2r-462/25 — permisiunea stabilirii domiciliului permanent peste hotare a copilului minor fara acordul tatalui
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- permisiunea stabilirii domiciliului permanent peste hotare a copilului minor fara acordul tatalui
- Temei legal
- omisiunea inlaturarii neajunsurilor din incheierea de anu da curs este imputabila apelantului
2r-462/25 — permisiunea stabilirii domiciliului permanent peste hotare a copilului minor fara acordul tatalui (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului
în cauza civilă
Ecaterina Bumbu împotriva lui Ivan Carapunarlî
(permisiunea stabilirii domiciliului permanent peste hotare a copilului
minor, fără acordul tatălui)
și cererea
Ivan Carapunarlî către Ecaterina Bumbu
(constatarea faptelor juridice, transmiterea copilului de la mamă, la tată,
cu stabilirea domiciliului minorului la domiciliul tatălui)
împotriva încheierii din 23 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 2r-462/25
PIGD Nr. 2-23093923-01-2r-11122025)
Omisiunea înlăturării neajunsurilor din încheierea de a nu da curs este imputabilă
apelantului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Țurcan)
Curtea de Apel Centru (jud. S. Dimitriu, E. Badan-Melnic, V. Gîrleanu)
21 ianaurie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților, recursul declarat de avocatul Pavel Cotruță,
în interesele Ivan Carapunarlî,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 iunie 2023, Ecaterina Bumbu a depus o cererea de chemare în
judecată împotriva lui Ivan Carapunarlî privind permisiunea stabilirii domiciliului
permanent peste hotare a copilului minor, fără acordul tatălui.
Ulterior, la 30 iunie 2023, Ivan Carapunarlî a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva Ecaterinei Bumbu privind constatarea faptelor juridice,
transmiterea copilului de la mamă la tată, cu stabilirea domiciliului minorei la
domiciliul tatălui.
Prin încheierea din 23 aprilie 2024, s-a dispus conexarea într-un singur
proces a cauzelor civile.
Prin hotărârea din 4 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
admis cererea de chemare în judecată formulată de Ecaterina Bumbu împotriva lui
Ivan Carapunarlî, cu privire la permisiunea stabilirii domiciliului permanent peste
hotare a copilului minor, fără acordul tatălui, și cererea de chemare în judecată
înaintată de Carapunarlî Ivan către Ecaterina Bumbu, cu privire la constatarea
faptelor juridice, transmiterea copilului de la mamă, la tată, cu stabilirea
domiciliului minorului la domiciliul tatălui, cu următoarele dispoziții: Se
încuviințează stabilirea domiciliului permanent în afara hotarelor Republicii
Moldova a copilului *****, anul nașterii *****, cu mama, *****, fără acordul
tatălui Ivan Carapunarlî. S-a încasat de la Ivan Carapunarlî în beneficiul Ecaterinei
Bumbu suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. S-a respins ca nefondată
cererea de chemare în judecată a lui Ivan Carapunarlî împotriva Ecaterinei Bumbu
privind constatarea faptelor juridice, transmiterea copilului de la mamă, la tată, cu
stabilirea domiciliului minorului la domiciliul tatălui, precum și încasarea
cheltuielilor de judecată.
La 5 martie 2025, avocatul Pavel Cotruță, în interesele lui Ivan Carapunarlî
a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de
apel, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin care
cererea de chemare în judecată înaintată de Ecaterina Bumbu să fie respinsă, iar
cererea înaintată de Ivan Carapunarlî să fie admisă integral.
1
Prin încheierea din 20 mai 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs
cererii de apel declarat de avocatul Pavel Cotruță, în interesele lui Ivan
Carapunarlî. S-a acordat avocatului Pavel Cotruță care acționează în interesele lui
Ivan Carapunarlî un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei
de pe încheierea în cauză pentru depunerea unei cereri suplimentare de apel, cu
indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, prezentarea
copiilor de pe cererea de apel suplimentară într-un număr egal cu numărul
participanților la proces, precum și prezentarea originalului dovezii de achitare a
taxei de stat în mărime de 212, 50 lei și a taxei de timbru în sumă de 200 lei. S-a
explicat apelantului că cererea de înlăturare a neajunsurilor menționate urmează să
fie prezentată și înregistrată nemijlocit în Direcția Evidență și Documentare
Procesuală a Curții de Apel Centru în termenul stabilit, iar în caz de neîndeplinire
a indicațiilor din prezenta încheiere, cererea de apel va fi restituită. S-a explicat
apelantului că asupra restituirii cererii de apel va decide un complet din 3
judecători, la expirarea termenului acordat, fără citarea participanților la proces.
