2ra-238/20 — incasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-238/2020 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A.Cerbu) Instanța de Apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Iu.Grosu, A.Garbuz, A.Ciobanu) Î N C H E I E R E 19 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni ,,CET- Nord”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni ,,CET-Nord” împotriva Alinei Babii cu privire la încasarea datoriei la consumul de energie termică și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a admis apelul declarat de Alina Ababii și s-a casat integral hotărârea din 06 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă : La 22 noiembrie 2016 SA ,,CET-Nord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alinei Babii privind încasarea datoriei pentru consum de energie termică.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 25 ianuarie 2011, apartamentul nr.XXXXX amplasat pe str. XXXXX a fost deconectat parțial de la sistema centralizată de energie termică. A susținut că, în cazul deconectării parțiale, de la sistema centralizată de încălzire, consumatorul achită plata pentru pierderile normative de energie termică. Mai indică că, pentru perioada 01 noiembrie 2013 - 01 mai 2016 pârâtei i-a fost livrată energie termică în sumă de 8 243,37 de lei. A declarat că, în raport cu apartamentul sus indicat, există deja 3 hotărâri judecătorești privind încasarea datoriei pentru energie termică.

A explicat că, calculul a fost efectuat în mărime de 20% pentru perioada 01 noiembrie 2013 – 01 mai 2016. A menționat reclamantul că, debitorul nu și-a onorat obligațiile pecuniare față de reclamant, în acest fel formând o datorie în sumă de 8 243,37 de lei, din care considerente se observă încălcarea gravă a prevederile legislative în vigoare privind executarea obligațiilor. A susținut SA „Cet Nord” că la 21 octombrie 2016 a expediat în adresa pârâtei o pretenție cu solicitarea de a achita datoria, însă aceasta a fost lăsată fără atenție. A specificat că, toate acțiunile de soluționare a litigiului pe cale amiabilă au 1 eșuat, unica posibilitate de valorificare a drepturilor reclamantului privind achitarea datoriei fiind înaintarea unei acțiuni în instanța de judecată, având drept scop restabilirea eficientă a drepturilor lezate.

A solicitat SA „CET-Nord” încasarea de la pârâta Babii Alina a datoriei în mărime de 8 243,37 de lei, cît și a cheltuielilor de judecată în sumă de 270 de lei. Prin hotărârea din 06 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea s-a admis integral. S-a încasat de la Alina Babii în beneficiul SA ,,CET- Nord” suma datoriei în valoare de 8 243, 37 de lei și taxa de stat în valoare de 270 de lei. Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la data de 07 mai 2019, Alina Babii a declarat apel împotriva hotărîrii menționate, solicitând casarea integrală a acesteia cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă integral. Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de Babii Alina.

S-a casat integral hotărârea din 06 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca neîntemeiată. S-a încasat de la SA ,,CET-Nord” în folosul Alinei Babii cheltuielile de judecată în sumă de 185,46 de lei. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că consideră eronată poziția instanței de fond în cea ce privește faptul încasării de la Alina Babii în beneficiul SA ,,CET-Nord” a datoriei în valoare de 8 243,37 de lei, cît și a cheltuielilor de judecată în mărime de 270 de lei, or, potrivit certificatului din Registrul bunurilor imobile eliberat și actualizat la data de 22 aprilie 2019, proprietar al apartamentului nr.XXXXX amplasat pe str.XXXXX, figurează Egorova Oxana Anatol în baza deciziei Consiliului nr.8/9 din 27.10.2005 (23077-1/05).

A concluzionat instanța de apel că instanța de fond a examinat cauza fără a dispune de date oficiale cine este proprietarul apartamentului nr. XXXXX din strada XXXXX. Or, în obligația instanței intră elucidarea tuturor circumstanțelor cauzei, care sunt necesare pentru adoptarea unei hotărâri întemeiate și legale. La 13 decembrie 2019, Societatea pe Acțiuni ,,CET-Nord” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel eronat a interpretat prevederile art.94 alin.1 CPC. Prin urmare, Babii Alina solicitând compensarea cheltuielilor de judecată suportate la depunerea cererii de apel, nu a probat rea- credința recurentului SA ,,CET-Nord” la depunerea cererii de chemare în judecată.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 31 octombrie 2019. Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 26 septembrie 2019 și expediată participanților la proces la 29 octombrie 2019 (f.d. 92), fiind recepționată de către recurent la 31 octombrie 2019 (f.d.93). Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost înregistrat la 13 decembrie 2019, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității 2 recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Astfel, prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 10 ianuarie 2020 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii scrisorii (f. d.115), iar potrivit avizului de recepție Babii Alina nu a recepționat recursul, plicul fiind restituit cu mențiunea ,,necunoscut” (f.d.116).

Până la data examinării recursului, referință asupra recursului intimații nu au depus. Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de 3 apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Societatea pe Acțiuni ,,CET-Nord”. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,CET- Nord”. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4