2ra-152/24 — cu privire la contestarea refuzului tatalui de a permite iasirea din tara a copilului fara acordul sau

2ra-152/24 — cu privire la contestarea refuzului tatalui de a permite iasirea din tara a copilului fara acordul sau (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-152/24

2-22084190-01-2ra-06022024

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – I. Țonov

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – D. Dulghieru, I. Cotruță, V. Sîrbu

ÎNCHEIERE

26 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Eșanu Oxana,

în interesele Ecaterinei Bumbu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Ecaterina Bumbu împotriva lui Ivan Carapunarlî, intervenient accesoriu Direcția

pentru protecția drepturilor copilului sect. Botanica, mun. Chișinău, cu privire la

contestarea refuzului tatălui de a permite ieșirea din țară a copilului fără acordul său,

împotriva deciziei din 01noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Ivan Carapunarlî, s-a casat hotărârea din 15

februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a adoptat o nouă hotărâre,

a c o n s t a t a t:

La 14 iunie 2022, Ecaterina Bumbu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ivan Carapunarlî, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sect. Botanica, mun. Chișinău, prin care a solicitat contestarea

refuzului tatălui de a permite ieșirea din țară a copilului fără acordul său.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a invocat că din relația

de căsătorie cu Ivan Carapunarlî, s-a născut xxxxx la xxxxx.

Prin hotărârea din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a stabilit domiciliul copilului minor xxxxx, cu mama Ecaterina Bumbu.

Reclamanta a menționat că tatăl copilului refuză să dea expres acordul la ieșirea

din țară a minorei împreună cu mama, prin ce îngrădește dreptul copilului la libera

circulație.

În vederea respectării procedurii prealabile a solicitat prezența pârâtului la

notarul Iana Secrieru pentru data de 20 mai 2022, ora 10:00, la adresa mun. Chișinău,

str. Alexandru cel Bun, nr. 29, în vederea eliberării declarației de ieșire din țară și

perfectării pașaportului român, însă până în prezent tatăl copilului nu și-a exprimat

acordul pentru ieșirea copilului din țară, motiv din care s-a adresat cu acțiune în

instanță.

1

Reclamanta a solicitat, acceptarea ieșirii din Republica Moldova a copilului

minor xxxxx, anul nașterii xxxxx cu mama Ecaterina Bumbu, fără acordul tatălui

Ivan Carapunarlî.

Prin hotărârea din 15 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Bumbu.

S-a acceptat ieșirea din Republica Moldova a copilului xxxxx, anul nașterii

xxxxx, fără acordul tatălui Ivan Carapunarlî.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 13 martie 2023 Ivan

Carapunarlî a declarat apel, solicitând admiterea acesuia, casarea hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii cu privire la respingerea acțiunii.

Prin decizia din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de către Ivan Carapunarlî.

S-a casat hotărârea din 15 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Ecaterina Bumbu împotriva lui Ivan Carapunarlî, intervenient accesoriu Direcția

pentru protecția drepturilor copilului sect. Botanica, mun. Chișinău, cu privire la

contestarea refuzului tatălui de a permite ieșirea din țară a copilului fără acordul său

și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Bumbu ca fiind

neîntemeiată.

Instanța de apel a reținut că potrivit hotărârii nr. 2-7899/2020 din 25 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre

soții Ivan Carapunarlî și Ecaterina Bumbu, iar domiciliul copilului minor xxxxx a

fost stabilită cu mama sa Ecaterina Bumbu.

Potrivit procesului-verbal nr. 060c-197/2022 din 27 mai 2022, ora 14:00

întocmit de executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu, se atestă înmânarea invitației

solicitantului Liuba Bumbu adresată lui Ivan Carapunarlî de a se prezenta la notar în

vederea eliberării declarației de ieșire din țară și a perfectării pașaportului român în

privința copilului xxxxx. Din conținutul procesului-verbal rezultă că tatăl copilului

nu s-a prezentat la notar cu toate că a fost invitat prin intermediul executorului

judecătoresc.

Instanța de apel a considerat eronată concluzia primei instanțe, care a admis

acțiunea Ecaterinei Bumbu, cu referire la permiterea plecării peste hotare a copilului

minor fără acordul tatălui, stabilind că la caz prin refuzul tatălui copilului xxxxx îi

este îngrădit dreptul la libera circulație, ori la caz sunt relevante prevederile Legii

nr. 269 din 09 noiembrie 1994 cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova.

La caz, instanța de apel a stabilit că Ecaterina Bumbu în calitate de reprezentat

legal al copilului minor este în drept oricând să iasă împreună cu copilul minor xxxxx

peste hotarele țării sau să împuternicească o persoană terță să o însoțească la trecerea

frontierei, fără solicitarea acordului celuilalt părinte, care nu este obligatoriu.

