2ra-421/20 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-421/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. E.Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I.Grosu, A.Garbuz, A.Ciobanu)

Î N C H E I E R E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Nina Matveeva-Bociog,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe

Acțiuni „Cet-Nord” împotriva Ninei Matveeva-Bociog, intervenient accesoriu

Veaceslav Matveev, Valeri Matveev, și Elina Matveeva (Lupu) cu privire la încasarea

datoriei pentru pierderile normative de energie termică,

împotriva deciziei din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La data de 25 august 2016, Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ninei Matveeva-Bociog cu privire la încasarea datoriei

pentru pierderile normative de energie termică.

În motivarea acțiunii a indicat că, apartamentul nr.3А amplasat în mun. Bălți,

str. Alexandru cel Bun 36, a fost deconectat integral de la sistema centralizată de

energie termică și respectiv întreruptă încălzirea apartamentului și calcularea plăților

pentru energia termică.

Astfel pentru perioada 1 noiembrie 2013 – 1 mai 2016 costul pierderilor

normative de energie termică constituie 5 067,53 de lei, calculul fiind efectuat în

mărime de 20%. Debitorul nu și-a onorat obligațiile pecuniare și a acumulat o datorie

în sumă de 5 067,53 de lei.

La data de 17 mai 2016, în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă,

Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” a expediat o pretenție cu solicitarea de a achita

datoria, însă aceasta a fost lăsată fără un răspuns. Toate acțiunile de soluționare a

litigiului pe cale amiabilă au eșuat, unica posibilitate de valorificare a drepturilor

reclamantului privind achitarea datoriei fiind înaintarea unei acțiuni în instanța de

judecată, având drept scop restabilirea eficientă a drepturilor lezate.

A solicitat Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” admiterea acțiunii, încasarea

datoriei pentru pierderile normative de energie termică pentru perioada 1 noiembrie

1

2013 – 1 mai 2016 în mărime de 5 067,53 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată

în sumă de 270 de lei.

Prin hotărârea din 1 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea a

fost admisă, s-a încasat de la Nina Matveeva-Bociog în beneficiul Societății pe

Acțiuni „Cet-Nord” datoria pentru pierderile normative de energie termică pentru

perioada 1 noiembrie 2013 – 1 mai 2016 în mărime de 5 067,53 de lei și a cheltuielilor

de judecată în sumă de 270 de lei.

Prin decizia din 4 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Nina Matveeva-Bociog, casată integral hotărârea din 1 martie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central cu restituirea pricinii spre rejudecare.

Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

atras în calitate de intervenient accesoriu Veaceslav Matveev, Valeri Matveev și Elina

Matveeva (Lupu).

Prin hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea

a fost admisă, s-a încasat de la Nina Matveeva-Bociog în beneficiul Societății pe

Acțiuni „Cet-Nord” datoria pentru pierderile normative de energie termică pentru

perioada 1 noiembrie 2013 – 1 mai 2016 în mărime de 5 067,53 de lei și a cheltuielilor

de judecată în sumă de 270 de lei.

Prin decizia din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Nina Matveeva-Bociog și s-a menținut hotărârea din 20 februarie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

În favoarea acestei soluții instanțele ierarhic inferioare au indicat că,

apartamentul Ninei Matveeva-Bociog Nina este situat într-un bloc locativ format din

nouă etaje și cuprinde elementele constructive pentru calcularea pierderilor normative

de energie termică prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002,

cu modificările ulterioare.

Reieșind din faptul că apartamentul Ninei Matveeva-Bociog este parte

componentă și indispensabilă a blocului locativ, acesta are caractere tehnice comune

imobilului din care face parte, care generează efecte juridice prescrise în mod

imperativ de lege care au fost sau trebuiau să fie percepute de ultima la momentul

când a devenit titular al dreptului de proprietate a apartamentului în cauză.

Termoficarea centrală a blocurilor de locuit generează în mod prescris imperativ

de lege apariția raportului obligațional de achitare a plăților pentru pierderile

normative de energie termică, or, termoficarea centrală a blocurilor de locuit

reprezintă un temei juridic de proprietate forțată și perpetuă, chiar și în cazul

debranșării apartamentului de la agentul termic, dat fiind faptul că magistralele țevi

sunt parte componentă și indispensabilă a clădirii, cu destinație comună și nu pot fi

folosite altfel.

Instanța de fond și cea de apel au reținut că Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”

este îndreptățită să pretindă plata pentru pierderile normative de energie termică în

baza calculelor și facturilor eliberate în acest sens. Nina Matveeva-Bociog nu a

prezentat probe care ar confirma că facturile de plată pe perioada invocată în acțiune,

1 noiembrie 2013 – 1 mai 2016, au fost contestate și anulate în ordinea stabilită.

La data de 20 ianuarie 2020, Nina Matveeva-Bociog, prin intermediul oficiului

poștal a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 3 octombrie 2019 a Curții de

Apel Bălți.

2

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au ignorat

argumentele referitor la contestarea avizului Societății pe Acțiuni „Cet-Nord”, iar prin

răspunsul recepționat s-a indicat despre necalcularea pe viitor a plăților la

apartamentul nr. 3A din str. Alexandru cel Bun 36. Acest apartament nu are statut de

apartament deconectat de la rețelele termice deoarece el a fost deconectat până în anul

2001, iar Regulamentul aplicat de către instanțe a fost aprobat în anul 2002.

A relatat că, legea cu privire la energie termică nu prevede asemenea serviciu

livrarea pierderilor normative a energiei termice sau livrarea agentului termic sub

forma pierderilor normative a agentului termic.

A solicitat Nina Matveeva-Bociog admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei spre rejudecare.

Examinând admisibilitatea recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se

decide în lipsa acesteia.

La 5 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 20 februarie 2020, Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” a depus referință prin

care a solicitat declararea ca fiind inadmisibilă cererea de recurs depusă de Nina

Matveeva-Bociog.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de

Nina Matveeva-Bociog în raport cu materialele cauzei civile, consideră că acesta este

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 3 octombrie 2019, care a

fost expediată în adresa participanților la proces la data de 21 noiembrie 2019 (f.d.89).

Materialele cauzei atestă că, Nina Matveeva-Bociog a recepționat copia deciziei la

data de 25 noiembrie 2019 (f.d.91).

Astfel, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată la data de 20 ianuarie

2020 de către Nina Matveeva-Bociog în interiorul termenului legal (f.d.128).

Examinând temeiurile recursului declarat de către Nina Matveeva-Bociog,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

3

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Nina Matveeva-

Bociog în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, reieșind din prevederile art. 437

alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația

delimitării esenței, temeiului și argumentării acelor încălcări esențiale sau a acelor

circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

La caz, criticile invocate de Nina Matveeva-Bociog nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul

de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de ilegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul

de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția

legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume

imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează.

4

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul său cu

soluția dată de instanța de apel, iar criticile invocate în recurs nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Nina Matveeva-Bociog.

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil și consideră că, recursul declarat

de Nina Matveeva-Bociog, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În temeiul art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nina Matveeva-Bociog.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

5