3ra-538/22 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-538/22 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-538/22

2-20038533-01-3ra-12052022

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

6 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Întreprinderea

Municipală „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți” și Consiliul

municipal Bălți

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Bălți cu privire la contestarea actului administrativ

împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost casată integral hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul

central și pronunțată o nouă decizie, prin care a fost admisă acțiunea

constată:

La 18 martie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul teritorial Bălți

al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

municipal Bălți, persoane terțe ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar

Unic Bălți” și Consiliul Concurenței cu privire la contestarea actului

administrativ.

În susținerea acțiunii a indicat că, drept urmare a controlului de legalitate a

deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 10/8 din 23 decembrie 2019, cu privire la

aprobarea contractului de subsidiere cu ÎM „Direcția construcții capital

comanditar unic Bălți”, a constatat caracterul neîntemeiat al actului administrativ.

A menționat că orice intenție de a acorda un ajutor de stat sau de a modifica

un ajutor existent în baza unui proiect de act juridic trebuie să fie notificată

Consiliului Concurentei de către furnizorul și/sau inițiatorul ajutorului de stat.

1

Astfel, a notat că Consiliul Concurenței începe examinarea notificării din

data recepționării acesteia, iar după examinarea notificării, Consiliul Concurenței

ia una dintre următoarele decizii: decizia prin care constată că măsura notificată

nu constituie un ajutor de stat; decizia de autorizare a ajutorului de stat, dacă se

constată că măsura notificată nu prezintă îndoieli privind compatibilitatea sa cu

mediul concurențial normal; decizia de inițiere a procedurii de examinare a

cazului de încălcare a legislației din domeniul ajutorului de stat, dacă măsura

propusă prezintă îndoieli privind compatibilitatea acesteia cu mediul concurențial

normal. Dacă la expirarea termenului de 45 de zile lucrătoare Consiliul

Concurenței nu a luat nici o decizie, ajutorul de stat se consideră autorizat.

A mai precizat că din continutul deciziei contestate nu este clar dacă

Consiliul Concurentei a fost notificat despre intenția acordării unui ajutor de stat

în forma de subsidii către ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” și

dacă acest ajutor a fost autorizat de către Consiliul Concurentei.

Totodată, a conchis că pentru acordarea ajutorului de stat în forma de

subsidii unei întreprinderi este necesară în mod obligatoriu autorizația Consiliului

Concurenței.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 68 din Legea nr. 436/2006 privind

administrația publică locală, art. 2 alin. (2), 196, 203, 211, 212, 224 Cod

administrativ, art. 166, 278 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii și anularea deciziei Consiliului municipal

Bălți nr. 10/8 din 23 decembrie 2019 „Cu privire la aprobarea contractului de

subsidiere cu ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți”.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a

fost respinsă acțiunea.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a enunțat că

potrivit răspunsului oferit de Consiliul concurenței, nr. OTN 04/37-1493 din

24 iunie 2019, în raport cu aceeași situație de fapt și de drept ca în prezenta speța,

Consiliul concurenței, analizând raporturile dintre ÎM „Direcția construcții

capital comanditar unic Bălți” și Consiliului mun. Bălți privind acordarea de

sprijin în bază de contract de subvenții, a concluzionat că aceste raporturi nu

reprezintă semne de ajutor de stat în sensul art. 3 din Legea nr. 139 din 15 iunie

2012 cu privire la ajutorul de stat.

A fost reținut și faptul că legitimitatea răspunsului menționat nu a fost

contestată la caz și, suplimentar, a fost confirmată prin decizia din 10 decembrie

2019 a Curții de Apel Bălți, pronunțată în cadrul examinării cauzei de contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul

teritorial Bălți al Cancelariei de Stat către Consiliul municipal Bălți, intervenient

accesoriu ÎM ”Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic mun. Bălți” privind

anularea actului administrativ.

A evidențiat prima instanță că obiectul contractului analizat de Curtea de

Apel, îl reprezintă exploatarea efectivă, întreținerea, deservirea tehnică și

renovarea obiectelor de iluminare stradală din mun. Bălți.

2

Astfel, în raport cu contractul cu un astfel de obiect și efecte, prin decizie

definitivă din 10 decembrie 2019, devenită irevocabilă, instanța de apel a statuat

că, subvențiile prevăzute de contractul nominalizat nu prezintă ajutor de stat, ci

plată pentru întreținerea obiectelor de iluminare stradală și cheltuielile pentru

consumul energiei electrice la exploatarea obiectelor de iluminare stradală.

Prin urmare, constatând similitudinea raporturilor în prezenta speță și în

speța soluționată prin decizia Curții de Apel Bălți din 10 decembrie 2019, prima

instanță a reținut că, la caz, se constată aplicabilitatea prevederilor art. 23 Cod

administrativ.

În acest context, prima instanță a conchis asupra faptului că în prezenta

speță nu sunt aplicabile temeiurile de anulare a actului administrativ invocate de

către reclamant, or, la caz, contractul de subsidiere cu ÎM „Direcția construcții

capital comanditar unic Bălți” nu reprezintă semne de ajutor de stat în sensul art. 3

din Legea nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat.

