3ra-1287/19 — contestarea actului administrativ.

Dosarul nr. 3ra-1287/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: Ed. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Toderaș, Eg. Bejenaru, O. Moraru)

Î N C H E I E R E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul mun. Bălți,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Bălți,

intervenienți accesorii societatea cu răspundere limitată „NetSistem” și Întreprinderea

Municipală „Direcția de Construcții Capitale Comanditar Unic or. Bălți” cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 19 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins

apelul depus de Consiliul mun. Bălți împotriva hotărârii din 04 martie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central

c o n s t a t ă:

La 06 februarie 2019 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenienți accesorii societatea

cu răspundere limitată „NetSistem” și Întreprinderea Municipală „Direcția de Construcții

Capitale Comanditar Unic or. Bălți” cu privire la contestarea actului administrat.

În motivarea acțiunii a indicat că la 27 noiembrie 2018 Consiliul mun. Bălți a

adoptat decizia nr. 14/54, prin care a aprobat proiectul contractului cu privire la cesiunea

de creanță și preluarea datoriei ce urma a fi încheiat între Primăria mun. Bălți și

societatea cu răspundere limitată „NetSistem”.

Conform art. 64 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală și pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din

18 decembrie 2009, a efectuat un control privind legalitatea deciziei în rezultatul căruia a

depistat că aceasta contravine legislației în vigoare.

La 04 ianuarie 2019 a înaintat Consiliului mun. Bălți notificarea nr. 1304/OT -17,

1

solicitând modificarea sau după caz anularea deciziei nr. 14/54 din 27 noiembrie 2018

„Cu privire la aprobarea proiectului de contract cu privire la cesiunea de creanță între

Primăria mun. Bălți și societatea cu răspundere limitată „NetSistem””, însă a rămas fără

examinare.

1

Consideră Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat că decizia nr. 14/54 din 27

noiembrie 2018 a fost emisă de Consiliul mun. Bălți cu încălcarea legislației în vigoare.

Conform art. 14 alin. (1), alin. (2) lit. h) și alin (4) din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, consiliul local are drept de inițiativă și

decide, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu exceptai celor care țin

de competența altor autorități publice.

Pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de

nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul

local decide înființarea instituțiilor publice de interes local, organizează serviciile publice

de gospodărie comunală, determină suportul financiar în cazul cheltuielilor bugetare,

decide asupra regulilor de asigurare a curățeniei în localitate.

Consiliul local nu poate adopta decizii care implică anumite cheltuieli fără indicarea

sursei de acoperire a costului realizării deciziilor respective.

Din conținutul anexei la decizia nr. 14/54 din 27 noiembrie 2018, în special la pct.

3.1, este indicat că cesionarul Primăria mun. Bălți este obligată să achite datoria

cedentului societatea cu răspundere limitată „NetSistem” în sumă de 5017643,84 de lei.

Însă, în decizia contestată nu a fost indicată sursa de acoperire financiară, respectiv

nu este clar dacă bugetul municipal dispune de mijloace financiare pentru achitarea

datoriei menționate în contractul de cesiune.

Potrivit art. 7 alin. (3) și (4) din Legea privind finanțele publice locale nr. 397 din

16 octombrie 2003, cheltuielile aprobate (rectificate pe parcursul anului bugetar) în

bugetele unităților administrativ-teritoriale reprezintă limite maxime care nu pot fi

depășite. Contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale și efectuarea de cheltuieli se

realizează de către executorii (ordonatorii) de buget doar cu respectarea prevederilor

legale și în cadrul limitelor aprobate (rectificate).

Autoritățile reprezentative și deliberative sunt responsabile de stabilirea caracterului

prioritar al cheltuielilor bugetului unității administrativ-teritoriale.

A cerut Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat admiterea acțiunii și anularea

deciziei nr. 14/54 din 27 noiembrie 2018 „Cu privire la aprobarea proiectului de contract

cu privire la cesiunea de creanță între Primăria mun. Bălți și societatea cu răspundere

limitată „NetSistem”” emisă de Consiliul mun. Bălți contrar legii.

Prin hotărârea din 04 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea

Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a fost admisă și s-a anulat ca fiind ilegală

decizia nr. 14/54 din 27 noiembrie 2018 „Cu privire la aprobarea proiectului de contract

cu privire la cesiunea de creanță între Primăria mun. Bălți și societatea cu răspundere

limitată „NetSistem”” emisă de Consiliul mun. Bălți.

Prin decizia din 19 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul depus de

Consiliul mun. Bălți împotriva hotărârii din 04 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central.

Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că Consiliul mun. Bălți a emis

decizia nr. 14/54 din 27 noiembrie 2018 „Cu privire la aprobarea proiectului de contract

cu privire la cesiunea de creanță între Primăria mun. Bălți și societatea cu răspundere

limitată „NetSistem””, cu încălcarea dispozițiilor art. 14 alin. (4) din Legea privind

administrația publică locală, adică fără indicarea sursei de acoperire a costului realizării

deciziei respective.

Referitor la argumentul Consiliului mun. Bălți că prin decizia nr. 1/51 din 27 martie

2019 s-a modificat decizia Consiliului mun. Bălți nr. 14/54 din 27 noiembrie 2018, fiind

2

completată cu pct. 11, prin care s-a stabilit că plata conform contractului de cesiune se va

efectua din contul mijloacelor prevăzute în acest scop în bugetul mun. Bălți pentru anii

2018 și 2019 la programul „75”- „Iluminare stradală”, a constatat instanța de apel că

Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat s-a adresat cu acțiune în judecată cu privire

la anularea deciziei nr. 14/54 din 27 noiembrie 2018 la 06 februarie 2019, iar decizia de

modificare a actului administrativ contestat a fost emisă abia la 27 martie 2019, după

pronunțarea hotărârii primei instanțe.

La 28 august 2019 și respectiv la 02 septembrie 2019 Consiliul mun. Bălți, prin

intermediul reprezentanților săi Iaroslavna Samotughina în baza procurii nr. 3/57 din 25

iunie 2019 și Oleg Leahu în baza procurii nr. 3/55 din 25 iunie 2019, a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei din 19

iulie 2019 a Curții de Apel Bălți, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii ca

neîntemeiată.

În motivarea recursului Consiliul mun. Bălți a indicat că la 27 martie 2019 a fost

emisă decizia nr. 1/51 „Cu privire la modificarea deciziei Consiliul mun. Bălți nr. 14/54

din 27 noiembrie 2018”, prin care a fost indicată sursa de acoperire a costului realizării

deciziei respective, însă instanța de apel nu a ținut cont de circumstanța dată.

La 21 septembrie 2019, în adresa Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat,

societății cu răspundere limitată „NetSistem” și Întreprinderii Municipale „Direcția de

Construcții Capitale Comanditar Unic or. Bălți” a fost expediată copia recursului depus

de Consiliul mun. Bălți, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor, însă

intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la

01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă

Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă

legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va

examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură

civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată

până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

3

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 19 iulie 2019 a Curții de Apel

Bălți a fost recepționată de reprezentantul Consiliului mun. Bălți la 25 iulie 2019 (f.d.

130 verso).

Cererea de recurs a fost depusă la 28 august 2019, adică în termenul prevăzut de

lege.

Examinând temeiurile recursului depus de Consiliul mun. Bălți în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Consiliul mun. Bălți nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul Consiliului

mun. Bălți cu soluția pronunțată de instanțele de judecată ierarhic inferioare, însă nu

relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

4

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea

a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică

modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul

depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Consiliul mun. Bălți.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art.

270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Consiliul mun. Bălți, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

5