3r-243/22 — contestarea actului administrativ

3r-243/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3r-243/2022

2-22058306-01-3r-26072022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

DECIZIE

10 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Marcel Smochin,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Marcel Smochin împotriva Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior

al Magistraturii cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva încheierii din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea în contencios administrativ depusă de Marcel Smochin a fost declarată

inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La 22 aprilie 2022 Marcel Smochin a depus acțiune împotriva Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii prin care a solicitat

anularea deciziei Plenului Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 11/1 din 21 ianuarie 2022, prin care s-a restituit fără examinare

contestația împotriva hotărârii nr.225/11 din 29 octombrie 2021 a completului de

examinare a contestațiilor nr.2 Colegiului Disciplinar, emise în privința acțiunilor

judecătorilor Anatolie Minciuna, Ecaterina Palanciuc și Ion Muruianu de la Curtea

de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău acțiunea în

contencios administrativ depusă de Marcel Smochin împotriva Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la contestarea

actelor administrative a fost declarată inadmisibilă (f.d.18-22).

Invocând netemeinicia și ilegalitatea încheierii enunțate, la 20 iulie 2022,

Marcel Smochin a depus cerere de recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău; rejudecarea cauzei cu casarea

hotărârii completului de examinare a contestațiilor nr. 2 de pe lîngă Consiliul

Superior al Magistraturii nr. 225/11 din 29 octombrie 2021, admiterea contestației

și soluționarea acesteia în fond cu atragerea la răspundere disciplinară a

judecătorilor menționați (f.d.28-30).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,

considerând soluția Curții de Apel Chișinău absolut inadmisibilă, motivarea și

abordarea dată de judecătorii în sensul impunerii, obligației și probațiunii în sarcina

lui Marcel Smochin în temeiul art. 118 din Codul de procedură civilă, de parcă

1

dînsul ar poseda materialele procedurii.

A menționat că este neîntemeiată concluzia completului precum că încălcarea

invocată nu este imputabilă judecătorilor, dar se datorează unor cauze străine

exoneratoare, cum ar fi expedierea tardivă de către instanță unei cereri. Or,

concluzia completului privind necesitatea desculpării judecătorilor nu este

întemeiată pe rezultatele unei minime anchete sau pe administrarea unor dovezi

admisibile și concludente care ar demonstra vinovăția lor.

A considerat că completul de contestații într-o manieră vagă și generală a omis

să stabilească circumstanțele importante pentru soluționarea contestației și să se

expună nemijlocit asupra încălcărilor normelor de procedură invocate în cuprinsul

contestației. Sub acest aspect i s-a încălcat dreptul de a fi auzit ca parte componentă

a dreptului la un proces echitabil consacrat din art. 6 din CEDO. Or, petentul nu a

cerut implicarea unei instituții terțe din afara instanțelor judecătorești să se expună

asupra temeiniciei pretențiilor sale sau să se amestece în alt mod în procesul de

înfăptuire a justiției, ci a cerut constatarea în mod concret a încălcării unor norme

concrete de procedură la emitere.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Încheierea din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de

Marcel Smochin la 06 iulie 2022, fapt confirmat prin xerocopia avizului de recepție

(f.d.25), iar la 20 iulie 2022, Marcel Smochin a depus recurs împotriva încheierii din

09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.26-30).

Astfel, instanța de recurs constată că, recurentul Marcel Smochin a depus

cererea de recurs cu respectarea prevederilor articolului 242 din Codul

administrativ.

Potrivit articolului 243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele indicate

în cererea de recurs au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

După cum denotă actele cauzei la 01 iunie 2021 în adresa Consiliului Superior

al Magistraturii a parvenit sesizarea lui Marcel Smochin, prin care și-a exprimat

dezacordul cu acțiunile judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Minciuna Anatolie,

Palanciuc Ecaterina și Muruianu Ion, solicitând atragerea magistraților la

răspunderea disciplinară.

