3r-7/23 — constatarea nulitătii unui act administrativ si a unui raport juridic, contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-7/23 2-22162886-01-3r-17012023 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) D E C I Z I E 29 martie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Galina Stratulat Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Mihail Cojocaru, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Cojocaru împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la constatarea nulității actului administrativ și a raportului juridic, contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de către Mihail Cojocaru, c o n s t a t ă : La 8 noiembrie 2022, Mihail Cojocaru a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la constatarea nulității actului administrativ și a raportului juridic, contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 22 septembrie 2022 a fost înaintată cerere de recuzare, iar Colegiul disciplinar la data de 23 septembrie 2022, ilegal a adoptat soluție, în lipsa judecătorului, separată în privința procedurilor disciplinare inițiate ilegal și pe bandă rulantă în privința sa, cu ignorarea cererii și a tuturor solicitărilor și argumentelor expuse în cererea de recuzare din 22 septembrie 2022. Ulterior la data de 7 octombrie 2022 a fost înaintată cerere/contestație împotriva soluției Colegiului disciplinar din 23 septembrie 2022 adoptată separat conform Sintezei ședinței CD 2 nr. 7. Totodată, a menționat că deși ședința Colegiului disciplinar, a fost fixată la data de 21 octombrie 2022, unde ilegal au fost examinate proceduri disciplinare, iarăși în lipsă, cu ignorarea cererii din 22 septembrie 2022 și respectiv fără soluționarea contestației din 22 septembrie 2022, la data de 24 octombrie 2022 a fost emis ilegal și prin abuz un înscris.

Prin urmare acest înscris cu nr. 2910 m/i din 24 octombrie 2022 este unul abuziv lovit de nulitate absolută, emis de o persoană fără împuterniciri, care și-a depășit atribuțiile cu aplicarea eronată a unui act normativ care la moment nu se aplică în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. 1 Reclamantul a precizat că, contestația a fost înaintată inclusiv în temeiul Codului administrativ unui organ colegial și nu unei singure persoane. Astfel, din data de 7 aprilie 2022 până la moment se află în prezența unui Consiliu Superior al Magistraturii cu membri al căror mandate sunt expirate de jure și de facto care de jure au fost împuterniciți cu atribuții de prestare a serviciilor administrative în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în baza prevederilor art. 15 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 cu limitările prevăzute în hotărârea Curții Constituționale din 7 aprilie 2022 la sesizarea nr. 43a/2022.

Astfel, a specificat că, din data de 16 martie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii de jure și de facto a rămas fără membri cu mandat legal, iar de jure (ca excepție) au fost acordate atribuții de prestare a serviciilor administrative în cadrul Consiliului foștilor membri ale căror mandate legale au expirat, care la moment activează în cadrul Consiliului doar în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative, cu atribuții limitate conform hotărârii Curții Constituționale din 7 aprilie 2022. Reclamantul a afirmat că, deși unele Colegii au autonomie de funcționare, nu au calitate de subiect de drept separat ci activează ca organe subordonate și ca organe specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul organului suprem de autoadministrare judecătorească având structuri tehnico-juridice de secretariat și de activitate comună sub egida calității de subiect de drept al Consiliului.

Totodată, finalitatea tuturor procedurilor de autoadministrare judecătorească derulate în cadrul organelor specializate subordonate Consiliului are loc la organul suprem de autoadministrare judecătorească. Mai mult, unicul subiect procesual de drept cu calitate procesuală în instanță are doar Consiliul Superior al Magistraturii însă nu și organele sale specializate subordonate.

Astfel, Colegiul disciplinar ca organ specializat subordonat Consiliului nu era în drept să se expună asupra și aplicării măsurilor disciplinare față de judecători din data de 7 aprilie 2022. Or, prin acest abuz se încalcă flagrant prevederile art. 123 din Constituție și este ignorată și încălcată direct hotărârea Curții Constituționale din 7 aprilie 2022. Prin urmare, soluțiile Consiliului Superior al Magistraturii prin intermediul organelor sale subordonate specializate nu pot fi supuse controlului legalității, la moment, fiind imposibilă depășirea etapei de soluționare prealabilă în Consiliu și, în consecință apelarea la instanțele judecătorești cu garantarea dreptului la un proces echitabil art.6 CEDO.

