2ra-363/24 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti si repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti si repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- micsorarea perioadei pentru care se constată încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti si micsorarea despăgubirii morale
2ra-363/24 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova, reprezentat de Constantin Cachița,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Aurel
Pânzaru împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți
accesorii Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Oleg Ungureanu,
cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral, precum și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-363/24
nr. PIGD 2-23060963-01-2ra-21032024)
Aprecierea eronată a temeiurilor Legii nr. 87/2011 ce nasc obligația statului de a repara
prejudiciul material, sub forma compensa cheltuielile pentru închirierea spațiului locativ,
cauzat prin neexecutarea unei hotărâri judecătorești irevocabile.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. – N. Mazur
Curtea de Apel Chișinău, jud. – I. Secrieru, V. Mihaila, A. Bostan
21 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, reprezentat de Constantin Cachița,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 aprilie 2023, Aurel Pînzaru, reprezentat de avocatul Victor Ciumac,
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii
Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral, precum și
compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 2-6).
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că, prin
hotărârea din 23 februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia
din 10 iunie 2009 a Curții Supreme de Justiție, a fost obligat Consiliul municipal
Chișinău să-l asigure pe dânsul și familia sa cu spațiu locativ.
Aurel Pînzaru a susținut că s-a adresat la executorul judecătoresc Oleg
Ungureanu cu cerere privind intentarea procedurii de executare silită. Iar, prin
încheierea executorului judecătoresc din 21 iulie 2009, titlu executoriu a fost primit
spre executare. Însă, până la data înaintării cererii de chemare în judecată, hotărârea
din 23 februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău nu a fost executată.
Reclamantul Aurel Pînzaru a solicitat prin cererea de chemare în judecată,
constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 23
februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău și încasarea din contul bugetului de stat
suma de 8 400 EUR cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin
neexecutarea în termen rezonabil a deciziei.
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Prin încheierea protocolară din 13 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii Consiliul
municipal Chișinău și executorul judecătoresc Oleg Ungureanu (f.d. 42-43)
1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 20 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Aurel Pînzaru. S-a
constatat încălcat dreptul reclamantului Aurel Pînzaru la executarea în termen
rezonabil a hotărârii nr. 3-492/2009 din 23 februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău
pentru perioada 23 februarie 2009 și până în prezent. S-a încasat din contul bugetului
de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul
lui Aurel Pînzaru suma de 5 000 EUR convertiți în valuta națională potrivit cursului
oficial al BNM la momentul executării. În rest, pretențiile cu privire la repararea
prejudiciului moral, în partea ce excedă suma adjudecată, au fost respinse (f.d. 55,
60-68).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 20 februarie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 20 iunie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru (f.d. 57), iar la 30 octombrie 2023 a prezentat apelul motivat,
solicitând casarea hotărârii primei instanțe în partea admiterii parțiale a acțiunii, cu
emiterea unei noi hotărâri în această parte, prin care cererea de chemare în judecată
să fie respinsă, ca neîntemeiată (f.d. 76-81).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a menținut
hotărârea din 20 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 90, 91-98).
În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că Aurel Pînzaru dispune
de o hotărâre judecătorească prin care a fost obligat Consiliul municipal Chișinău
să-l asigure pe dânsul și familia acestuia cu spațiu locativ.
Mai mult ca atât, la 16 aprilie 2015, debitorul procedurii de executare,
Primăria municipiului Chișinău și creditorul, Aurel Pînzaru, au încheiat tranzacția
de împăcare, prin care au convenit că, întru executarea hotărârii nr. 3-492/2009 din
23 februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău, debitorul achită creditorului costul
mediu al unui apartament cu trei odăi în mun. Chișinău, cu prețul mediu de piață de
664 EUR per m.p., iar prețul final al unui apartament cu trei odăi de 80 m.p. fiind
stabilit de 53 120 EUR. Iar, prin procesul-verbal nr. 026/314/2013 din 17 aprilie
2015, au fost consemnate condițiile tranzacției de împăcare din 16 aprilie 2015
(f.d. 11-13 recto-verso).
2
Curtea de Apel Chișinău a constatat că, începând cu data de 21 iulie 2009
și până în prezent, procedura de executare nu a fost suspendată, Aurel Pînzaru a
întreprins acțiuni îndreptate spre executarea hotărârii judecătorești, precum și
executorului judecătoresc a întreprins acțiuni concrete și stringente întru executarea
documentului executoriu menționat supra.