Prin decizia nr. 454s-726p/m din 30 iunie 2021 a Inspecției judiciare din

2

subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, a fost respinsă sesizarea înaintată

de Marcel Smochin, ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu decizia nr. 454s-726p/m din 30 iunie 2021 a Inspecției

Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, Marcel Smochin a depus

contestație împotriva deciziei pre citate, la Completul de examinare a contestațiilor.

Prin hotărârea nr. 225/10 din 29 octombrie 2021 a Completului de examinare a

contestațiilor nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii, a fost respinsă contestația depusă de Marcel Smochin împotriva

deciziei nr. 454s-726p/m din 30 iunie 2021 a Inspecției judiciare (f.d. 5-10).

Nefiind de acord cu hotărârea emisă la 29 octombrie 2021 pe marginea

contestației sale, Marcel Smochin a contestat-o la data de 29 decembrie 2021 la

Colegiul disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (f.d. 11-12).

Prin decizia nr. 11/1 din 21 ianuarie 2022 a Colegiului disciplinar, contestația

depusă de Marcel Smochin împotriva hotărârii nr. 225/11 din 29 octombrie 2021 a

Completului de examinare a contestațiilor nr. 2 al Colegiului Disciplinar, a fost

restituită fără examinare, pe motiv că această hotărâre este definitivă și nu se supune

nici unei căi de atac (f.d. 13-14).

Ulterior, la 22 aprilie 2022 Marcel Smochin a depus la Curtea de Apel

Chișinău acțiune în procedura contenciosului administrativ împotriva Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a solicitat:

admiterea prezentei Contestații cu trimiterea cauzei (contestația împotriva Hotărîrii

Completului de examinare a contestațiilor nr. 2 de pe lângă CSM) spre examinare în

fond către Plenul Colegiului Disciplinar al CSM, potrivit art. 39 din Legea nr.

178/25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. În subsidiar

reclamantul a solicitat admiterea prezentei contestații, soluționarea acesteia în fond

potrivit art. 40 din Legea nr.178/25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor și adoptarea unei noi hotărîri prin care: să fie atras la răspundere

disciplinară judecătorul din cadrul Curții de Apel Chișinău pentru încălcarea

culpabilă asupra acțiunilor judecătorului; să fie atras la răspundere disciplinară

judecătorul din cadrul Curții de Apel Chișinău pentru neîndeplinirea

corespunzătoare a obligațiilor. La fel, reclamantul a mai solicitat constatarea

încălcării dreptului său la un proces echitabil și un recurs efectiv garantat de art. 6,

13 CEDO în cadrul procedurii disciplinare pornite la sesizarea sa în fața Consiliului

Superior al Magistraturii.

Prin încheierea din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Marcel Smochin

împotriva Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii privind contestarea deciziei nr. 11/1 din 21 ianuarie 2022.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii menționate în raport cu criticile

formulate în recurs și materialele cauzei coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile raportului juridic litigios, completul pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră că încheierea instanței de apel

este întemeiată și urmează a fi menținută reieșind din următoarele.

Conform art. 20 Cod administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

3

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Totodată, art. 189 alin. (1) Cod administrativ prevede expres că orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. În conformitate

cu art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor

administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor

reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în

regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică

nemijlocit legea.

Conform art. 10 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ individual este

orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de

a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public.

Iar, în concordanță cu art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

În contextul celor relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în speță Marcel

Smochin a contestat hotărârea colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior

al Magistraturii nr. 11/1 din 21 ianuarie 2022, în calitate de parte a raportului

administrativ existent, or, hotărârea dată a fost adoptată ca urmare a examinării

contestației depuse de ultimul împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr. 454s-

726p/m din 30 iunie 2021, emise pe marginea sesizării depuse de Marcel Smochin,

prin care și-a exprimat dezacordul cu acțiunile judecătorilor Curții de Apel

Chișinău, Minciuna Anatolie, Palanciuc Ecaterina și Muruianu Ion.

