3ra-538/22 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-538/22 2-20038533-01-3ra-12052022 Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. E. Balan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă) ÎNCHEIERE 6 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Întreprinderea Municipală „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți” și Consiliul municipal Bălți în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălți cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost casată integral hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central și pronunțată o nouă decizie, prin care a fost admisă acțiunea constată: La 18 martie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți, persoane terțe ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți” și Consiliul Concurenței cu privire la contestarea actului administrativ.

În susținerea acțiunii a indicat că, drept urmare a controlului de legalitate a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 10/8 din 23 decembrie 2019, cu privire la aprobarea contractului de subsidiere cu ÎM „Direcția construcții capital comanditar unic Bălți”, a constatat caracterul neîntemeiat al actului administrativ. A menționat că orice intenție de a acorda un ajutor de stat sau de a modifica un ajutor existent în baza unui proiect de act juridic trebuie să fie notificată Consiliului Concurentei de către furnizorul și/sau inițiatorul ajutorului de stat.

1 Astfel, a notat că Consiliul Concurenței începe examinarea notificării din data recepționării acesteia, iar după examinarea notificării, Consiliul Concurenței ia una dintre următoarele decizii: decizia prin care constată că măsura notificată nu constituie un ajutor de stat; decizia de autorizare a ajutorului de stat, dacă se constată că măsura notificată nu prezintă îndoieli privind compatibilitatea sa cu mediul concurențial normal; decizia de inițiere a procedurii de examinare a cazului de încălcare a legislației din domeniul ajutorului de stat, dacă măsura propusă prezintă îndoieli privind compatibilitatea acesteia cu mediul concurențial normal. Dacă la expirarea termenului de 45 de zile lucrătoare Consiliul Concurenței nu a luat nici o decizie, ajutorul de stat se consideră autorizat.

A mai precizat că din continutul deciziei contestate nu este clar dacă Consiliul Concurentei a fost notificat despre intenția acordării unui ajutor de stat în forma de subsidii către ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” și dacă acest ajutor a fost autorizat de către Consiliul Concurentei. Totodată, a conchis că pentru acordarea ajutorului de stat în forma de subsidii unei întreprinderi este necesară în mod obligatoriu autorizația Consiliului Concurenței. Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 68 din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală, art. 2 alin. (2), 196, 203, 211, 212, 224 Cod administrativ, art. 166, 278 CPC. A solicitat admiterea acțiunii și anularea deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 10/8 din 23 decembrie 2019 „Cu privire la aprobarea contractului de subsidiere cu ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți”.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost respinsă acțiunea. Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a enunțat că potrivit răspunsului oferit de Consiliul concurenței, nr. OTN 04/37-1493 din 24 iunie 2019, în raport cu aceeași situație de fapt și de drept ca în prezenta speța, Consiliul concurenței, analizând raporturile dintre ÎM „Direcția construcții capital comanditar unic Bălți” și Consiliului mun. Bălți privind acordarea de sprijin în bază de contract de subvenții, a concluzionat că aceste raporturi nu reprezintă semne de ajutor de stat în sensul art. 3 din Legea nr. 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat.

A fost reținut și faptul că legitimitatea răspunsului menționat nu a fost contestată la caz și, suplimentar, a fost confirmată prin decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, pronunțată în cadrul examinării cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat către Consiliul municipal Bălți, intervenient accesoriu ÎM ”Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic mun. Bălți” privind anularea actului administrativ. A evidențiat prima instanță că obiectul contractului analizat de Curtea de Apel, îl reprezintă exploatarea efectivă, întreținerea, deservirea tehnică și renovarea obiectelor de iluminare stradală din mun.

Bălți. 2 Astfel, în raport cu contractul cu un astfel de obiect și efecte, prin decizie definitivă din 10 decembrie 2019, devenită irevocabilă, instanța de apel a statuat că, subvențiile prevăzute de contractul nominalizat nu prezintă ajutor de stat, ci plată pentru întreținerea obiectelor de iluminare stradală și cheltuielile pentru consumul energiei electrice la exploatarea obiectelor de iluminare stradală. Prin urmare, constatând similitudinea raporturilor în prezenta speță și în speța soluționată prin decizia Curții de Apel Bălți din 10 decembrie 2019, prima instanță a reținut că, la caz, se constată aplicabilitatea prevederilor art. 23 Cod administrativ.

