă pretențiile sus indicate, în temeiul art. 207 alin. (1) și (2), lit. e)

din Codul administrativ.

Instanța de recurs consideră ca fiind întemeiată concluzia instanței inferioare ce

ține de pretențiile reclamantului privind constatarea nulității și caracterului abuziv al

răspunsului Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2910

m/e din 24 octombrie 2022, constatarea hărțuirii, discriminării, persecuției, ofensei și

victimizării pe motiv de dizabilitate a unicului judecător cu dizabilități recunoscut

oficial prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, Cojocaru Mihail în baza

răspunsului/informației cu nr. 277m m/i din 10 octombrie 2022, ca fiind inadmisibile.

Deoarece, în speță Mihail Cojocaru urmărește constatarea nulității unei

operațiuni administrative în sensul art.15 alin. (1) din Codul administrativ, iar în

conformitate cu art. 206 alin.(2) din Codul administrativ și anume acțiunea în

constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și-ar putea revendica

drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția situației când se

urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ.

Accesul la justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de

admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere.

Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-se o

proporționalitate între interesul persoanei și scopul legitim urmărit (Guerin contra

Franței, 29 iulie 1998, § 37). Totuși, limitările nu trebuie să reducă la zero esența

7

acestui drept. Regulile de procedură au scopul de a asigura o bună administrare a

justiției și, în special, a asigura securitatea raporturilor juridice, iar cei implicați în

proceduri trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (Miragall Escolano ș.a.

contra Spaniei, 25 ianuarie 2000, § 33). Curtea Europeană a statuat că, dincolo de

limitele care circumscriu conținutului acestui drept, există loc pentru restrângeri aduse

implicit.

Prin urmare, declararea ca inadmisibilă a acțiunii în condițiile expuse mai sus

este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din

CEDO.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 21

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată și legală, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a respinge recursul depus de către Mihail Cojocaru.

În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Mihail Cojocaru și se menține încheierea din

21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

8