La 23 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Oficiul teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din

12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, iar la 18 decembrie 2020,

prin intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea apelului,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată

integral hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central și

pronunțată o nouă decizie.

A fost anulată decizia Consiliului municipal Bălți nr. 10/8 din 23 decembrie

2019 „Cu privire la aprobarea contractului de subsidiere încheiat cu ÎM „Direcția

Construcții Capital Comanditar Unic Bălți”.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că din conținutul deciziei

nr. 10/8 din 23 decembrie 2019 „Cu privire la aprobarea contractului de

subsidiere cu ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți” și nici

din actele anexate la materialele cauzei, nu rezultă dovada notificării Consiliului

Concurenței despre intenția acordării unui ajutor de stat în forma de subsidii către

ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți” sau dovada autorizării

de către Consiliul Concurenței a ajutorului de stat, precum și nici dovada că

măsura notificată nu ar constitui un ajutor de stat.

Pe cale de consecință, instanța de apel a stabilit că Consiliul Concurenței

nu a fost notificat despre intenția acordării către ÎM „Direcția Construcții Capitale

Comanditar Unic Bălți” a ajutorului de stat sub formă de subsidii.

Dat fiind aceste împrejurări, decizia nr.10/8 din 23 decembrie 2019 „Cu

privire la aprobarea contractului de subsidiere cu ÎM „Direcția Construcții

Capitale Comanditar Unic Bălți” a fost adoptată cu încălcarea prevederilor Legii

nr. 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat.

Contrar celor invocate de prima instanță, instanța de apel a concluzionat că

nu poate fi relevantă cazului actual de contestare a deciziei nr. 10/8 din

23 decembrie 2019, decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți de

3

contestare a deciziei nr. 16/56 din 27 decembrie 2018, întrucât la baza deciziei de

acordare a subsidiilor trebuie să se afle o decizie de autorizare a ajutorului de stat

emisă de Consiliul Concurenței, sau, după caz, o decizie de neconstatare a măsurii

solicitate drept ajutor de stat, iar asemenea decizii urmează să fie luate de

Consiliul concurenței de fiecare dată și la orice intenție de acordare a acestui

ajutor de stat.

La 22 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, ÎM „Direcția

Construcții Capital Comanditar Unic Bălți” a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, iar la 16 mai 2022, prin

intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia și casarea integrală a deciziei recurate.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu soluția adoptată de către

instanța de apel, or, aceasta a ignorat prevederile art. 3 alin. (1) din Legea

nr. 139/2012, prin care ajutorul de stat reprezintă orice măsură de sprijin care

întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este acordată de furnizor din resurse

de stat sau din resursele unităților administrativ-teritoriale sub orice formă; b)

conferă beneficiarului un avantaj economic care nu ar fi fost obținut în condiții

normale de piață; c) este acordată în mod selectiv; d) denaturează sau riscă să

denatureze concurența.

Respectiv, măsura de sprijin acordată ÎM „Direcția Construcții Capitale

Comanditar Unic Bălți” nu conferă beneficiarului un avantaj economic care nu ar

fi fost obținut în condiții normale de piață.

A precizat că reieșind din specificul de activitate și forma organizatorico-

juridică a întreprinderii nominalizate, participarea ÎM „Direcția Construcții

Capitale Comanditar Unic Bălți” pe piața concurențială este una limitată și nu

poate denatura mediul concurențial existent.

La fel, în conformitate cu pct. 7 al Hotărârii Plenului Consiliului

Concurenței nr. 11 din 30 august 2013, compensațiile acordate beneficiarilor

pentru prestarea SIEG-urilor nu constituie ajutor de stat, dacă sunt îndeplinite

cumulativ un șir de condiții.

A concluzionat că trebuie notificate și autorizate de către Consiliul

Concurenței doar măsurile de sprijin acordate întreprinderilor municipale care

îndeplinesc cumulativ condițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 139 din 15 iunie

2012 cu privire la ajutorul de stat și pct. 7 al Hotărârii Plenului Consiliului

Concurenței nr. 11 din 30 august 2013.

A mai reperat și decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin

care au fost admise apelurile depuse de Consiliul mun. Bălți și ÎM „Direcția

Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți”, casată integral hotărârea din 28 mai

2019 a Judecătoriei Bălți sediul central și pronunțată o nouă decizie de respingere

a acțiunii.

Astfel, obiect al acțiunii menționate mai sus a fost anularea deciziei

nr. 16/56 din 27 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea contractului cu

ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți”, prin care a fost

4

aprobat contractul de subsidiere cu ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar

Unic Bălți”.

De asemenea, la data de 24 iunie 2019, în adresa ÎM „Direcția Construcții

Capitale Comanditar Unic Bălți, a fost expediat răspunsul din partea Consiliului

Concurenței, prin care se menționează expres că măsura de sprijin acordată de

către Consiliul mun. Bălți în baza contractului privind subsidierea nu prezintă

semne de ajutor de stat.

A punctat că având în vedere că informația dată este un precedent care are

tangență directă cu obiectul cauzei, aceasta urmează a fi luată în considerare, iar

argumentele aduse de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat în cererea

de chemare în judecată sunt nejustificate.