În acest context, prima instanță a conchis asupra faptului că în prezenta speță nu sunt aplicabile temeiurile de anulare a actului administrativ invocate de către reclamant, or, la caz, contractul de subsidiere cu ÎM „Direcția construcții capital comanditar unic Bălți” nu reprezintă semne de ajutor de stat în sensul art. 3 din Legea nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat. La 23 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, iar la 18 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central și pronunțată o nouă decizie. A fost anulată decizia Consiliului municipal Bălți nr. 10/8 din 23 decembrie 2019 „Cu privire la aprobarea contractului de subsidiere încheiat cu ÎM „Direcția Construcții Capital Comanditar Unic Bălți”.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că din conținutul deciziei nr. 10/8 din 23 decembrie 2019 „Cu privire la aprobarea contractului de subsidiere cu ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți” și nici din actele anexate la materialele cauzei, nu rezultă dovada notificării Consiliului Concurenței despre intenția acordării unui ajutor de stat în forma de subsidii către ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți” sau dovada autorizării de către Consiliul Concurenței a ajutorului de stat, precum și nici dovada că măsura notificată nu ar constitui un ajutor de stat. Pe cale de consecință, instanța de apel a stabilit că Consiliul Concurenței nu a fost notificat despre intenția acordării către ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți” a ajutorului de stat sub formă de subsidii.

Dat fiind aceste împrejurări, decizia nr.10/8 din 23 decembrie 2019 „Cu privire la aprobarea contractului de subsidiere cu ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți” a fost adoptată cu încălcarea prevederilor Legii nr. 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat. Contrar celor invocate de prima instanță, instanța de apel a concluzionat că nu poate fi relevantă cazului actual de contestare a deciziei nr. 10/8 din 23 decembrie 2019, decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți de 3 contestare a deciziei nr. 16/56 din 27 decembrie 2018, întrucât la baza deciziei de acordare a subsidiilor trebuie să se afle o decizie de autorizare a ajutorului de stat emisă de Consiliul Concurenței, sau, după caz, o decizie de neconstatare a măsurii solicitate drept ajutor de stat, iar asemenea decizii urmează să fie luate de Consiliul concurenței de fiecare dată și la orice intenție de acordare a acestui ajutor de stat.

La 22 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, ÎM „Direcția Construcții Capital Comanditar Unic Bălți” a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, iar la 16 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia și casarea integrală a deciziei recurate. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu soluția adoptată de către instanța de apel, or, aceasta a ignorat prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 139/2012, prin care ajutorul de stat reprezintă orice măsură de sprijin care întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este acordată de furnizor din resurse de stat sau din resursele unităților administrativ-teritoriale sub orice formă; b) conferă beneficiarului un avantaj economic care nu ar fi fost obținut în condiții normale de piață; c) este acordată în mod selectiv; d) denaturează sau riscă să denatureze concurența.

Respectiv, măsura de sprijin acordată ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți” nu conferă beneficiarului un avantaj economic care nu ar fi fost obținut în condiții normale de piață. A precizat că reieșind din specificul de activitate și forma organizatorico- juridică a întreprinderii nominalizate, participarea ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți” pe piața concurențială este una limitată și nu poate denatura mediul concurențial existent. La fel, în conformitate cu pct. 7 al Hotărârii Plenului Consiliului Concurenței nr. 11 din 30 august 2013, compensațiile acordate beneficiarilor pentru prestarea SIEG-urilor nu constituie ajutor de stat, dacă sunt îndeplinite cumulativ un șir de condiții.

A concluzionat că trebuie notificate și autorizate de către Consiliul Concurenței doar măsurile de sprijin acordate întreprinderilor municipale care îndeplinesc cumulativ condițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat și pct. 7 al Hotărârii Plenului Consiliului Concurenței nr. 11 din 30 august 2013. A mai reperat și decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost admise apelurile depuse de Consiliul mun. Bălți și ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți”, casată integral hotărârea din 28 mai 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central și pronunțată o nouă decizie de respingere a acțiunii.

Astfel, obiect al acțiunii menționate mai sus a fost anularea deciziei nr. 16/56 din 27 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea contractului cu ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți”, prin care a fost 4 aprobat contractul de subsidiere cu ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți”. De asemenea, la data de 24 iunie 2019, în adresa ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți, a fost expediat răspunsul din partea Consiliului Concurenței, prin care se menționează expres că măsura de sprijin acordată de către Consiliul mun. Bălți în baza contractului privind subsidierea nu prezintă semne de ajutor de stat. A punctat că având în vedere că informația dată este un precedent care are tangență directă cu obiectul cauzei, aceasta urmează a fi luată în considerare, iar argumentele aduse de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat în cererea de chemare în judecată sunt nejustificate.

