3ra-1316/22 — cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor administrative

3ra-1316/22 — cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1316/22

2-19117029-01-3ra-23122022

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. D. Corolevschi, D. Stănilă, A. Garbuz)

ÎNCHEIERE

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Serghei Hohlov și Clavdia

Hohlova, reprezentați de avocatul Larisa Ocerednaia

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Serghei Hohlov și Clavdiei Hohlova împotriva Consiliului municipal Bălți cu

privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor

administrative

împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de Clavdia Hohlova și Serghei Hohlov,

reprezentați de avocatul Larisa Ocerednaia împotriva hotărârii din 20 octombrie

2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată

acțiunea

constată:

La 11 iulie 2019, Clavdia Hohlova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului municipal Bălți, persoană terță Primăria mun. Bălți cu

privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actului

administrativ.

În susținerea acțiunii a indicat că este proprietara apartamentului nr. XX

din strada XXXXX mun. XXXXX, cu cota parte 1.0, conform certificatului cu

privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună

nr. 16077 din 16 august 2017 și contractului de donație nr. 16078 din 16 august

2017.

Casa nr. XX este constituită din două construcții separate, din 5

apartamente, iar după casă a fost întărit un teren de pământ cu suprafața de 1159

m2.

1

A menționat că suprafața apartamentului nr. XX din strada XXXXX

mun. XXXXX este de 35,9 m2, ce corespunde 15 % din suprafața casei nr. XX,

potrivit certificatului nr. 02.923 din 23 iunie 2008.

Prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 9/19 din 28 septembrie 2017 „Cu

privire la transmiterea în proprietate a terenurilor de pe lângă casă”, dânsei, în

calitate de proprietară a apartamentului nr. XX din strada XXXXX mun.

XXXXX, i-a fost transmis în proprietate terenul cu nr. cadastral XXXXX, în

mărime de 10 % din terenul comun sus-indicat.

La demersul avocatului, au parvenit scrisoarea Primariei mun. Bălți din

16 noiembrie 2018, cu anexarea copiei deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 9/19

din 28 septembrie 2017 „Cu privire la transmiterea în proprietate a terenurilor de

pe lângă casă” și copiile documentelor, în baza cărora a fost adoptată decizia

privind transmiterea în proprietate a terenului din strada XXXXX ap. XX.

A notat că în certificatul OCT mun. Bălți din februarie 2016, au fost

indicate numai datele privind apartamentele privatizate și terenurilor de pământ,

transmise în proprietate: construcția – 01, apartamentul nr. XX, suprafața 35,9 m2

– S. Hohlov; construcția – 02, apartamentul nr. XX, suprafața 35,3 m2 –

S. Hohlov, cu l/5 cotă-parte din teren; apartamentul nr. XX, suprafața 66,2 m2 –

N. Șveț, cu 28 % din teren, cu mențiunile că suprafața este indicată la momentul

privatizării, iar verificarea la teren a fost efectuată la data de 25 februarie 2005.

A precizat că de către persoane necunoscute, în certificatul dat au fost

introduse de mână înscrisuri neveridice: construcția – 01, apartamentul nr. XX,

suprafața 35,9 m2 – S. Hohlov, 15 % - 10 %; construcția 02, apartamentul nr. XX,

suprafața 35,3 m2 – S. Hohlov, cu 1/5 cotă-parte din teren, (20 %) – 15 %;

apartamentul nr. XX, suprafața 66,2 m2 – N. Șveț, cu 28 % din teren – 28 %; ap.

XX, suprafața 57,3 m2 – 24 %; ap. XX, suprafața 44,3 m2 – 18 %, cu mențiunile

că suprafața este indicată la momentul privatizării, iar verificarea la teren a fost

efectuată la data de 25 mai 2005 – 239 m2 – 100 %.

A invocat că din înscrisurile respective, rezultă că calculul a fost efectuat

greșit.

Or, la apartamentul XX, inițial era indicat – 15 %, ceea ce corespunde

realității, însă mai departe este indicat – 10 %, fapt care denotă că proprietarul

apartamentului nr. XX a fost deposedat de 5 % din terenul comun.