Deoarece domiciliul copilului minor xxxxx a fost stabilit cu mama, iar ultima

dorește ca copilul să traverseze împreună hotarele Republicii Moldova, Ivan

Carapunarlî nu o poate împiedica în acest sens, fiind eronate concluziile primei

instanțe că prin refuzul acestuia copilului îi este îngrădit dreptul la liberă circulație,

dat fiind faptul că pentru traversarea frontierei de stat de către copilul minor nu este

necesar acordul celuilalt părinte.

Referitor la argumentul lui Ivan Carapunarlî cu privire la lipsa obiectului

2

acțiunii și necesitatea refuzului în primire în temeiul art. 169 alin. (1) lit. a) din Codul

de procedură civilă sau încetării procesului în temeiul art. 265 lit. a) din Codul de

procedură civilă, instanța de apel a reținut că pârâtul eronat interpretează prevederile

legale, ori cu referire la prevederile art. 61 alin. (3) și art. 60 alin. (4) din Codul

familiei, ultimul omite faptul că litigiul nu poate fi examinat de către autoritatea

tutelară întrucât obiectul litigiului nu se referă la litigii cu privire la creșterea,

îngrijirea, educația și instruirea copilului, precum și la cazul existenței unor conflicte

de interese între părinți și copii, prevăzute de art. 61 alin. (3) din Codul familiei.

În privința alegației lui Ivan Carapunarlî cu privire la nerespectarea procedurii

prealabile și necesitatea restituirii acțiunii, sau scoaterea de pe rol, instanța de apel a

menționat că pentru aceste categorii de litigii, legislația nu impune necesitatea

respectării procedurii prealabile, nefiind prevăzută de nici o normă.

În continuare, instanța de apel a reținut că Ecaterina Bumbu confundă plecarea

copilului peste hotare fără acordul tatălui și stabilirea domiciliului copilului minor

peste hotarele țării fără acordul tatălui, care reprezintă două procedee distincte, cu

obiect și temei distinct.

Totodată, s-a stabilit că Ecaterina Bumbu a formulat cerința cu privire la

stabilirea copilului cu trai permanent în afara Republicii Moldova la etapa

pledoriilor, cerință expusă în susținerile verbale, contrar dispozițiilor art. 235 alin.

(1) din Codul de procedură civilă, astfel, prima instanță corect nu a dat curs acestor

solicitări, ori această pretenție urma a fi înaintată până la începerea dezbaterilor.

Împotriva deciziei instanței de apel la 06 februarie 2024 a declarat recurs

avocatul Oxana Eșanu, în interesele Ecaterinei Bumbu, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, cu menținerea hotărârii din 15 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru (f.d. 146-149).

În motivarea recursului a menționat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece eronat s-a interpretat și aplicat normele de drept material,

fiind apreciate arbitrar probele administrate.

Prin încheierea din 26 aprilie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a expediat

intimatului Ivan Carapunarlî și intervenientului accesoriu Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sect. Botanice, mun. Chișinău, copia recursului declarat de

avocații Oxana Eșani, în interesele Ecaterinei Bumbu și s-a comunicat dreptul de

depunere, în termen de până la o lună, a referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor

materiale și procedurale invocate în cererea de recurs (f. d. 161).

Prin referința depusă la 07 mai 2023, avocatul Pavel Cotruță, în interesele lui

Ivan Carapunarlî, a solicitat considerarea ca fiind inadmisibil recursul declarat de

Ecaterina Bumbu.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 noiembrie 2023 și

a expediat-o participanților la proces la 31 ianuarie 2024, prin intermediul poștei

terestre, însă confirmarea recepționării la materialele cauzei nu este (f.d. 144).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă la 06 februarie 2024 (f. d. 146).

3

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII –

01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

avocatul Oxana Eșanu, în interesele Ecaterinei Bumbu, împotriva deciziei din 01

noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01

septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de

avocatul Oxana Eșanu, în interesele Ecaterinei Bumbu, este inadmisibilă, pentru

motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2)

din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care

nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost

compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Din analiza recursului declarat de avocatul Oxana Eșanu, în interesele

Ecaterinei Bumbu rezultă că, drept temei de declararea a recursului a fost invocat

art. 432 alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură civilă, (în vigoare la data

declarării recursului), adică interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară

4

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, hotărârea sau decizia este

arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor.

Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu

se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a hotărârii contestate, or, la examinarea cauzei instanța de apel a aplicat speței

date legislația în vigoare care în rezultatul interpretării normelor legale corespunde

jurisprudenței uniforme. De asemenea, motivele recursului sunt similare celor

invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța de apel, s-a

pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a situației

(redată în cererea de chemare în judecată), nu constituie temei de casare a deciziei

contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Însă, în contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiului conținuta la art.432

alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură civilă, care prevede că, interpretarea legii

din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție; hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, instanța de recurs verifică și sub aspectul

dat temeiurile recursului.

La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa

constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva

Franței, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile

care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a considera recursul declarat de către avocatul Oxana Eșanu, în

interesele Ecaterinei Bumbu, ca fiind inadmisibil.

5

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit.

a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Oxana Eșanu, în

interesele Ecaterinei Bumbu, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

6