În asemenea circumstanțe, în condițiile în care însuși Marcel Smochin este

subiectul care a depus contestația împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr. 454s-

726p/m din 30 iunie 2021, emisă de asemenea la plângerea lui Marcel Smochin, este

indubitabil faptul că acesta poate invoca un interes legitim pe marginea activității

administrative realizate și a actului administrativ emis, fapt ce presupune în mod

automat că, reclamantul poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a

unui drept în sensul art.17 din Codul administrativ.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că prima instanță just a reținut art.27 alin. (1) din Legea cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, potrivit

căruia completele de examinare a contestațiilor ale colegiului disciplinar verifică

contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de respingere a sesizărilor.

În accepțiunea art. 28 alin. (1) și (3) din Legea cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, completele de contestație

examinează contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de respingere a

sesizării. Procedura în fața completelor de contestație este scrisă. Completele de

contestație decid: a) admiterea contestației și restituirea cauzei inspecției judiciare

pentru verificări suplimentare; b) respingerea contestației ca neîntemeiată.

În temeiul art.29 alin.(3) al Legii menționate, hotărârea privind respingerea

4

contestației împotriva deciziei inspecției judiciare de respingere a sesizării este

definitivă.

În speța dedusă judecății prezintă relavanță și prevederile 85, 86.1 ale

Regulamentului cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, aprobat prin

hotărârea nr.505/24 din 13 noiembrie 2018 a Consiliului Superior al Magistraturii,

care reglementează că hotărârea privind respingerea contestației împotriva deciziei

inspecției judiciare de respingere a sesizării este fără drept de atac. Contestația

împotriva hotărârii completului de examinare a contestațiiilor, prin care a fost

respinsă contestația împotriva deciziei Inspecției judiciare de respingere a sesizării

se va restitui fără examinare printr-o decizie motivată a Colegiului disciplinar.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că, în conformitate cu art.71 din Legea nr.947-XIII din

19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și art.8 din Legea

nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor,

Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar ca organe specializate ale Consiliului

Superior al Magistraturii, activează independent și exercită atribuții quasi-judiciare.

Întrucât examinarea sesizărilor se poate finaliza cu aplicarea unei sancțiuni

disciplinare în privința unui magistrat independent și inamovibil, în activitatea de

înfăptuire a justiției a căruia sunt interzise orice fel de imixtiuni, atât Inspecția

Judiciară cât și Colegiul disciplinar activează ca un „tribunal”.

Astfel, conform art. 27 alin.(2) și 29 alin. (1) din Legea nr.178 din 25 iulie

2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, completele de contestație

sunt formate din trei membri ai colegiului disciplinar numiți prin hotărârea

colegiului disciplinar. În completul de contestație sunt incluși, în mod obligatoriu,

doi judecători și un reprezentant al societății civile. Iar hotărârea privind respingerea

sesizării se adoptă cu votul unanim al membrilor completului de contestație.

În consecință, prin Lege organică și anume articolele 27-29 din Legea nr.178

din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, este

reglementată detaliat procedura de examinare a contestațiilor împotriva deciziilor

Inspecției Judiciare.

Astfel, o persoană interesată căreia Inspecția Judiciară i-a respins o sesizare,

poate utiliza o „cale de atac prevăzută de lege”, depunând o contestație la Completul

de examinare a contestațiilor al Colegiului disciplinar. Aceste două etape

procedurale, prevăzute de legea organică, reprezintă activități quasi-judiciare,

întrucât conțin atât șanse cât și garanții ale apărării dreptului pretins încălcat, cât și

rigori de formă, conținut și termene de procedură.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența sa, interpretând

articolul 6§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a stabilit că „dreptul la

un tribunal” (accesul liber la justiție) nu este unul absolut, poate fi limitat,

reglementarea sa fiind adesea variabilă în timp și în spațiu, în funcție de nevoile și

resursele comunității și ale indivizilor (cauzele Golder contra Regatului Unit al

Marii Britanii din 21 februarie 1975, §38, Ashingdane contra Regatului Unit din 28

mai 1985, §57). Condiția impusă constant de jurisprudența Curții în aplicarea

articolului 6§1 din Convenție cere ca limitările operate de către statele contractante

să nu restrângă nejustificat accesul individului la un „tribunal” în măsura în care

dreptul în discuție să fie afectat în chiar substanța sa.