Însă, în pofida acestui fapt, hotărârea judecătorească nu a fost executată, iar
reclamantului și membrilor familie sale nu le-a fost acordat nici spațiu locativ de
care urmau să dispună conform hotărârii nr. 3-492/2009 din 23 februarie 2009 a
Curții de Apel Chișinău, nici de contravaloarea acestui spațiu în privința căruia au
convenit prin tranzacția de împăcare din 16 aprilie 2015, aprobată prin procesul-
verbal de consemnare a condițiilor tranzacției de împăcare nr. 026/314/2013 din 17
aprilie 2015.
În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că, reclamantul este
subiect de sesizare în temeiul Legii nr. 87/2011 și întrunește condițiile pentru
repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea hotărârii judecătorești.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 21 martie 2024, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, reprezentat
de Constantin Cachița, a declarat recurs împotriva deciziei din 06 decembrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de
procedură civilă, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei
instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii (f.d. 104-108).
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
reprezentat de Constantin Cachița, în esență, a reiterat temeiurile de fapt și de drept
ale speței, similare celor cuprinse în referința la cererea de chemare în judecată și în
cererea de apel, suplimentar invocând că interpretarea legii din hotărârea contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție,
precum și că hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Prin încheierea din 01 august 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat
în adresa intimatului și intervenienților accesorii copia recursului declarat de
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de Constantin Cachița, creând
3
astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat posibilitatea de a depune referințe asupra
problemelor ridicate în recurs, pentru a asigura respectarea principiilor
contradictorialității și disponibilității în drepturi a părților, precum egalității în arme
(f.d. 117, 118). Însă, până la data stabilită pentru examinarea recursului, intimatul și
intervenienții accesorii nu au făcut uz de dreptul lor procedural de a depune referințe.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe
de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 442 din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.
(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc
cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art. 372 alin. (3). Aprecierea
probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de
recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) sau în care
Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La
examinarea recursului, prevederile art. 372 se aplică în mod corespunzător.
(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale
invocate în recurs”
4
Art. 444 din Codul de procedură civilă:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților
la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 432 alin. (1) lit. e).
Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se
pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral
sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă
hotărâre.”
Art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare
la momentul judecării cauzei în apel):
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice
stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au
importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate
suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.”
Art. 120 din Constituția Republicii Moldova:
„Este obligatorie respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor
judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al
executării sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive.”
Art. 2 din Legea alin. (1)-(4), (6) și (7) din Legea privind repararea de către
stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil
a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești
nr. 87 din 21 aprilie 2011:
„(1) Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în
judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin
această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.
(2) Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi
imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită
în continuare reclamant).
(3) Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară
indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a organului
responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de stat debitoare.
(4) Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a delegat
atribuții de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil
a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se
repară de către stat. Reparația prejudiciului se face de la bugetul de stat.
5
(6) Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de
circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile
invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de
conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante,
de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.
(7) Organul care reprezintă statul în instanță de judecată pe această categorie de cauze
este Ministerul Justiției.”
Art. 4 alin. (1)-(3) și (5) din Legea nr. 87/2011:
„(1) Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil
a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a
lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a
dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea
costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.
(2) Instanța de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală,
autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea
responsabilă de executarea hotărârii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un
raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz, dosarul
sau o copie de pe dosar.
(3) Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în scris și
va conține: numele și prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorității implicate
în proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorității responsabile
de executarea hotărârii judecătorești; date despre acțiunile procesuale întreprinse,
termenele de realizare și motivarea acestora; date despre acțiunile procesuale întreprinse
în vederea accelerării procedurii de judecare, după caz; alte date relevante privind
respectarea termenului rezonabil.
(5) Categoriile de litigii menționate se examinează în instanță de judecată în
conformitate cu normele legislației procesuale civile, ținându-se cont de particularitățile
prevăzute de prezenta lege.”
Art. 2036 alin. (l)-(5) din Codul civil:
(1) În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la
drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege,
instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului
prin plata de despăgubiri.
(2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului
patrimonial.
(3) Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite în
cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la
răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu
părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului ,
muncii neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.
