2ra-2199/18 — încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-2199/18

Prima instanță - (Judecătoria Bălți, sediul central) S. Ghercavii

Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu

ÎNCHEIERE

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Igor Costiuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „CET-Nord” împotriva lui Mihail Costiuc, Igor Costiuc și Vitalii Costiuc

cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

admis apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „CET-Nord”, s-a casat hotărârea din

19 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central și s-a emis o nouă hotărâre prin

care acțiunea s-a admis integral,

c o n s t a t ă :

La 6 noiembrie 2017 SA „CET-Nord” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Costiuc, Igor Costiuc și Vitalii Costiuc cu privire la încasarea

datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că apartamentul nr. 60 din str. Bulgară, 57,

mun. Bălți a fost deconectat integral de la sistemul central de încălzire, fiind

întreruptă încălzirea apartamentului și calcularea plăților pentru energia termică.

În cazul deconectării integrale de la sistemul central de încălzire,

consumatorul urmează să achite plata pentru pierderile normative de energie

termică conform Hotărârii Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011.

Pentru perioada 1 decembrie 2014 - 1 mai 2017 costul pierderilor normative

de energie termică la apartamentul pârâților a constituit 1 787,90 lei, calculul fiind

efectuat în mărime de 10% pentru perioada 1 decembrie 2014 - 29 februarie 2016,

20% pentru perioada 1 martie 2016 - 29 februarie 2016 și 10% pentru perioada 1

octombrie 2016 - 24 martie 2017.

S-a menționat că există o hotărâre de judecată anterioară nr.2-667 din 27

octombrie 2017, considerent din care achitările efectuate în perioada acțiunii au

fost trecute la acoperirea datoriilor vechi.

1

La 12 octombrie 2017 SA „CET-Nord” s-a adresat cu o pretenție în adresa

pârâților solicitând achitarea datoriei, însă pretenția a fost lăsată fără atenție.

Ulterior, pe parcursul examinării cauzei, reclamantul SA „CET-Nord” a depus

cerere de modificare a cerințelor, menționând că pentru perioada 1 martie 2016 -

30 aprilie 2016 calculul urmează a fi efectuat în mărime de 10% în loc de 20%.

Prin urmare, SA „CET-Nord” a solicitat încasarea de la Mihail Costiuc, Igor

Costiuc și Vitalii Costiuc, în mod solidar, a datoriei pentru pierderile normative de

energie termică, în sumă de 1 695,60 de lei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărîrea din 19 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de SA „Cet-Nord” împotriva

lui Mihail Costiuc, Igor Costiuc și Vitalii Costiuc.

S-a încasat în mod solidar de la Mihail Costiuc, Igor Costiuc și Vitalii Costiuc

în beneficiul SA „CET-Nord”, datoria pentru pierderile normative de energie

termică în sumă de 847,80 de lei.

S-a încasat în mod solidar de la Mihail Costiuc, Igor Costiuc și Vitalii Costiuc

în beneficiul SA „CET-Nord”, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 270 de

lei.

La 13 aprilie 2018, SA „CET-Nord” a declarat apel împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri prin

care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat

de SA „CET-Nord”.

S-a casat hotărârea din 19 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central și s-

a emis o nouă hotărâre prin care:

S-a admis acțiunea SA „CET-Nord”.

S-a încasat, în mod solidar, de la Mihail Costiuc, Igor Costiuc și Vitalii

Costiuc în beneficiul SA „CET-Nord” datoria pentru pierderile normative la

energia termică în sumă de 1 695,60 de lei și 472,5 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că hotărârea primei instanțe

privind admiterea parțială acțiunii este neîntemeiată, iar SA „CET-Nord” este

îndreptățită să pretindă plata pentru pierderile normative de energie termică, pentru

sezonul de încălzire 2014 - 2016, în mărime de 10%, pentru două elemente

constructive, țevi tur-retur.

Astfel, instanța de apel a menționat că prin actul de deconectare a

apartamentului pârâților de la sistemul central de încălzire, s-au încetat relațiile de

furnizare directă a energiei termice, însă nu au fost afectate relațiile de furnizare

indirectă a energiei termice prin țevile de tranziție a magistralelor termice conform

pct. 81 Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor

locative, comunale și ne comunale pentru fondul locativ, contorizarea

apartamentelor și condițiile deconectării/reconectării acestora la sistemele de

încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19

februarie 2002 și modificat prin hotărârea Guvernului nr. 707 din 20 septembrie

2011.

2

A indicat că prin actul de cercetare a stării tehnice și a regimului de

funcționare a sistemului de aprovizionare cu energie termică din 18 martie 2016 nr.

74276-4, s-a constatat că în blocul locativ în care locuiesc pârâții, sistemul de

încălzire termică este în funcțiune și trece prin locurile de folosință comună, în

subsol.

Termoficarea centrală a blocurilor de locuit reprezintă temei juridic de

proprietate forțată și perpetuă, chiar și în cazul debranșării apartamentului de la

agentul termic și înlăturarea magistralelor din încăpere, dat fiind faptul că aceste

magistrale-țevi sunt parte componentă și indispensabilă a clădirii, cu destinație

comună și nu pot fi folosite altfel.

La 20 august 2018, prin intermediul oficiului poștal, Igor Costiuc a declarat

recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

instanței de fond.

În motivarea recursului, recurentul a exprimat dezacordul cu decizia

contestată, invocând că instanța de apel a interpretat eronat legea.

A relatat că soluția adoptată de instanța de fond este întemeiată, iar soluția

instanței de apel este neclară, deoarece instanța a apreciat aceleași probe în mod

diferit și eronat, mai ales în situația cînd SA Cet-Nord în apelul declarat pe lângă

motivele de fapt și de drept deja expuse, indică că „pentru subsol trebuia de

calculat numai în mărime de 5% pentru un element”, deci recunoaște faptul că

subsolul blocului locativ reprezintă un singur element constructiv.

Astfel, Igor Costiuc consideră că la adoptarea deciziei instanța a interpretat în

mod eronat legea în ce privește cota procentuală a plății pentru pierderile

normative a energiei termice care urmează să fie calculată și încasată de la

proprietarii ap. 60 din blocul locativ nr. 57 , str. Bulgară din mun. Bălți, adică 5 %

și nu 10%, ceea ce constituie temei pentru declararea recursului, prevăzut de

legislația de procedură civilă în vigoare.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei integrale a fost recepționată de

recurent la 23 iulie 2018.

Din aceste considerente, recursul din 20 august 2018, se consideră declarat în

termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

3

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

4

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de Igor

Costiuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Igor Costiuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

5