La 28 februarie 2022, Consiliul municipal Bălți a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, iar la 26 mai 2022,

prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii.

La 2 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, ÎM „Direcția Construcții

Capital Comanditar Unic Bălți” a depus referință la recursul declarat de Consiliul

municipal Bălți, prin care a exprimat susținerea argumentelor invocate de către

recurent și a solicitat admiterea cererii de recurs.

La 16 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Consiliul

Concurenței a depus referință la recursul declarate de ÎM „Direcția Construcții

Capital Comanditar Unic Bălți”, invocând că în lipsa unei notificări parvenite la

subiecții vizați și în condițiile în care nu există o decizie a Plenului Consiliului

Concurenței referitor la măsura de sprijin din speță, Consiliul Concurenței se află

în imposibilitate obiectivă de a se expune referitor la faptul dacă constituie sau

nu ajutor de stat măsurile de sprijin acordate prin decizia Consiliului municipal

Bălți nr. 10/8 din 23 decembrie 2019 cu privire la aprobarea contractului de

subsidiere cu ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți”.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost

pronunțat în ședință publică la 10 februarie 2022 (f. d. 14 vol. II).

Este cert și faptul că la 22 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal,

ÎM „Direcția Construcții Capital Comanditar Unic Bălți” a depus recurs

5

nemotivat împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 25

vol. II).

Decizia motivată din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost

notificată la adresa electronică a ÎM „Direcția Construcții Capital Comanditar

Unic Bălți”, la data de 22 aprilie 2022, fapt confirmat prin extrasul de pe poșta

electronică (f. d. 30 vol. II).

Se mai constată că la 16 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal,

ÎM „Direcția Construcții Capital Comanditar Unic Bălți” a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 34-

36 vol. II).

Astfel, recursul depus de ÎM „Direcția Construcții Capital Comanditar

Unic Bălți” împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți este

în termen.

Într-o altă ordine de idei, examinând admisibilitatea recursului depus de

Consiliul municipal Bălți, în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

După cum a fost reperat mai sus, actele cauzei atestă că dispozitivul

deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat în ședință publică la 10 februarie

2022 (f. d. 14 vol. II).

Ulterior, la 28 februarie 2022, Consiliul municipal Bălți a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 27

vol. II).

Totodată, se constată decizia motivată din 10 februarie 2022 a Curții de

Apel Bălți a fost notificată la adresa electronică a Consiliului municipal Bălți,

primaria@balti.md, la data de 22 aprilie 2022, fapt confirmat prin extrasul de pe

poșta electronică (f. d. 30 vol. II).

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului la aceeași adresă electronică, la care a fost expediată și

citația Consiliului municipal Bălți pentru ședința de judecată din 10 februarie

2022 ora 11:30, la care a participat, de altfel, și reprezentantul Consiliului

municipal Bălți, Iaroslavna Samotughina, potrivit procesului-verbal al ședinței

judiciare (f. d. 4, 12-13 vol. II).

Suplimentar, instanța de recurs evidențiază că aceeași adresă electronică,

primaria@balti.md, figurează și pe pagina web oficială a Primăriei mun. Bălți și

a Consiliului municipal Bălți, https://balti.md/.

Materialele cauzei mai atestă că motivarea recursului împotriva deciziei

din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost prezentată de către Consiliul

municipal Bălți, prin intermediul oficiului poștal, la 26 mai 2022 (f. d. 39-42

vol. II).

6

Așadar, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de zile,

prevăzut la art. 245 alin. (2) Cod administrativ, pentru prezentarea recursului

motivat a început să curgă începând cu data de 23 aprilie 2022 (sâmbătă), ziua

imediat următoare datei notificării dispozitivului deciziei instanței de apel,

urmând să expire la data de 22 mai 2022.

Dat fiind faptul că data de 22 mai 2022 a fost zi de duminică, prin urmare

zi nelucrătoare, ultima zi de prezentare a recursului se constată a fi data de 23 mai

2022, ca următoarea zi lucrătoare.

În pofida celor enunțate supra, Consiliul municipal Bălți nu a depus cererea

de recurs motivată împotriva deciziei instanței de apel, în interiorul termenului de

30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (2) Cod administrativ, depunând doar la

26 mai 2022 recurs motivat, fapt inacceptabil potrivit prevederilor legale.

Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Consiliul

municipal Bălți trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja

dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CtEDO, prin

efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la

caz, prin depunerea recursului motivat în conformitate cu art. 245 alin. (2) Cod

administrativ.

În consecință, în situația descrisă, intervine aplicarea sancțiunii

procedurale prevăzută la art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ de declarare a

inadmisibilității recursului depus de Consiliul municipal Bălți.

Pe de altă parte, examinând temeiurile invocate în recursul depus de

ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți”, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

7

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

8

declara inadmisibil și recursul depus de ÎM „Direcția Construcții Capitale

Comanditar Unic Bălți”.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Întreprinderea Municipală „Direcția Construcții

Capitale Comanditar Unic Bălți” și Consiliul municipal Bălți se declară

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

9