Totodată, la apartamentul XX inițial era indicat – 20 % ceea ce corespunde

realității, dar mai departe este indicat – 15 %, fapt care atestă că proprietarul

apartamentului nr. XX a fost deposedat de 5 % din terenul ce-i aparține cu drept

de proprietate privată.

Din cauza acțiunilor ilegale, pentru apartamentele rămase a fost efectuat un

calcul greșit al procentelor terenului de pământ, întrucât calculul urma să fie

efectuat în modul următor: apartament nr. XX – 20 %, apartament nr. XX, XX,

XX, XX – 80 %, dintre care: apartament nr. XX – 21,6 %; nr. XX – 14,5 %; nr.

XX – 17,6 %; nr. XX – 26,3 %.

Astfel, pentru apartamentul XX, a fost ilegal micșorată mărimea terenului

transmis în proprietate.

Pentru restabilirea drepturilor sale, la 28 ianuarie 2019, dânsa s-a adresat

la Consiliul mun. Bălți cu o cerere, prin care a solicitat să-i fie transmis în

2

proprietate încă 5 % (sau 4,5 %) din terenul de pământ din str. XXXXX

mun. XXXXX, care nu au fost transmise prin decizia Consiliului mun. Bălți nr.

9/19 din 28 septembrie 2017.

La 10 aprilie 2019, a recepționat un răspuns, prin care cererea sa din

28 ianuarie 2019 s-a respins, ca fiind neîntemeiată, cu indicarea că decizia

Consiliului mun. Bălți nr. 1/65 din 27 martie 2019 este legală.

Nefiind de acord cu decizia Consiliului mun. Bălți nr. 1/65 din 27 martie

2019, la 13 mai 2019, a depus cerere prealabilă în adresa Consiliului mun. Bălti,

prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 1/65 din 27 martie

2019.

La 10 iulie 2019, a primit răspunsul la cererea prealabilă împotriva deciziei

Consiliului mun. Bălți nr. 3/71 din 25 iunie 2019, prin care Consiliul i-a respins

cererea prealabilă ca neîntemeiată și depusă cu termenul depășit.

A precizat că în decizia Consiliului mun. Bălți nr. 3/71 din 25 iunie 2019,

prin care Consiliul a decis asupra respingerii cererii prealabile, nu se conține

informația cu privire la exercitarea căilor de atac.

Pe această cale, a calificat hotărârea Consiliului mun. Bălți nr. 1/65 din

27 martie 2019 „Cu privire la examinarea cererii Clavdiei Hohlova nr. H-170/84

și nr. H-171/84 din 28 ianuarie 2019”, ca ilegală.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 189 alin. (1), 206 alin. (1), 224

alin. (1) lit. b) Cod administrativ, Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului municipal Bălți

nr. 1/65 din 27 martie 2019 „Cu privire la examinarea cererii Clavdiei Hohlova

nr. H-170/84 și nr. H-171/84 din 28 ianuarie 2019”, ca fiind ilegală și obligarea

Consiliului municipal Bălți să transmită Clavdiei Hohlova 5 % din terenul din

str. XXXXX mun. XXXXX, care i-au fost transmise prin decizia Consiliului

municipal Bălți nr. 9/19 din 28 septembrie 2017.

La 13 mai 2019, Serghei Hohlov și Clavdia Hohlova au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți, persoane terțe Victor

Șveț, Primăria mun. Bălți și Serviciul Cadastral Teritorial Bălți cu privire la

contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor administrative.

În motivarea acțiunii au susținut că, în anul 1995, familiei lor le-a fost

transmis în proprietate apartamentul nr. XX din strada XXXXX mun. XXXXX,

în baza contractului nr. 5-836 din 10 februarie 1995, casa nr. XX, constituită din

două construcții separate și compusă din 5 apartamente, având un teren de pământ

cu suprafața de 1 159 m2.

Au menționat că, în baza hotărârii Primăriei mun. Bălți JVe 6/32 din

18 iunie 1998, familiei i-a fost transmis în proprietate terenul nr. cadastral

XXXXX, în mărime de 1/5 din terenul comun indicat, ce corespunde 20 %.