(4) Dacă legea nu prevede altfel, simpla constatare a încălcării unui drept sau interes
recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă satisfacție echitabilă persoanei
vătămate doar când aceasta corespunde cu natura dreptului sau interesului recunoscut
6
de lege încălcat și persoana vătămată astfel va putea obține o valoare nepatrimonială
superioară prejudiciului moral suferit.
(5) Dreptul la despăgubire pentru atingerile aduse drepturilor personale nepatrimoniale
poate fi cesionat numai în cazul în care a fost stabilit printr-o tranzacție sau printr-o
hotărâre judecătorească definitivă.”
Art. 2037 alin. (l)-(3) din Codul civil:
„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de
judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei
vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție
a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă
persoanei vătămate.
(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând
în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea
posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei
vătămate.
(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire
care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în
împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”
Art. 70 alin. (l) din Codul de executare:
„Documentul executoriu va fi executat în termenul indicat în el sau, în cazul în care nu
este indicat, într-un termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil
sunt: complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanților la
procedura de executare, interesul creditorului și conduita executorului judecătoresc.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursurilor, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din poșta electronică Zimbra,
cu adresa de e-mail „mihaela.pirvu@justice.md”, copia deciziei integrale a instanței
de apel a fost notificată recurentului în mod electronic în data de 09 februarie 2024
(f.d. 99). Astfel, se consideră că, în speță, a fost respectat termenul prevăzut la
art. 434 din Codul de procedură civilă, deoarece cererea de recurs a fost depusă la
21 martie 2024 (f.d. 104).
Studiind materialele dosarului, verificând legalitatea actului de dispoziție
contestat în limitele controlului judiciar, prin prisma argumentelor invocate și a
materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural
aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu
casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea perioadei
pentru care s-a constatat încălcat dreptul reclamantului la executare în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile, precum și în partea cuantumului
prejudiciului moral, cu emiterea unei hotărâri noi în partea casată.
7
Având în vedere că, în sistemul legislației procesuale, instanța de judecată
este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul acestuia în sensul
formulat prin acțiune, subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a verifica
dacă la caz a fost îndeplinită condiția unei examinări efective și a oferit un răspuns
specific și explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului, a examinat
toate pretențiile și argumentele înaintate.
Curtea Europeană a reiterat că efectul articolului 6 § 1 este, inter alia, de a
impune unei instanțe obligația de a efectua o examinare adecvată a argumentelor și
probelor aduse de către părți (a se vedea Perez v. France [GC], nr. 47287/99, § 80,
ECHR 2004-1). O parte indispensabilă a acestei obligații a instanțelor judecătorești
este datoria lor de a-și motiva hotărârile (a se vedea, printre altele, Hirvisaari
v. Finland, nr. 49684/99, § 30, 27 septembrie 2001).
Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că pentru
a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi, va recurge la
recapitularea esenței litigiului dedus judecății.
Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, prin hotărârea din
23 februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău, în dosarul nr. 3-492/2009, s-a obligat
Consiliul municipal Chișinău să-i acorde lui Aurel Pînzaru și membrilor familiei sale
spațiu locativ conform prevederilor art. 35 din Legea cu privire la poliție nr. 416 din
18 decembrie 1990 și prevederile art. 42 din Codul cu privire la locuințe (f.d. 8-9).
Prin încheierea executorului judecătoresc Oleg Ungureanu nr. 12-959/09
din 21 iulie 2009, s-a primit spre executare documentul executoriu nr. 3-492/09 din
23 februarie 2009 emis de Curtea de Apel Chișinău și s-a obligat Primăria
municipiului Chișinău să execute documentul executoriu în termen de 15 zile
(f.d. 10).
La 16 aprilie 2015, debitorul procedurii de executare, Primăria municipiului
Chișinău și creditorul, Aurel Pînzaru, au încheiat tranzacția de împăcare, prin care
au convenit că, întru executarea hotărârii nr. 3-492/2009 din 23 februarie 2009 a
Curții de Apel Chișinău, debitorul achită creditorului costul mediu al unui
apartament cu trei odăi în mun. Chișinău, cu prețul mediu de piață de 664 EUR per
m.p., iar prețul final al unui apartament cu trei odăi de 80 m.p. fiind stabilit de 53 120
EUR (f.d. 13 recto-verso).