Concomitent, a explicat că nu există o dată concretă când se va constitui Consiliul Superior al Magistraturii în noua componență, iar actualul Consiliu are atribuții limitate și practic se degrevează de responsabilitate în privința legalității soluțiilor adoptate prin organele sale specializate subordonate, este instituit riscul real de abuzuri iminente. Mai mult, ca atât, în această perioadă judecătorii nu au dreptul de a avansa, de a participa la concursuri, de a evolua în carieră etc. Mai mult ca atât, este în prezența situației când Consiliul actual direct sau prin organele sale specializate subordonate are competență limitată, în mod abuziv, neîntemeiat și ilegal aplică sancțiuni de eliberare a judecătorilor incomozi, cu excluderea ilegală din cursa de preveting.

Iar, termenele de examinare a contentațiilor sunt încălcate flagrant în mod deliberat. Prin urmare, răspunsul/informația cu nr. 2910 m/i din 24 octombrie 2022 este lovită de nulitate absolută. 2 A mai susținut că, aceste ilegalități au caracter sistematic, în privința unicului judecător cu dizabilități din sistem recunoscut oficial prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a stabilit reclamantului Mihail Cojocaru un termen de 10 zile calendaristice de la data notificării prezentei încheieri, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite și anume ajustarea pretențiilor formulate în cererea de chemare în judecată, prin concretizarea acestora, ținând cont de prevederile art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, indicarea în acțiune a circumstanțelor de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția, indicarea circumstanțelor care confirmă încălcarea unui drept propriu în sensul art. 189 alin. (1) și art. 17 din Codul administrativ. Întru executarea încheierii, la 28 noiembrie 2022, Mihail Cojocaru a depus cerere de înlăturare a neajunsurilor, prin care a indicat că, însuși instanța constată cu certitudine că, acțiunea înaintată poartă două caractere.

Astfel că, instanța a perceput în mod cert caracterul pretențiilor și a argumentelor formulate. Pe de altă parte, instanța prin soluționarea unor categorii de pretenții la examinarea fondului va epuiza celelalte categorii de pretenții dat fiind faptul că, este incertă aria de aplicare a Legii nr. 26 din 10 martie 2022 și asigură că unicele acțiuni, de genul dat, care sunt generate de interpretarea și aplicarea Legii respective sunt doar la pretențiile sale. Or, doar în privința sa, a fost aplicată și interpretată eronat Legea nr. 26 din dorința furibundă de răzbunare. În consecință această categorie de litigii este una problematică și generată de o lege intempestivă, recentă și cu caracter excepțional și temporar prin urmare, instanța cu diligență și celeritate urmează să aprecieze circumstanțele de fapt și de drept și să nu admită lezarea drepturilor și intereselor fundamentale ale părților prin soluții procesuale provizorii.

Reclamantul a notat faptul că, prin acțiunea înaintată a argumentat exact, cert și indubitabil care drepturi i-au fost încălcate și anume fiind persoană cu dizabilități, prin acte ilegale, nule și emise cu depășirea atribuțiilor de serviciu și a competenței, este lipsit de orice venit, și este lipsit de posibilitatea de a se angaja în alt loc de muncă cu emiterea ilegală de răspunsuri.

Astfel, reclamantul Mihail Cojocaru a solicitat constatarea nulității și caracterului abuziv al răspunsului/informației cu nr. 2910 m/i din 24 octombrie 2022 emisă cu depășirea atribuțiilor de judecătorul a cărui mandat consecutiv a expirat demult în calitate de membru a Consiliului Superior al Magistraturii care prestează la moment servicii administrative de pretins președinte interimar, în baza Legii nr. 26 din 10 martie 2022 și a hotărârii Curții Constituționale din 7 aprilie 2022, cu admiterea cererii/contestației din 7 octombrie 2022; constatarea încălcării Constituției – art. 123 alin. (l), prevederilor art. 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 1 martie 2022, art. 7 din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și al hotărârii Curții Constituționale din 7 aprilie 2022, de către Consiliul Superior al Magistraturii prin intermediul Colegiului disciplinar.