Prin hotărârea din 25 iulie 2008 a Judecătoriei Bălți, confirmată și prin

hotărârea din 15 decembrie 2010 a Judecătoriei mun. Bălți, a fost admisă cererea

de chemare în judecată depusă de Hohlov S., Hohlova C., Hohlov D., Hohlov A.

privind partajarea în natură a terenului de pământ, întărit după casă și a fost

efectuat partajul terenului în natură.

3

Au reținut faptul că Claudia Hohlova, în prezent, este proprietarul

apartamentul nr. XX din str. XXXXX mun. XXXXX.

La 21 decembrie 2018, în adresa avocatului a fost expediată scrisoarea

Primariei mun. Bălți din 20 decembrie 2018, cu anexarea copiei deciziei

Consiliului mun. Bălți nr. 6/108 din 25 septembrie 2008 „Cu privire la

transmiterea în proprietate a terenurilor de pe lângă casă” și copiile documentelor,

în baza cărora a fost adoptată decizia privind transmiterea în proprietatea lui

Victor Șveț a terenului din strada XXXXX mun. XXXXX.

Cu decizia Consiliului nr. 6/108 din 25 septembrie 2008 „Cu privire la

transmiterea în proprietate a terenului de pe lângă casă, au făcut cunoștință la

21 decembrie 2018.

Nefiind de acord cu decizia Consiliului mun. Bălți nr. 6/108 din

25 septembrie 2008 „Cu privire la transmiterea în proprietate a terenurilor de pe

lângă casă”, la 18 ianuarie 2019, în conformitate cu art. 14 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, au expediat în adresa

Consiliului mun. Bălți o cerere prealabilă, prin care au solicitat anularea deciziei

Consiliului mun. Bălți nr. 6/108 din 25 septembrie 2008 „Cu privire la

transmiterea în proprietate a terenurilor de pe lângă casă”, în partea transmiterii

în proprietatea lui Victor Șveț (p. 43 anexa nr. 1 la decizia), deoarece procentul

indicat de 28 a fost incorect, fără a fi luat în considerare terenul transmis în anul

1998, în mărime de 1/5 cotă-parte, ceea ce a influențat asupra mărimii terenului

transmis în proprietate Clavdiei Hohlova în anul 2016 și de a efectua recalcularea

cotelor terenului de pământ, atribuite apartamentelor nr. XX, XX, XX și XX din

80 %, rămase după întărirea după apartamentul nr. XX, 1/5 cota-parte (20 %).

La 10 aprilie 2019, au primit răspuns la cererea prealabilă împotriva

deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 1/66 din 27 martie 2019, prin care a fost

respinsă cererea prealabilă.

Au opinat că hotărârea Consiliului mun. Bălți nr. 6/108 din 25 septembrie

2008 cu privire la transmiterea în proprietate a terenurilor de pe lângă casă, în

partea transmiterii în proprietatea lui Victor Șveț, ca ilegală și pasibilă anulării,

din următoarele considerente.

Din documentele primite la 21 decembrie 2018 de la Primăria mun. Bălți,

au aflat că la 16 iulie 2008, Victor Șveț s-a adresat la Primăria mun. Bălți cu

cerere, prin care ultimul a solicitat întărirea după apartamentul privatizat de acesta

a terenului de pământ din str. XXXXX, la cerere anexând documente, inclusiv și

certificatul DPEFL din 23 iunie 2008, în care a fost indicat numărul

apartamentelor și corespunderea lor procentuală.

În pachetul de documente era și titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, eliberat pe apartamentul nr. XX str. XXXXX mun.

XXXXX, în baza hotărârii Primăriei mun. Bălți nr. 6/32 din 18 iunie 1998.

La adoptarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 6/108 din 25 septembrie

2008 „Cu privire la transmiterea în proprietate a terenurilor de pe lângă casă”, nu

a fost luat în considerare faptul că 20 % din terenul comun deja se aflau în

proprietate privată și atribuirea terenului în proprietatea lui Victor Șveț urma să

fie efectuată din 80 % proporțional suprafeței a patru apartamente: nr. XX, XX,

4

XX, XX, iar în acest calcul nu trebuia să fie inclus apartamentul XX, după care

era deja aprobată 1/5 din teren comun, cu suprafața de 1 159 m2.