Prin încheierea din 4 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins
cererea avocatului Pavel Cotruță, în interesele lui Ivan Carapunarlî, cu privire la
prelungirea termenului de procedură, pentru lichidarea neajunsurilor indicate în
încheierea din 20 mai 2025 a Curții de Apel Centru. S-a restituit cererea de apel
declarată de avocatul Pavel Cotruță, în interesele lui Ivan Carapunarlî, cu toate
documentele anexate.
La 24 noiembrie 2025, avocatul Pavel Cotruță, în interesele lui Ivan
Carapunarlî a declarat recurs împotriva încheierii din 4 noiembrie 2025 prin care
a solicitat casarea acesteia și soluționarea problemei prin decizie, dispunând în
adresa Curții de Apel Centru primirea spre examinare a cererii de apel, sau
alternativ restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru pentru rejudecarea problemei
soluționate prin încheierea casată.
În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că încheierea contestată
este neîntemeiată și ilegală, iar concluziile instanței de apel sunt eronate și contrare
materialelor dosarului. Or, cererea de apel suplimentară din 24 iulie 2025,
formulată pe 17 pagini, a fost depusă cu respectarea tuturor exigențelor de formă
și de conținut prevăzute de lege.
Recurentul susține că, la data de 7 iulie 2025, a depus o cerere de prelungire
a termenului, în temeiul art. 115 CPC, pentru prezentarea cererii de apel
suplimentare până la data de 25 iulie 2025, motivând că se afla în concediu de
odihnă și era plecat în afara Republicii Moldova, în vacanță împreună cu familia.
Critică remiterea cu întârziere, de peste o lună, a încheierii din 20 mai 2025,
cu încălcarea termenului de 5 zile prevăzut de art. 272 CPC, precum și acordarea
unui termen nerezonabil de scurt, raportat la complexitatea cauzei. Totodată,
invocă faptul că nu a fost informat despre redistribuirea cauzei unui alt judecător,
2
lipsa unui judecător-raportor pe cauză în perioada 30 iunie 2025 – 1 septembrie
2025, precum și lipsa unei soluții asupra cererii de prelungire a termenului de
procedură.
Recurentul invocă că a înlăturat toate neajunsurile prin cererea de apel
suplimentară din 24 iulie 2025, la data depunerii căreia cererea privind prelungirea
termenului de procedură din 7 iulie 2025 nu fusese încă soluționată. Astfel,
impedimentul procedural a fost înlăturat, fiind prezumată lichidarea integrală a
neajunsurilor până la emiterea încheierii de respingere a cererii de prelungire a
termenului de procedură și de restituire a cererii de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Articolul 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii”.
Articolul 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet
din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.
Articolul 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:
a) să respingă recursul și să mențină încheierea”.
Articolul 368 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă:
„Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă
cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în
termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea
participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru
lichidarea neajunsurilor. Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi
atacată odată cu fondul”.
Articolul 369 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:
a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă
în conformitate cu art. 368 alin. (1).
(2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs”.
Articolul 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților
la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul
biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în
judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,
sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea
primirii lui, precum și prin delegație judiciară”.
Articolul 115 din Codul de procedură civilă:
„La cererea participanților la proces interesați, instanța de judecată poate prelungi
termenul de procedură stabilit de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit pentru
3
același temei o singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate fi prelungit,
fiind aplicabil art. 116”.
Articolul 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să
facă extrase și copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la
cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților și
specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații orale și
scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile
judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și considerentelor
celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite toate drepturile procedurale
acordate de legislația procedurală civilă”.
Articolul 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă
prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare”.
Articolul 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt
obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși.
Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată constată că încheierea contestată a fost pronunțată la
4 noiembrie 2025 (Vol. II, f.d. 5-7) și expediată participanților la proces la 7
noiembrie 2025, prin intermediul poștei electronice (Vol. II, f.d. 8). Recursul a fost
declarat în termen legal, cererea fiind depusă la data de 24 noiembrie 2025
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul declarat împotriva încheierii contestate urmează a fi
respins, reieșind din următoarele considerente.
În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a indicat că neajunsurile
constatate în încheierea de nu da curs cererii de apel urmează a fi înlăturate în
totalitate (a se vedea decizia nr. 2r-191/25) și în modul corespunzător (a se vedea
decizia nr. 2r-297/25).
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a statuat că dreptul de a avea
acces la o intanță nu este absolut și poate fi supus unor limitări care nu
restricționează sau nu reduc accesul peroanei în cauză într-un mod sau într-o
asemenea măsură încât însăși esența dreptului să fie afectată. Principiile aplicării
examinării restrucțiilor privind accesul la instanțele superioare au fost rezumate de
curte în cauza Zubac împotriva Croației ([MC], nr. 40160/12, §§ 78-86, 5 aprilie
2018). Astfel, atunci când se pronunță asupra proporționalității unei astfel de
restricții, Curtea acordă o atenție deosebită la trei criterii: (i) previzibilitatea
restricției; (ii) chestiunea cine ar trebui să suporte consecințele negative ale erorilor
4
comise în timpul procedurii; și (iii) dacă restricțiile în cauză pot fi considerate
„formalism excesiv”.
