2ra-421/20 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-421/20 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. E.Balan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I.Grosu, A.Garbuz, A.Ciobanu) Î N C H E I E R E 27 mai 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Nina Matveeva-Bociog, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” împotriva Ninei Matveeva-Bociog, intervenient accesoriu Veaceslav Matveev, Valeri Matveev, și Elina Matveeva (Lupu) cu privire la încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică, împotriva deciziei din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La data de 25 august 2016, Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Matveeva-Bociog cu privire la încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică.

În motivarea acțiunii a indicat că, apartamentul nr.3А amplasat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 36, a fost deconectat integral de la sistema centralizată de energie termică și respectiv întreruptă încălzirea apartamentului și calcularea plăților pentru energia termică. Astfel pentru perioada 1 noiembrie 2013 – 1 mai 2016 costul pierderilor normative de energie termică constituie 5 067,53 de lei, calculul fiind efectuat în mărime de 20%. Debitorul nu și-a onorat obligațiile pecuniare și a acumulat o datorie în sumă de 5 067,53 de lei. La data de 17 mai 2016, în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” a expediat o pretenție cu solicitarea de a achita datoria, însă aceasta a fost lăsată fără un răspuns.

Toate acțiunile de soluționare a litigiului pe cale amiabilă au eșuat, unica posibilitate de valorificare a drepturilor reclamantului privind achitarea datoriei fiind înaintarea unei acțiuni în instanța de judecată, având drept scop restabilirea eficientă a drepturilor lezate. A solicitat Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” admiterea acțiunii, încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică pentru perioada 1 noiembrie 1 2013 – 1 mai 2016 în mărime de 5 067,53 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 270 de lei. Prin hotărârea din 1 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea a fost admisă, s-a încasat de la Nina Matveeva-Bociog în beneficiul Societății pe Acțiuni „Cet-Nord” datoria pentru pierderile normative de energie termică pentru perioada 1 noiembrie 2013 – 1 mai 2016 în mărime de 5 067,53 de lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 270 de lei.

Prin decizia din 4 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de Nina Matveeva-Bociog, casată integral hotărârea din 1 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cu restituirea pricinii spre rejudecare. Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a atras în calitate de intervenient accesoriu Veaceslav Matveev, Valeri Matveev și Elina Matveeva (Lupu). Prin hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea a fost admisă, s-a încasat de la Nina Matveeva-Bociog în beneficiul Societății pe Acțiuni „Cet-Nord” datoria pentru pierderile normative de energie termică pentru perioada 1 noiembrie 2013 – 1 mai 2016 în mărime de 5 067,53 de lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 270 de lei.

Prin decizia din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Nina Matveeva-Bociog și s-a menținut hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. În favoarea acestei soluții instanțele ierarhic inferioare au indicat că, apartamentul Ninei Matveeva-Bociog Nina este situat într-un bloc locativ format din nouă etaje și cuprinde elementele constructive pentru calcularea pierderilor normative de energie termică prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, cu modificările ulterioare. Reieșind din faptul că apartamentul Ninei Matveeva-Bociog este parte componentă și indispensabilă a blocului locativ, acesta are caractere tehnice comune imobilului din care face parte, care generează efecte juridice prescrise în mod imperativ de lege care au fost sau trebuiau să fie percepute de ultima la momentul când a devenit titular al dreptului de proprietate a apartamentului în cauză.

Termoficarea centrală a blocurilor de locuit generează în mod prescris imperativ de lege apariția raportului obligațional de achitare a plăților pentru pierderile normative de energie termică, or, termoficarea centrală a blocurilor de locuit reprezintă un temei juridic de proprietate forțată și perpetuă, chiar și în cazul debranșării apartamentului de la agentul termic, dat fiind faptul că magistralele țevi sunt parte componentă și indispensabilă a clădirii, cu destinație comună și nu pot fi folosite altfel. Instanța de fond și cea de apel au reținut că Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” este îndreptățită să pretindă plata pentru pierderile normative de energie termică în baza calculelor și facturilor eliberate în acest sens.

Nina Matveeva-Bociog nu a prezentat probe care ar confirma că facturile de plată pe perioada invocată în acțiune, 1 noiembrie 2013 – 1 mai 2016, au fost contestate și anulate în ordinea stabilită. La data de 20 ianuarie 2020, Nina Matveeva-Bociog, prin intermediul oficiului poștal a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

2 În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au ignorat argumentele referitor la contestarea avizului Societății pe Acțiuni „Cet-Nord”, iar prin răspunsul recepționat s-a indicat despre necalcularea pe viitor a plăților la apartamentul nr. 3A din str. Alexandru cel Bun 36. Acest apartament nu are statut de apartament deconectat de la rețelele termice deoarece el a fost deconectat până în anul 2001, iar Regulamentul aplicat de către instanțe a fost aprobat în anul 2002. A relatat că, legea cu privire la energie termică nu prevede asemenea serviciu livrarea pierderilor normative a energiei termice sau livrarea agentului termic sub forma pierderilor normative a agentului termic.

A solicitat Nina Matveeva-Bociog admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei spre rejudecare. Examinând admisibilitatea recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 5 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 20 februarie 2020, Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” a depus referință prin care a solicitat declararea ca fiind inadmisibilă cererea de recurs depusă de Nina Matveeva-Bociog. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de Nina Matveeva-Bociog în raport cu materialele cauzei civile, consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 3 octombrie 2019, care a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 21 noiembrie 2019 (f.d.89). Materialele cauzei atestă că, Nina Matveeva-Bociog a recepționat copia deciziei la data de 25 noiembrie 2019 (f.d.91). Astfel, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată la data de 20 ianuarie 2020 de către Nina Matveeva-Bociog în interiorul termenului legal (f.d.128). Examinând temeiurile recursului declarat de către Nina Matveeva-Bociog, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 3 Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă. La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Nina Matveeva- Bociog în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelor încălcări esențiale sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. La caz, criticile invocate de Nina Matveeva-Bociog nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de ilegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. 4 Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul său cu soluția dată de instanța de apel, iar criticile invocate în recurs nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Nina Matveeva-Bociog. La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil și consideră că, recursul declarat de Nina Matveeva-Bociog, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În temeiul art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nina Matveeva-Bociog.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Nicolae Craiu 5