Transmiterea în proprietatea familiei Hohlov a fost efectuată la 18 iunie

1998, în baza legislației în vigoare la acel moment.

Ulterior, potrivit Legii nr. 528 din 22 iulie 1999 pentru modificarea și

completarea Codului funciar, terenurile de pământ pe care sunt situate blocuri

locative cu mai multe apartamente, se transmit în proprietate proprietarilor

apartamentelor proporțional suprafeței privatizate de ei.

Legislația, adoptată ulterior la 18 iunie 1998, nu are efect retroactiv și nu

permite recalcularea cotelor părți, stabilite anterior.

De fapt, prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 6/108 din 25 septembrie

2008 „Cu privire la transmiterea în proprietate a terenurilor de pe lângă casă”, a

fost aprobat calculul incorect al procentelor care se transmiteau în proprietatea lui

Victor Șveț, au fost transmise 28 % din 100 %, dar urmau să fie atribuite din

80 %, prin urmare, cota parte constituie 26 %.

În certificatul DPEFL nr. 02.923 din 23 iunie 2008, care a servit bază la

adoptarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 6/108, a fost ilegal micșorat

procentajul aprobat după apartamentul nr. XX, ce a dus la calcularea incorectă a

procentelor pentru alte apartamente, fără a lua în considerare terenul deja transmis

în proprietate în mărime de 20 % (1/5 cotă-parte).

Din analiza documentelor indicate și circumstanțelor de fapt, este cert că la

adoptarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 6/108 din 25 septembrie 2008 „Cu

privire la transmiterea în proprietate a terenurilor de pe lângă casă”, a fost aplicat

un calcul incorect a procentelor terenului, transmis în proprietatea lui Victor Șveț,

a fost ignorată executarea hotărârii Primăriei mun. Bălți nr. 6/32 din 18 iunie

1998, ce a dus în continuare la calcularea greșită a procentelor terenurilor atribuite

proprietarilor altor apartamente, lezarea drepturilor familiei lor, admiterea

discriminării, deoarece ulterior, familia a devenit proprietară a apartamentului nr.

XX, la transmiterea în proprietate a terenului a fost esențial micșorată mărimea

lui, în loc de 14,5 % au fost întărite 10 %.

Calculul urmează să fie efectuat în următorul mod: apartamentul nr. XX –

20 %; apartamentul nr. XX, XX, XX, XX – 80 %, dintre care apartamentele nr.

XX – 21 %; apartamentul nr. XX – 14,5 %; apartamentul nr. XX – 17,6 %;

apartamentul nr. XX – 26,3 %.

La demersul avocatului, au parvenit scrisoarea Primariei mun. Bălți din

16 noiembrie 2018, cu anexarea copiei deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 9/19

din 28 septembrie 2017 „Cu privire la transmiterea în proprietate a terenurilor de

pe lângă casă” și copiile documentelor, în baza cărora a fost adoptată decizia

privind transmiterea în proprietate a terenului din strada XXXXX ap. XX.

În certificatul OCT mun. Bălți din februarie 2016, au fost indicate numai

datele privind apartamentele privatizate și terenurilor de pământ, transmise în

proprietate: construcția – 01, apatramentul nr. XX, suprafața 35,9 m2 – S. Hohlov,

construcția – 02, apatramentul nr. XX, suprafața 35,3 m2 - S. Hohlov cu l/5 cotă-

parte din teren, apartamentul nr. XX, suprafața 66,2 m2 - N. Șveț cu 28 % din

teren, cu mențiunile că suprafața este indicată la momentul privatizării, iar

verificarea la teren a fost efectuată la 25 februarie 2005.

5

A notat că în certificatul OCT mun. Bălți din februarie 2016, au fost

indicate numai datele privind apartamentele privatizate și terenurilor de pământ,

transmise în proprietate: construcția – 01, apartamentul nr. XX, suprafața 35,9 m2

– S. Hohlov; construcția – 02, apartamentul nr. XX, suprafața 35,3 m2 –

S. Hohlov, cu l/5 cotă-parte din teren; apartamentul nr. XX, suprafața 66,2 m2 –

N. Șveț, cu 28 % din teren, cu mențiunile că suprafața este indicată la momentul

privatizării, iar verificarea la teren a fost efectuată la 25 februarie 2005.

