2ra-2256/19 — Încasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-2256/19 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător: A. Donos Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu ÎNCHEIERE 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Maria Ghervas Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a SA „CET-Nord” către Ion Procopciuc privind încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc și menținută hotărârea din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 07 noiembrie 2016, SA „CET-Nord” a depus cerere de chemare în judecată către Ion Procopciuc prin care a solicitat: - încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică în cuantum de 2736,88 de lei, - încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 270 de lei cu titlu de taxă de stat.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 03 noiembrie 2003, apartamentul nr. 20 de pe XXX, a fost deconectat integral de la sistema centrală de încălzire, actul de deconectare nr.3969 din 03.11.2003, iar în cazul deconectării integrale de la sistema centrală de încălzire, consumatorul achită plata pentru pierderile normative de energie termică în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.707 din 20.09.2011, anexa nr.7, pct. 8-1. În perioada 01.11.2013-01.05.2016, pierderile normative au constituit 2736,88 de lei, calculul a fost efectuat în mărime de 15%. Pe apartamentul 20 de pe str. XXX, există deja o hotărâre judecătorească nr.2-634 din 24.05.2011, privind încasarea datoriei pentru energia termică.

În urma neachitării la timp a sumelor calculate pentru energia termică, în perioada 01.11.2013-01.05.2016, s-a format o datorie în sumă de 2736,88 de lei, iar conform Hotărârii Guvernului RM nr.191 din 19.02.2002, pct.10, consumatorul este obligat să achite integral plata pentru serviciul acordat în termenul stabilit până la data de 30 a lunii curente. SA „CET-Nord”, la 18.08.2016, s-a adresat cu o pretenție în adresa pârâtului cu cerința de a achita datoria creată, însă a fost lăsată fără atenție de către ultimul. Prin hotărârea din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea a fost admisă integral. Invocând netemeinicia hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 19 februarie 2019, apelantul Ion Procopciuc și reprezentantul lui, avocatul Angela Procopciuc, la 20 februarie 2019 au declarat apel.

Prin decizia din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, apelul declarat a fost respins și s-a menținut hotărârea primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prin actul de deconectare de la sistemul centralizat de energie termică din 03 noiembrie 2002, s-a constatat încetarea relațiilor de furnizare directă a energiei termice, fără a afecta relațiile de furnizare indirectă a energiei termice prin țevile de tranziție a magistralelor termice și prin asigurarea funcționalității, pe perioada sezonului rece a anului, a sistemelor de canalizare și aprovizionare cu apă din subsolul blocului locativ.

Potrivit actului nr. 817-5 de cercetare a stării tehnice și a regimului de funcționare a sistemului de aprovizionare cu energie termică din 25 noiembrie 2014 (f. d. 11, 91) și actului din 13.04.2016, s-a constatat că în blocul locativ amplasat în XXX, sistemul de încălzire se află în stare funcțională și țevile trec prin locurile de folosință de uz comun: prin subsol, prin etaj tehnic (f. d. 92). Potrivit pct. 17 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19.02.2002, plățile pentru serviciile locative, comunale și necomunale se percep de la proprietarii, chiriașii și locatarii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor locuibile în cămin și încăperilor nelocuibile din bloc conform contractelor, în baza conturilor (bonurilor) lunare respective pentru fiecare tip de serviciu, eliberat de furnizori gestionari sau prestatorii de servicii.

Conform anexei nr. 7, pct. 8 și 8¹ a Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor, condițiile deconectării acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM din 19.02.2002 nr. 191, în cazul deconectării integrale a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 20 % din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine), luând în considerație existența pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice (etaje tehnice și subsoluri) care mențin în stare funcțională sistemele inginerești de alimentare cu apă și de canalizare în perioada rece, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun și imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii, iar în cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, cu instalarea altei surse de încălzire pentru întreținerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puțin + 18º C, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de: 10 % începând octombrie 2011; 15 % începând cu 1 octombrie 2012; 20% începând cu 1 octombrie 2013; 10% începând cu 1 iunie 2016,

din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine). Astfel, reieșind din prevederile normelor sus-citate și în consonanță cu circumstanțele cauzei, instanța de apel a reținut că, termoficarea centrală a blocului generează în mod prescris imperativ de lege apariția raportului obligațional de achitare a plăților pentru pierderile normative, or, termoficarea centrală a blocului, reprezintă un temei juridic de proprietate forțată și perpetuă, chiar și în cazul înlăturării magistralelor din încăpere, dat fiind faptul că aceste magistrale-țevi sunt parte componentă și indispensabilă a clădirii, cu gestionare comună și nu pot fi folosite altfel.

La 29.10.2019, Ion Procopciuc și reprezentantul lui, avocatul Angela Procopciuc, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 24 septembrie 2019. În motivarea recursului au indicat că instanțele de judecată au admis încălcarea drepturilor fundamentale ale recurentului prevăzute de art. 6 CEDO. Astfel, au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 24 septembrie 2019, iar recursul a fost depus la 29 octombrie 2019. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, în termen. Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Ion Procopciuc și reprezentantul lui, avocatul Angela Procopciuc, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Ion Procopciuc și reprezentantul lui, avocatul Angela Procopciuc, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către Ion Procopciuc și reprezentantul lui, avocatul Angela Procopciuc. Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ion Procopciuc și reprezentantul lui, avocatul Angela Procopciuc. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Maria Ghervas Svetlana Filincova