Prin procesul-verbal nr. 026/314/2013 din 17 aprilie 2015, executorul
judecătoresc Oleg Ungureanu a consemnat condițiile tranzacției de împăcare din 16
aprilie 2015, încheiate între creditorul Aurel Pînzaru și debitorul Primăria
municipiului Chișinău (f.d. 11-12 recto-verso).
8
Conform raportului motivat al executorului judecătoresc nr. 026-314/2013
din 24 mai 2023, la 23 martie 2018, Consiliul și Primăria municipiului Chișinău au
comunicat că executarea hotărârilor instanțelor de judecată nu este posibilă din cauza
lipsei spațiului locativ din municipiul Chișinău.
Totodată, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 1/11 din 07
februarie 2018, pentru anul 2018 au fost alocate resurse financiare în sumă de 10
milioane de lei în scopul achiziționării spațiului locativ.
Prin dispoziția Primarului general interimar al municipiului Chișinău nr. 2-
CMC din 23 februarie 2018, pe ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului
municipal Chișinău nr. 34 din 27 februarie 2018 a fost inclusă chestiunea
„informație referitor la hotărârile de judecată conform cărora Primăria este obligată
să asigure cetățenii cu spațiu locativ.”
De asemenea, în scopul asigurării cu spațiu locativ a creditorilor urmăritori,
Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipiului
Chișinău, prin demersul nr. 811-i din 03 octombrie 2017, a propus includerea în
bugetul pe programe construcția unui bloc locativ social cu 9-10 nivele, aproximativ
80 de apartamente pentru categoriile vulnerabile a populației ce necesită
îmbunătățirea condițiilor de trai. Costul total al programului constituie suma de
61 000,00 mii lei conform calculelor prezentate de IPM „Chișinău Proiect”.
Prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 15/1 din 22 decembrie 2017
„cu privire la aprobarea bugetului municipal pe anul 2018” s-au alocat 1687,0 de mii
lei pentru elaborarea documentației de proiect pentru construirea blocului de
locuințe sociale (f.d. 36-40).
Prin încheierea executorului judecătoresc Ungureanu Oleg nr. 026-
314/2013 din 16 septembrie 2019, documentul executoriu nr. 3-492/09 din 23
februarie 2009 emis de Curtea de Apel Chișinău a fost strămutat la Curtea de Apel
Chișinău, pentru continuarea executării (f.d. 14).
Prin încheierea din 02 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a refuzat
inițierea procedurii de executare a documentului executoriu nr. 3-492/09 din 23
februarie 2009 emis de Curtea de Apel Chișinău, în baza încheierii executorului
judecătoresc Oleg Ungureanu din 16 septembrie 2019. S-a restituit încheierea din 16
septembrie 2019 emisă de executorul judecătoresc Oleg Ungureanu privind
strămutarea documentului executoriu nr.3-492/09 din 23 februarie 2009 (f.d. 15-16).
Astfel, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu a reluat executarea
documentului executoriu nr. 3-492/09 din 23 februarie 2009 emis de Curtea de Apel
Chișinău.
9
Ulterior, executorul judecătoresc a înaintat în adresa Primarului General și
Consiliului municipiului Chișinău demers, prin care a solicitat depunerea tuturor
eforturilor în limitele competențelor și întreprinderea cât mai stringentă a tuturor
acțiunilor întru executarea documentului executoriu.
Prin răspunsul Primăriei municipiului Chișinău s-a informat că, din cauza
lipsei spațiului locativ liber, în municipiul Chișinău nu sunt înregistrare spații
locative cu statut de locuință socială/de serviciu.
La demersurile repetate ale Primăriei municipiului Chișinău, la indicația
Cancelariei de Stat din 27 decembrie 2019 privind alocarea din bugetul de stat a
mijloacelor financiare în vederea executării de către Primăria municipiului Chișinău
a hotărârilor judecătorești cu privire la asigurarea cu spațiu locativ, Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova a comunicat prin scrisoarea din 16 ianuarie 2020
că se va examina oportunitatea atragerii surselor financiare de la partenerii externi
de dezvoltare și realizarea unui Proiect de parteneriat public privat cu alocarea
terenurilor de către Primăria municipiului Chișinău.