A precizat că, de persoane necunoscute, în certificatul dat au fost introduse

de mână înscrisuri neveridice: construcția – 01, apartamentul nr. XX, suprafața

35,9 m2 – S. Hohlov, 15 % - 10 %; construcția 02, apartamentul nr. XX, suprafața

35,3 m2 – S. Hohlov, cu 1/5 cota-parte din teren, (20 %) – 15 %; apartamentul nr.

XX, suprafața 66,2 m2 – N. Șveț, cu 28 % din teren – 28 %; ap. XX, suprafața

57,3 m2 – 24 %; ap. XX, suprafața 44,3 m2 – 18 %, cu mențiunile că suprafața

este indicată la momentul privatizării, iar verificarea la teren a fost efectuată la

25 mai 2005 – 239 m2 – 100 %.

A invocat că din înscrisurile respective, rezultă că calculul a fost efectuat

greșit.

Or, la apartamentul XX, inițial era indicat – 15 %, ceea ce corespunde

realității, însă mai departe este indicat – 10%, fapt care denotă că proprietarul

aprtamentului nr. XX, a fost deposedat de 5% din terenul comun.

Totodată, la apartamentul XX inițial era indicată – 20 %, ceea ce

corespunde realității, dar mai departe este indicat – 15 %, fapt care atestă că

proprietarul apartamentului nr. XX, a fost deposedat de 5 % din terenul ce-i

aparține cu drept de proprietate privată.

Din cauza acțiunilor ilegale, pentru apartamentele rămase a fost efectuat un

calcul greșit a procentelor terenului de pământ, întrucât calculul urma să fie

efectuat în modul următor: apartament nr. XX – 20 %, apartamentele nr. XX, XX,

XX, XX – 80 %, dintre care: apartament nr. XX – 21,6 %; nr. XX3 – 14,5 %; nr.

XX – 17,6 %; nr. XX – 26,3 %.

Astfel, pentru apartamentul XX, a fost ilegal micșorată mărimea terenului

transmis în proprietate.

Pentru restabilirea drepturilor încălcate, Clavdia Hohlova s-a adresat, la

28 ianuarie 2019, în adresa Consiliului mun. Bălți cu cerere, prin care a solicitat

să-i fie transmise în proprietate încă 5 % (sau 4,5 %) din terenul de pământ din

str. XXXXX mun. XXXXX, care nu au fost transmise prin decizia Consiliului

mun. Bălți nr. 9/19 din 28 septembrie 2017.

Pentru repunerea în drepturi, a solicitat să-i fie transmise 5 % (sau 4,5 %)

din terenul din strada XXXXX mun. XXXXX, care nu i-au fost transmise prin

decizia Consiliului mun. Bălți nr. 9/19 din 28 septembrie 2017.

La 10 aprilie 2019, Clavdia Hohlova a primit răspuns la cererea sa, prin

care a fost informată că cererea depusă la 28 ianuarie 2019 a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Au calificat hotărârea Consiliului municipal Bălți nr. 1/65 din 27 martie

2019 „Cu privire la examinarea cererii Clavdiei Hohlova nr. H-170/84 și nr. H-

171/84 din 28 ianuarie 2019, drept una ilegală, iar apartamentul nr. XX, cu

suprafața 35,9 m2, amplasat în construcția – 01, corespunde 15 % suprafeței

6

privatizate a casei XX din str. XXXXX mun. XXXXX, astfel încât mărimea

terenului transmis urmează să fie de 15 %, ceea ce corespunde art. 11 Codul

funciar.

Și-au întemeiat pretențiile în baza art. 189 alin. (1), 206 alin. (1), 224

alin. (1) lit. b) Cod administrativ.