Prin încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de către Mihail Cojocaru. La 3 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Mihail Cojocaru, a depus recurs împotriva încheierii din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, 3 solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței ierarhic inferioară cu adoptarea unei noi soluții privind declararea admisibilității acțiunii. În motivarea cererii de recurs recurentul a notat că instanța inferioară nu era în drept să soluționeze cererea de sesizare a Curții Constituționale înaintată în speță prin soluție provizorie procesuală fără a soluționa fondul cauzei. A menționat că, instanța ierarhic inferioară își limitează argumentarea doar pe fraze generale, interpretative, incerte și arbitrare.

Or, în încheierea contestată, nu este precizat, în care calificări și prevederi legale nu se încadrează acțiunea și care ar fi impactul acestor pretinse neajustări și neajunsuri neesențiale, nesubstanțiale asupra calificării acțiunii. Totodată, nu este precizat căror exigențe concrete nu ar corespunde acțiunea și care la moment sunt posibilitățile judecătorului de a-și exercita un drept emis de un organ fără competență de a soluționa acest drept. A relatat că, în speță, instanța de judecată evită a se expune în privința legalității actului contestat pentru că solicitările, temeiurile și argumentele de ilegalitate invocate de reclamant ar avea neajunsuri și/sau neajustări interpretative.

A susținut că, prin acțiunea înaintată a argumentat exact, cert și indubitabil ce drepturi i-au fost încălcate, și anume de aproape un an de zile, fiind persoană cu dizabilități, prin acte ilegale, nule și emise cu depășirea atribuțiilor de serviciu și a competenței, este lipsit de orice venit, cât și de posibilitatea de a se angaja la un alt loc de muncă. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 21 decembrie 2022, fiind notificată recurentului la data de 22 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.83). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul depus de către Mihail Cojocaru, este în termen. În corespundere cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Mihail Cojocaru, urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. 4 În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului. Din conținutul recursului, rezultă că Mihail Cojocaru, nu este de acord cu încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea depusă de către ultimul, a fost declarată inadmisibilă, în baza art. 207 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ.

Conform art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Alineatul (2) al aceluiași articol stipulează la lit. e) că acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. În sensul art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

În același timp, potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. Conform art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Articolul 39 alin. (1) și (2) Cod administrativ, garantează controlul judecătoresc al activității administrative și stipulează că acesta nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se denotă cu certitudine că la data de 23 septembrie 2022, Plenul Colegiului Disciplinar a emis încheierea prin care a conexat cauzele disciplinare intentate în temeiul sesizării depuse de cet.

Vitalie Brașoveanu, autosesizării, depuse de inspectorul-judecător Victor Pruteanu r, în baza încheierii interlocutorii a Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2022, autosesizării, depuse de inspectorul-judecător Diana Ioniță în privința acțiunilor judecătorului Cojocaru Mihail de la Judecătoria Bălți (sediul central), și, totodată, a amânat examinarea cauzelor disciplinare intentate în temeiul sesizării, depuse de cet. Vitalie Brașoveanu, autosesizării depuse de inspectorul-judecător Pruteanu Victor în baza încheierii interlocutorii a Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2022, autosesizării, depuse de inspectorul-judecător Ioniță Diana în privința acțiunilor judecătorului Cojocaru Mihail de la Judecătoria Bălți (sediul central).

Nefiind de acord cu soluția Colegiului Disciplinar la data de 7 octombrie 2022, Mihail Cojocaru s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu cerere prealabilă 5 prin care a solicitat anularea soluției emise de Colegiul Disciplinar la data de 23 septembrie 2022. Prin răspunsul Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii nr.2910 m/e din 24 octombrie 2022, reclamantul a fost informat că, cererea din 7 octombrie 2022 a fost lăsată fără examinare, or aceasta a fost depusă cu încălcarea prevederilor legale. Nefiind de acord cu răspunsul menționat, la data de 8 noiembrie 2022, Mihail Cojocaru a înaintat prezenta acțiune în contencios administrativ. În conformitate cu art. art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

În corespundere cu art.206 alin. (1) lit. a), d) și e) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Concomitent, în coroborare cu dispozițiile art. 224 alin. (1) lit. a) și d) și alin.(2) din Codul administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri: a) în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale; d) în baza unei acțiuni în constatare, constată existența sau inexistența unui raport juridic ori nulitatea unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ, dacă raportul juridic există sau, respectiv, nu există ori actul administrativ individual sau contractul administrativ este nul.

Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și ar putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția situației când se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ. Conform art. 39 alin. (1) al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, hotărârile Colegiului Disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, inspecția judiciară sau judecătorul vizat în hotărîre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărîrii motivate. Termenul de 15 zile este un termen de decădere.

La expirarea acestui termen, hotărârile necontestate ale colegiului disciplinar devin irevocabile. Conform art. 40 alin. (1) al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, adoptate în condițiile art. 39, pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău de persoanele care au depus sesizarea, de inspecția judiciară sau de judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 30 zile de la data recepționării hotărârii motivate. În contextul dat, instanța de recurs precizează că, răspunsul emis de Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii nr.2910 m/e din 24 octombrie 2022, are un titlu explicativ, nu constituie în sine act administrativ individual potrivit art.10 6 din Codul administrativ, ci este o operațiune administrativă în sensul art.15 alin. (1) din Codul administrativ, care nu produce ca atare efecte juridice.

Mai mult, nici încheierea Plenului Colegiului Disciplinar din 23 septembrie 2022, prin care s-au conexat cauzele disciplinare în privința acțiunilor judecătorului Cojocaru Mihail de la Judecătoria Bălți, sediul Central, la fel nu constituie în sine act administrativ individual potrivit art.10 din Codul administrativ, ci este o operațiune administrativă în sensul art.15 alin.(1) din Codul administrativ, care nu produce ca atare efecte juridice. Or, din acțiunea înaintată în judecată, nu se desprinde niciun argument fondat prin care să se motiveze și să se justifice explicit în plan material și/sau procesual care sunt în concret drepturile vătămate ale acestuia prin operațiunile administrative contestate sau căreia i se aduce atingere prin activitatea administrativă.

În acest sens este relevantă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00)]. Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute în Convenție; aceasta nu autorizează nici persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept intern doar pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului Unit).

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că prima instanță corect a ajuns la concluzia de a declara inadmisibilă pretențiile sus indicate, în temeiul art. 207 alin. (1) și (2), lit. e) din Codul administrativ.

Instanța de recurs consideră ca fiind întemeiată concluzia instanței inferioare ce ține de pretențiile reclamantului privind constatarea nulității și caracterului abuziv al răspunsului Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2910 m/e din 24 octombrie 2022, constatarea hărțuirii, discriminării, persecuției, ofensei și victimizării pe motiv de dizabilitate a unicului judecător cu dizabilități recunoscut oficial prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, Cojocaru Mihail în baza răspunsului/informației cu nr. 277m m/i din 10 octombrie 2022, ca fiind inadmisibile.

Deoarece, în speță Mihail Cojocaru urmărește constatarea nulității unei operațiuni administrative în sensul art.15 alin. (1) din Codul administrativ, iar în conformitate cu art. 206 alin.(2) din Codul administrativ și anume acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și-ar putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția situației când se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ. Accesul la justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere. Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-se o proporționalitate între interesul persoanei și scopul legitim urmărit (Guerin contra Franței, 29 iulie 1998, § 37). Totuși, limitările nu trebuie să reducă la zero esența 7 acestui drept.

Regulile de procedură au scopul de a asigura o bună administrare a justiției și, în special, a asigura securitatea raporturilor juridice, iar cei implicați în proceduri trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (Miragall Escolano ș.a. contra Spaniei, 25 ianuarie 2000, § 33). Curtea Europeană a statuat că, dincolo de limitele care circumscriu conținutului acestui drept, există loc pentru restrângeri aduse implicit. Prin urmare, declararea ca inadmisibilă a acțiunii în condițiile expuse mai sus este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul depus de către Mihail Cojocaru. În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de către Mihail Cojocaru și se menține încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Galina Stratulat Nicolae Craiu 8