5

Astfel, instanța de recurs consideră că prima instanță just a reținut că

reclamantul Marcel Smochin a avut acces la un „tribunal”, iar legea organică i-a

oferit 2 niveluri de jurisdicție, atâta cât a considerat legiuitorul Republicii Moldova

suficient, astfel încât dreptul acestuia nu este afectat în substanța sa.

Această concluzie este fortificată și prin jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara

victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale

probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente

niște simple bănuieli sau conjuncturi (cauza Senator Lines GmbH împotriva a

cincisprezece state membre ale Uniunii Europene, cererea nr. 45572/00).

Prin urmare, analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept

citate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanța de apel corect a considerat că acțiunea

depusă de Marcel Smochin este inadmisibilă, având în vedere că aceasta a fost

formulată cu referire la activitatea jurisdicțională reglementată printr-o Lege

organică specială - Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor.

Or, prin hotărârea nr. 225/11 din 29 octombrie 2021 a Completului de

examinare a contestațiilor nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii i s-a explicat lui Marcel Smochin că, în cadrul examinării

sesizării s-a stabilit că, motivele invocate de autor nu reprezintă fapte ce ar putea

constitui abateri disciplinare în acțiunile judecătorilor vizați, prevăzute de art.4

alin.(1) al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, iar decizia nr.

454s-726p/m din 30 iunie 2021 a Inspecției judiciare este întemeiată.

În acest context, just prima instanță a menționat că, la depunerea contestației

împotriva hotărârii nr. 225/11 din 29 octombrie 2021 a Completului de examinare a

contestațiilor nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii, reclamantul Marcel Smochin greșit s-a bazat pe prevederile art.39

alin.(1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din

25 iulie 2014, deoarece, din dispozițiile acestei norme reiese că, pot fi contestate la

Consiliul Superior al Magistraturii hotărârile Colegiului disciplinar emise în modul

stabilit de art. 36 alin. (1) al legii indicate, potrivit căruia Colegiul disciplinar poate

hotărî: a) constatarea abaterii disciplinare și aplicarea uneia dintre sancțiunile

disciplinare prevăzute la art. 6; b) constatarea abaterii disciplinare și sistarea

procedurii disciplinare, în cazul în care au expirat termenele de tragere la răspundere

disciplinară; c) încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o

abatere disciplinară; d) încetarea procedurii disciplinare în cazul revocării sesizării

depuse, când părțile nu insistă la examinarea sesizării pe fond, cu excepția cazurilor

prevăzute la art.19 alin.(4).

În speță, completul specilizat al instanței de apel corect a reiterat că, prin

decizia nr. 11/1 din 21 ianuarie 2022 a Colegiului disciplinar, contestația depusă de

Marcel Smochin a fost restituită, astfel încât aceasta nu se încadrează în categoria

deciziilor stabilite de art. 36 al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, pasibile de contestare în fața Consiliului

Superior al Magistraturii conform art.39 alin.(1) din aceiași lege.

În această ordine de idei, nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că

6

i-a fost îngrădit accesul la justiție, întrucât în această situație cadrul normativ

pertinent instituie o dublă jurisdicție la examinarea sesizării, iar legiuitorul a optat

doar pentru posibilitatea contestării hotărârilor colegiului disciplinar privind

rezultatul examinării cauzei disciplinare adoptate în condițiile art.36 alin.(1) al Legii

cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, dar nu

și a hotărârilor colegiului disciplinar privind restituirea contestației.

Distinct de aceste constatări completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că prima instanță temeinic și

legal a ajuns la concluzia inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ

depusă de Marcel Smochin împotriva Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actelor administrative.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că prima instanță just a punctat

că, admisibilitatea/inadmisibilitatea unei acțiuni, nu se limitează doar la temeiurile

menționate în special la art.207 alin.(2) din Codul administrativ, exercitarea efectivă

a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri certe și concludente.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Marcel Smochin.

Se menține încheierea din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Marcel

Smochin împotriva Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii cu privire la contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7