Au solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) anularea deciziei Consiliului

municipal Bălți nr. 6/108 din 25 septembrie 2008 „Cu privire la transmiterea în

proprietate a terenurilor aferente casei”, în partea transmiterii în proprietatea lui

Victor Șveț, ca fiind ilegală; 3) anularea deciziei Consiliului municipal Bălți

nr. 1/65 din 27 martie 2019 „Cu privire la examinarea cererii Clavidiei Hohlova

nr. H-170/84 și nr. H-171/84 din 28 ianuarie 2019”, ca fiind ilegală; 4) obligarea

Consiliului municipal Bălți să recalculeze cotele terenului de pământ, atribuite

apartamentelor nr. XX, XX, XX, XX, XX din 80 %, rămase după aprobarea după

apartamentul nr. XX a 1/5 cotă-parte (20 %); 5) obligarea Consiliului municipal

Bălți de a transmite Clavdiei Hohlova 5 % din terenul din str. XXXXX

mun. XXXXX, potrivit deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 9/19 din

28 septembrie 2017; 6) anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, aprobat după apartamentul nr. XX str. XXXXX mun. XXXXX; 7)

anularea înregistrării a dreptului de proprietate lui Victor Șveț asupra terenului cu

nr. cadastral XXXXX, situat pe str. XXXXX mun. XXXXX.

Prin încheierea din 27 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central, a

fost conexat dosarul civil la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei

Hohlov și Clavdia Hohlova împotriva Consiliului municipal Bălți, persoane terțe

Victor Șveț, Primăria mun. Bălți și Serviciul Cadastral Teritorial Bălți cu privire

la contestarea actului administrativ, cu cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Clavdia Hohlova împotriva Consiliului municipal Bălți,

persoană terță Primăria mun. Bălți cu privire la contestarea actului administrativ,

fiindu-le acordat numărul unic 3-135/2019.

Prin hotărârea din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

La 16 noiembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232

alin. (1) Cod administrativ, Serghei Hohlov și Clavdia Hohlova, reprezentați de

avocatul Larisa Ocerednaia au depus apel nemotivat împotriva hotărârii din

20 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, iar la 11 ianuarie 2021, cu

respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost

prezentată motivarea apelului, prin care au solicitat admiterea acestuia, casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a

acțiunii.

Prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Clavdia Hohlova și Serghei Hohlov, reprezentați de

avocatul Larisa Ocerednaia împotriva hotărârii din 20 octombrie 2020 a

Judecătoriei Bălți sediul central.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare justificat au reținut că deciziile contestate, emise de Consiliul

mun. Bălți sunt legale, iar pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate, or, potrivit

pct. 3 din Hotărârea Guvernului cu privire la unele măsuri pentru urgentarea

7

procesului de împroprietărire nr. 984 din 21 septembrie 1998, organele

cadastrale teritoriale asigură autoritățile administrației publice locale cu

informația necesară obținută în cadrul lucrărilor de înregistrare masivă pentru

realizarea transmiterii în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă

casă, iar procedura de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de

pe lângă casă se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la modul

de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în

localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nominalizată.

Cu referire la pretenția reclamanților cu privire la anularea deciziei nr. 1/65

din 27 martie 2019, ca fiind ilegală și obligarea pârâtului de a emite actul

administrativ privind transmiterea reclamantei 5 % din terenul din

str. XXXXX mun. XXXXX, instanțele au apreciat-o ca fiind neîntemeiată,

întrucât potrivit art. 40 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25 februarie 1998, la înregistrarea dreptului de proprietate comună pe cote-părți

asupra bunului imobil, în registrul bunurilor imobile se indică cota ideală a

fiecărui proprietar, care: a) se determină reieșind din mărimea suprafeței totale

sau suprafeței locative fie din valoarea unor încăperi și/sau a suprafețelor unor

terenuri, fie în alt mod convenit între cotitularii dreptului de proprietate comună

pe cote-părți; b) se exprimă sub formă de fracție ordinară sau în procente la

mărimea sau valoarea bunului imobil; și se indică în contract sau în alt document

ce confirmă drepturile, făcîndu-se referire la modul de determinare a ei. (2)