În aceste condiții, Completul de judecată consideră că instanța de apel,
având la bază prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
întemeiat a dispus, prin încheierea din 4 noiembrie 2025, respingerea cererii de
prelungire a termenului de procedură și restituirea apelului declarat de avocatul
Pavel Cotruță, în interesele lui Ivan Carapunarlî, din motivul neîndeplinirii
indicațiilor din încheierea Curții de Apel Centru din 20 mai 2025.
Instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată soluția instanței de apel prin
care a fost respinsă cererea formulată de avocatul Pavel Cotruță, în interesele lui
Ivan Carapunarlî, privind prelungirea termenului de procedură pentru depunerea
cererii de apel suplimentare. Contrar argumentelor recurentului, instanța reține că
motivele invocate în susținerea cererii de prelungire nu au fost confirmate prin
probe pertinente și concludente. Astfel, nu a fost prezentată nicio dovadă care să
ateste că reprezentantul apelantului s-ar fi aflat în concediul anual de odihnă în
perioada 28 iunie 2025 – 15 iulie 2025 și nici că ar fi fost plecat peste hotarele țării
în intervalul 29 iunie 2025 – 14 iulie 2025, circumstanțe ce ar fi putut justifica
imposibilitatea respectării termenului procedural.
Totodată, instanța de recurs reține că, din moment ce avocatul Pavel
Cotruță, în interesele lui Ivan Carapunarlî, și-a rezervat în mod expres, prin cererea
de apel (Vol. I, f.d., 195-196), dreptul de a depune ulterior o cerere de apel
motivată, după punerea la dispoziție a hotărârii motivate, asupra sa a incumbat
obligația minimă de diligență de a se interesa periodic de stadiul redactării hotărârii
și de evoluția procedurii judiciare în cauza respectivă. O asemenea conduită este
inerentă exercitării dreptului la apel și respectării principiului bunei-credințe
procesuale.
Or, neîndeplinind această obligație elementară de diligență, recurentul a
manifestat o atitudine pasivă, deși era direct interesat de progresul apelului său.
Această pasivitate a contribuit în mod nemijlocit la omisiunea de a înlătura, în
termen, neajunsurile cererii de apel. Mai mult, din materialele dosarului rezultă că
avocatul Pavel Cotruță a confirmat recepționarea hotărârii motivate din 4 martie
2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la data de 2 mai 2025 (vol. I, f.d. 215).
Prin urmare, având la dispoziție hotărârea motivată încă din această dată,
recurentul putea proceda la redactarea și depunerea apelului motivat fără a aștepta
emiterea încheierii de a nu da curs apelului de către Curtea de Apel Centru. În
aceste condiții, instanța de recurs apreciază că avocatul Pavel Cotruță a beneficiat
de un termen mai mult decât suficient pentru motivarea cererii de apel, respectiv
din data de 2 mai 2025, când a recepționat hotărârea motivată, și până la termenul
indicat în încheierea Curții de Apel Centru din 20 mai 2025, respectiv, cel târziu,
până la data de 10 iulie 2025. În aceste condiții, Completul de judecată apreciază
5
că argumentele invocate de recurent în susținerea cererii de recurs au un caracter
vădit declarativ, nefiind susținute de niciun mijloc de probă și neputând, prin
urmare, răsturna legalitatea și temeinicia soluției instanței de apel.
La acest aspect sunt relevante dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin.(1)
din Codul de procedură civilă, care expres statuează că, participanții la proces sunt
obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul
abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică
sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. Iar conform prevederilor art.
75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de
reprezentant în limitele împuternicirilor sale sânt obligatorii pentru persoana
reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa
reprezentantului este echivalentă culpei părții.
Având în vedere că încheierea din 4 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru
a fost emisă cu respectarea normelor procedurale, iar motivele recursului sunt
neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge
recursul declarat de avocatul Pavel Cotruță, în interesele lui Ivan Carapunarlî, și
menține încheierea recurată.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge cererea de recurs declarată de avocatul Pavel Cotruță, în interesele lui
Ivan Carapunarlî.
Menținea încheierea din 4 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Bumbu Ecaterina împotriva
lui Carapunarlî Ivan, cu privire la permisiunea stabilirii domiciliului permanent
peste hotare a copilului minor, fără acordul tatălui, și cererea de chemare în
judecată înaintată de Carapunarlî Ivan către Ecaterina Bumbu, cu privire la
constatarea faptelor juridice, transmiterea copilului de la mamă, la tată, cu
stabilirea domiciliului minorului la domiciliul tatălui,
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6