La 28 februarie 2022, Consiliul municipal Bălți a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, iar la 26 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii. La 2 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, ÎM „Direcția Construcții Capital Comanditar Unic Bălți” a depus referință la recursul declarat de Consiliul municipal Bălți, prin care a exprimat susținerea argumentelor invocate de către recurent și a solicitat admiterea cererii de recurs.

La 16 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Consiliul Concurenței a depus referință la recursul declarate de ÎM „Direcția Construcții Capital Comanditar Unic Bălți”, invocând că în lipsa unei notificări parvenite la subiecții vizați și în condițiile în care nu există o decizie a Plenului Consiliului Concurenței referitor la măsura de sprijin din speță, Consiliul Concurenței se află în imposibilitate obiectivă de a se expune referitor la faptul dacă constituie sau nu ajutor de stat măsurile de sprijin acordate prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. 10/8 din 23 decembrie 2019 cu privire la aprobarea contractului de subsidiere cu ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți”.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat în ședință publică la 10 februarie 2022 (f. d. 14 vol. II). Este cert și faptul că la 22 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, ÎM „Direcția Construcții Capital Comanditar Unic Bălți” a depus recurs 5 nemotivat împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 25 vol. II). Decizia motivată din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată la adresa electronică a ÎM „Direcția Construcții Capital Comanditar Unic Bălți”, la data de 22 aprilie 2022, fapt confirmat prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 30 vol. II). Se mai constată că la 16 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, ÎM „Direcția Construcții Capital Comanditar Unic Bălți” a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 34- 36 vol. II).

Astfel, recursul depus de ÎM „Direcția Construcții Capital Comanditar Unic Bălți” împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți este în termen. Într-o altă ordine de idei, examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul municipal Bălți, în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive. După cum a fost reperat mai sus, actele cauzei atestă că dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat în ședință publică la 10 februarie 2022 (f. d. 14 vol. II). Ulterior, la 28 februarie 2022, Consiliul municipal Bălți a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 27 vol. II).

Totodată, se constată decizia motivată din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată la adresa electronică a Consiliului municipal Bălți, primaria@balti.md, la data de 22 aprilie 2022, fapt confirmat prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 30 vol. II). Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată recurentului la aceeași adresă electronică, la care a fost expediată și citația Consiliului municipal Bălți pentru ședința de judecată din 10 februarie 2022 ora 11:30, la care a participat, de altfel, și reprezentantul Consiliului municipal Bălți, Iaroslavna Samotughina, potrivit procesului-verbal al ședinței judiciare (f. d. 4, 12-13 vol. II).

Suplimentar, instanța de recurs evidențiază că aceeași adresă electronică, primaria@balti.md, figurează și pe pagina web oficială a Primăriei mun. Bălți și a Consiliului municipal Bălți, https://balti.md/. Materialele cauzei mai atestă că motivarea recursului împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost prezentată de către Consiliul municipal Bălți, prin intermediul oficiului poștal, la 26 mai 2022 (f. d. 39-42 vol. II).

6 Așadar, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (2) Cod administrativ, pentru prezentarea recursului motivat a început să curgă începând cu data de 23 aprilie 2022 (sâmbătă), ziua imediat următoare datei notificării dispozitivului deciziei instanței de apel, urmând să expire la data de 22 mai 2022. Dat fiind faptul că data de 22 mai 2022 a fost zi de duminică, prin urmare zi nelucrătoare, ultima zi de prezentare a recursului se constată a fi data de 23 mai 2022, ca următoarea zi lucrătoare. În pofida celor enunțate supra, Consiliul municipal Bălți nu a depus cererea de recurs motivată împotriva deciziei instanței de apel, în interiorul termenului de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (2) Cod administrativ, depunând doar la 26 mai 2022 recurs motivat, fapt inacceptabil potrivit prevederilor legale.

Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Consiliul municipal Bălți trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CtEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea recursului motivat în conformitate cu art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecință, în situația descrisă, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ de declarare a inadmisibilității recursului depus de Consiliul municipal Bălți.

Pe de altă parte, examinând temeiurile invocate în recursul depus de ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți”, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

7 În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a 8 declara inadmisibil și recursul depus de ÎM „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți”.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de Întreprinderea Municipală „Direcția Construcții Capitale Comanditar Unic Bălți” și Consiliul municipal Bălți se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 9