Înscrierea în registrul bunurilor imobile privind mărimea cotei se efectuează în

baza documentului ce confirmă cotele determinate în bunul imobil. În cazul în

care cotele dintr-un teren, dintr-o construcție sau dintr-un alt bun imobil stabilite

separat sînt indicate în diferite documente ce confirmă drepturile, înscrierea se

efectuează conform acestor documente. (3) În cazul în care bunul imobil

proprietate comună pe cote-părți a fost reconstruit sau supus distrugerii

(demolării) parțiale, pentru efectuarea înregistrării în registrul bunurilor imobile,

suplimentar la actele ce confirmă reconstruirea sau distrugerea parțială a bunului,

se prezintă contractul coproprietarilor privind recalcularea cotelor-părți sau

contractul privind încetarea proprietății comune pe cote-părți, după caz, ori

declarația, autentificată notarial sau semnată în fața registratorului, a

coproprietarului care nu a participat la reconstrucția sau demolarea parțială a

bunului, prin care consimte la efectuarea modificării înscrierilor în subcapitolul I

(despre bun) în registrul bunurilor imobile, fără modificarea cotelor-părți.

La 20 octombrie 2022, Serghei Hohlov și Clavdia Hohlova, reprezentați de

avocatul Larisa Ocerednaia au depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

20 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, iar la 28 decembrie 2022, prin

intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea recursului, prin care au

solicitat casarea integrală a deciziei recurate, cu emiterea unei noi decizii de

admitere a acțiunii.

În motivarea recursului au reiterat circumstanțele de fapt și de drept

invocate pe parcursul examinării cauzei în fond.

Totodată, au menționat că instanțele de judecată au ajuns la concluzia

respingerii acțiunii, bazându-se pe interpretarea eronată a legii.

8

Au obiectat că instanțele inferioare nu au aplicat art. 11 Cod funciar, iar

argumentul precum că mărimea terenului transmis urmează să fie de 15%, a fost

lăsat fără examinare.

Au conchis că decizia instanței de apel a fost adoptată arbitrar, fără

aprecierea argumentelor și probelor invocate, ceea ce indică incontestabil la

încălcarea de către instanțele de judecată a normelor de drept material, precum și

la examinarea superficială a cauzei.

La 10 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului municipal Bălți, lui Victor Șveț, Primăriei mun. Bălți și Agenției

Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Bălți copia cererii de recurs depuse

de Serghei Hohlov și Clavdia Hohlova, reprezentați de avocatul Larisa

Ocerednaia, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat,

corespondență ce a fost recepționată de către Agenția Servicii Publice, Serviciul

Cadastral Teritorial Bălți, Primăria mun. Bălți și Consiliul municipal Bălți la

16 ianuarie 2023, fapt confirmat prin avizele poștale de recepție (f. d. 55-57

vol. III).

În același timp, corespondența expediată în adresa lui Victor Șveț a fost

restituită instanței de judecată cu mențiunea „nereclamat” (f. d. 58-59 vol. III).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost

pronunțat în ședință publică la 20 septembrie 2022 (f. d. 22 vol. III).

Este cert și faptul că la 20 octombrie 2022, Serghei Hohlov și Clavdia

Hohlova, reprezentați de avocatul Larisa Ocerednaia au depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 32-33

vol. III).

Decizia motivată din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost

notificată la adresa electronică a reprezentantului recurenților, avocatul Larisa

Ocerednaia, la 28 noiembrie 2022, potrivit extrasului de pe poșta electronică

(f. d. 39 vol. III).

Se mai constată că la 28 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal,

Serghei Hohlov și Clavdia Hohlova, reprezentați de avocatul Larisa Ocerednaia

au prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a

Curții de Apel Bălți (f. d. 42-47 vol. III).

9

Astfel, recursul depus de Serghei Hohlov și Clavdia Hohlova, reprezentați

de avocatul Larisa Ocerednaia împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții

de Apel Bălți este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Serghei Hohlov și

Clavdia Hohlova, reprezentați de avocatul Larisa Ocerednaia, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

10

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Serghei Hohlov și Clavdia Hohlova,

reprezentați de avocatul Larisa Ocerednaia.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Serghei Hohlov și Clavdia Hohlova, reprezentați de

avocatul Larisa Ocerednaia se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

11