2ra-2256/19 — Încasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-2256/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător: A. Donos

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

ÎNCHEIERE

11 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Maria Ghervas

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de

avocatul Angela Procopciuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a SA „CET-Nord” către Ion

Procopciuc privind încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică

și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc

și menținută hotărârea din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin

care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 07 noiembrie 2016, SA „CET-Nord” a depus cerere de chemare în judecată

către Ion Procopciuc prin care a solicitat:

- încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică în

cuantum de 2736,88 de lei,

- încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 270 de lei cu titlu de taxă

de stat.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 03 noiembrie 2003, apartamentul nr. 20 de pe

XXX, a fost deconectat integral de la sistema centrală de încălzire, actul de

deconectare nr.3969 din 03.11.2003, iar în cazul deconectării integrale de la sistema

centrală de încălzire, consumatorul achită plata pentru pierderile normative de energie

termică în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.707 din 20.09.2011, anexa nr.7,

pct. 8-1.

În perioada 01.11.2013-01.05.2016, pierderile normative au constituit 2736,88 de

lei, calculul a fost efectuat în mărime de 15%. Pe apartamentul 20 de pe str. XXX,

există deja o hotărâre judecătorească nr.2-634 din 24.05.2011, privind încasarea

datoriei pentru energia termică.

În urma neachitării la timp a sumelor calculate pentru energia termică, în perioada

01.11.2013-01.05.2016, s-a format o datorie în sumă de 2736,88 de lei, iar conform

Hotărârii Guvernului RM nr.191 din 19.02.2002, pct.10, consumatorul este obligat să

achite integral plata pentru serviciul acordat în termenul stabilit până la data de 30 a

lunii curente.

SA „CET-Nord”, la 18.08.2016, s-a adresat cu o pretenție în adresa pârâtului cu

cerința de a achita datoria creată, însă a fost lăsată fără atenție de către ultimul.

Prin hotărârea din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea a

fost admisă integral.

Invocând netemeinicia hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 19 februarie

2019, apelantul Ion Procopciuc și reprezentantul lui, avocatul Angela Procopciuc, la

20 februarie 2019 au declarat apel.

Prin decizia din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, apelul declarat a fost

respins și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prin actul de deconectare de la

sistemul centralizat de energie termică din 03 noiembrie 2002, s-a constatat încetarea

relațiilor de furnizare directă a energiei termice, fără a afecta relațiile de furnizare

indirectă a energiei termice prin țevile de tranziție a magistralelor termice și prin

asigurarea funcționalității, pe perioada sezonului rece a anului, a sistemelor de

canalizare și aprovizionare cu apă din subsolul blocului locativ.

Potrivit actului nr. 817-5 de cercetare a stării tehnice și a regimului de funcționare

a sistemului de aprovizionare cu energie termică din 25 noiembrie 2014 (f. d. 11, 91) și

actului din 13.04.2016, s-a constatat că în blocul locativ amplasat în XXX, sistemul de

încălzire se află în stare funcțională și țevile trec prin locurile de folosință de uz

comun: prin subsol, prin etaj tehnic (f. d. 92).

Potrivit pct. 17 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a

serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea

apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de

încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din

19.02.2002, plățile pentru serviciile locative, comunale și necomunale se percep de la

proprietarii, chiriașii și locatarii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor

locuibile în cămin și încăperilor nelocuibile din bloc conform contractelor, în baza

conturilor (bonurilor) lunare respective pentru fiecare tip de serviciu, eliberat de

furnizori gestionari sau prestatorii de servicii.

Conform anexei nr. 7, pct. 8 și 8¹ a Regulamentului cu privire la modul de

prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul

locativ, contorizarea apartamentelor, condițiile deconectării acestora, aprobat prin

Hotărârea Guvernului RM din 19.02.2002 nr. 191, în cazul deconectării integrale a

apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire,

consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 20 % din costul energiei

termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în

cămine), luând în considerație existența pierderilor normative de energie termică în

încăperile tehnice (etaje tehnice și subsoluri) care mențin în stare funcțională sistemele

inginerești de alimentare cu apă și de canalizare în perioada rece, necesitatea încălzirii

locurilor de uz comun și imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii,

iar în cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în

cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, cu instalarea altei surse de încălzire

pentru întreținerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puțin + 18º C,

consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de: 10 % începând octombrie

2011; 15 % începând cu 1 octombrie 2012; 20% începând cu 1 octombrie 2013; 10%

începând cu 1 iunie 2016, din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat

al apartamentului (încăperii locuibile în cămine).

Astfel, reieșind din prevederile normelor sus-citate și în consonanță cu

circumstanțele cauzei, instanța de apel a reținut că, termoficarea centrală a blocului

generează în mod prescris imperativ de lege apariția raportului obligațional de achitare

a plăților pentru pierderile normative, or, termoficarea centrală a blocului, reprezintă

un temei juridic de proprietate forțată și perpetuă, chiar și în cazul înlăturării

magistralelor din încăpere, dat fiind faptul că aceste magistrale-țevi sunt parte

componentă și indispensabilă a clădirii, cu gestionare comună și nu pot fi folosite

altfel.

La 29.10.2019, Ion Procopciuc și reprezentantul lui, avocatul Angela Procopciuc,

au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 24 septembrie 2019.

În motivarea recursului au indicat că instanțele de judecată au admis încălcarea

drepturilor fundamentale ale recurentului prevăzute de art. 6 CEDO.

Astfel, au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie

respinsă ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 24

septembrie 2019, iar recursul a fost depus la 29 octombrie 2019. Astfel, se constată că

recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei

din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Ion

Procopciuc și reprezentantul lui, avocatul Angela Procopciuc, neîntemeiat și care

urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Ion Procopciuc și reprezentantul lui, avocatul

Angela Procopciuc, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererea de recurs depusă de către Ion Procopciuc și reprezentantul lui, avocatul

Angela Procopciuc.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ion Procopciuc și

reprezentantul lui, avocatul Angela Procopciuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Maria Ghervas

Svetlana Filincova