2ra-320/16 — Încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică şi cheltuielilor de judecată

prima instanță: S. Ghercavii dosarul nr. 2ra-320/16 instanța de apel: T. Duca, E. Grumeza şi S. Procopciuc ÎNCHEIERE 02 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Oleg Sternioală şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de societatea pe acţiuni ,,Cet Nord”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” împotriva lui Costiuc Mihail cu privire la încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 octombrie 2015, prin care s-a admis apelul declarat de Costiuc Mihail, s-a casat hotărârea Judecătoriei Bălţi din 27 mai 2015 şi s-a emis o nouă hotărâre de admitere parţială a acţiunii c o n s t a t ă: La 13 martie 2015 societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Costiuc Mihail cu privire la încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică şi cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” a indicat că prin actul nr. 4276-4 din 08 septembrie 2011 apartamentul nr. 60, str. Bulgară, 57, mun. Bălţi, în care domiciliază Costiuc Mihail, a fost deconectat integral de la sistema centrală de încălzire. Conform Hotărârii Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011, în cazul deconectării integrale de la sistema centrală de încălzire, consumatorul achită plata pentru pierderile normative de energie termică. În perioada de la 01 decembrie 2011 până la 31 martie 2014, pierderile normative de energie termică sunt în valoare de 1 614,7 lei, calculul fiind efectuat în mărime de 10 %. La 20 octombrie 2014 a adresat pârâtului o pretenţie prin care a solicitat achitarea datoriei, însă Costiuc Mihail nu a răspuns.

Cere societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” încasarea de la Costiuc Mihail a datoriei în mărime de 1 614,7 lei şi taxei de stat în mărime de 270 lei (f.d. 3). Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 27 mai 2015 s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acţiuni ,,Cet Nord”. S-a încasat de la Costiuc Mihail în beneficiul societăţii pe acţiuni ,,Cet Nord” datoria pentru pierderile normative în sumă de 1 614,70 lei şi taxa de stat în mărime de 270 lei, iar în total suma de 1 884,70 lei (f.d. 28, 32-33). 1 La 22 iunie 2015 Costiuc Mihail a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Bălţi din 27 mai 2015, iar la 13 octombrie 2015 apel motivat împotriva aceleaşi hotărâri (f.d.

31, 43-45). Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 27 octombrie 2015 a admis apelul declarat de Costiuc Mihail. A casat hotărârea Judecătoriei Bălţi din 27 mai 2015 şi a emis o nouă hotărâre de admitere parţială a acţiunii prin care: A încasat de la Costiuc Mihail în beneficiul societăţii pe acţiuni ,,Cet Nord” datoria pentru pierderile normative de energie termică pentru perioada anilor 2011- 210 în mărime 807,35 lei şi taxa de stat în mărime de 270 lei, iar în total suma de 1 077,37 lei. În motivarea soluţiei instanţa de apel a indicat că apartamentul nr. 60, str. Bulgară 57, mun.

Bălţi, a cărui proprietar este Costiuc Mihail, a fost deconectat de la încălzirea centralizată prin actul de deconectare nr. 4276-4 din 08 septembrie 2011. În apartament lipsesc coloanele de încălzire tranzitorii şi elementele comune cum este etajul tehnic şi ţevile din scara blocului, fiind prezent doar un element – ţevile din subsolul blocului locativ, iar societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” eronat a calculat pierderile normative în cuantum de 10% considerând ţevile tur-retur ca două elemente ce aduc pierderi normative de energie termică în încăperile tehnice comune.

A mai indicat că cele patru elemente pentru care se calculează pierderi normative (etaje tehnice, subsoluri, încălzirea locurilor de uz comun şi coloanele de încălzire tranzitorii) conform Hotărârii Guvernului nr. 191 din 2002 reprezintă spaţii unde are loc pierderea energiei termice, pe când în speţă ţevile pentru care au fost calculate pierderile normative de energie termică reprezintă un singur element şi suma solicitată de societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” urmează a fi redusă la 5%. La 22 decembrie 2015 societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 octombrie 2015, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

În motivarea cererii de recurs societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” a indicat că având în vedere că unele blocuri din mun. Bălţi nu au subsoluri sau etaje tehnice prin care să treacă returul energiei termice, prin ordinul nr. 230 din 30 noiembrie 2011 s-a stabilit că în cazul în care ambele sub-elemente trec printr-un singur element constructiv, pierderile normative pentru energia termică urmează a fi calculate ca pentru 2 elemente constructive. Costiuc Mihail este coproprietar al proprietăţii comune din blocul locativ şi urmează să participe la cheltuielile pentru întreţinerea şi reparaţia proprietăţii în condominiu.

Curtea de Apel Bălţi eronat a micşorat suma datoriei pentru pierderile normative de energie termică şi nu a ţinut cont de ordinul nr. 320 din 30 noiembrie 2011. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. 2 Prin referinţa depusă la 19 februarie 2016 prin intermediul oficiului poştal Costiuc Mihail a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând argumentele invocate de societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar şi a referinţei depuse de Costiuc Mihail, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Curtea de Apel Bălţi a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 27 octombrie 2015 la 07 decembrie 2015 şi a fost recepţionată de societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” la 08 decembrie 2015 (f.d. 82-84). Prin urmare, recursul declarat de societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” prin intermediul oficiului poştal la 22 decembrie 2015 este depus în termen. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărâre legală, iar argumentele invocate de societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de 3 contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Oleg Sternioală Sveatoslav Moldovan 4