Prin demersul nr. 02-109/641 din 22 iulie 2020, Primăria municipiului
Chișinău s-a adresat către Ministerul Finanțelor cu solicitarea alocării surselor
financiare din bugetul de stat pentru procurarea/construirea locuințelor sociale în
scopul executării hotărârilor de judecată devenite definitive și irevocabile.
Ulterior, executorul judecătoresc a expediat un alt demers în adresa
debitorului prin care a solicitat informații referitor la executarea documentului
executoriu, cât și măsurile întreprinse întru executarea acestuia.
Prin răspunsul Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare a
Consiliului municipal Chișinău din 15 noiembrie 2011 s-a informat că a fost solicitat
creditorilor urmăritori de a prezenta acte suplimentare. La moment, documentul
executoriu nu a fost executat de debitor (f.d. 36-40).
Conform adeverinței INSP al IGP nr. 815 din 05 decembrie 2022,
reclamantul Aurel Pînzaru activează în cadrul subdiviziunilor Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova de la 01 octombrie 1996 până la 03
decembrie 2021, de la 14 aprilie 2022 – prezent. La moment deține funcția de ofițer
al Secției asigurare ordine publică a Direcției patrulare „Centru” a INSP al IGP al
MAI din 02 iunie 2022 (f.d. 20).
Invocând încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești irevocabile, reclamantul Aurel Pînzaru a depus prezenta acțiune, prin
care a solicitat în temeiul Legii nr. 87/2011 constatarea încălcării dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii nr. 3-492/09 din 23 februarie 2009 a Curții
de Apel Chișinău și încasarea de la bugetul de stat în beneficiul său a sumei de 8 400
10
EUR cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin neexecutarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești, pentru perioada 23 februarie 2009 – prezent,
precum și compensarea a cheltuielilor de judecată.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău,
sediul Centru, prin hotărârea din 20 iunie 2023 a admis parțial acțiunea, a constatat
încălcat dreptul reclamantului Pînzaru Aurel la executarea în termen rezonabil a
hotărârii nr. 3-492/2009 din 23 februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău, pentru
perioada 23 februarie 2009 și până în prezent, precum și a încasat din contul
bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în
beneficiul lui Aurel Pînzaru, suma de 5 000 euro, convertiți în valută națională
potrivit cursului oficial al BNM la momentul executării hotărârii judecătorești, cu
titlu de prejudiciu moral, pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii nr. 3-
492/2009 din 23 februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău. În rest, pretențiile s-au
respins ca neîntemeiate.
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din
06 decembrie 2023, a respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova și a menținut hotărârea din 20 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru (f.d. 90, 91-98).
Efectuând controlul judiciar al deciziei din 06 decembrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău și al hotărârii din 20 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de
apel și prima instanță au stabilit corect raportul juridic material litigios și au
identificat, interpretat și aplicat în mod corespunzător normele de drept material
incidente. Cu toate acestea, instanțele inferioare au determinat eronat perioada
pentru care se impune constatarea încălcării dreptului reclamantului la executarea
într-un termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile, dar și a cuantumului
prejudiciului moral dispus spre încasare.
Întrucât eroarea identificată vizează exclusiv determinarea intervalului
temporal pentru care urmează a fi constatată încălcarea dreptului reclamantului, iar
această abatere nu afectează legalitatea și temeinicia concluziilor de fond ale
instanțelor inferioare privind existența însăși a încălcării, Completul de judecată
consideră că nu se impune casarea hotărârilor atacate. Or, problema sesizată poate fi
remediată prin modificarea hotărârilor inst antetelor ierarhic inferioare, fără a fi
necesară reexaminarea raportului juridic litigios sau a probatoriului administrat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, reclamantul
deține o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care Consiliul municipal Chișinău
a fost obligat să-i acorde lui și membrilor familiei sale spațiu locativ.
11
Iar, la 16 aprilie 2015, debitorul procedurii de executare, Primăria
municipiului Chișinău și creditorul, Aurel Pînzaru, au încheiat tranzacția de
împăcare, consemnată prin procesul-verbal al executorului judecătoresc Oleg
Ungureanu nr. 026/314/2013 din 17 aprilie 2015, prin care s-a convenit că, întru
executarea hotărârii nr. 3-492/2009 din 23 februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău,
debitorul achită creditorului costul mediu al unui apartament cu trei odăi în
mun. Chișinău, cu prețul mediu de piață de 664 EUR per m.p., iar prețul final al unui
apartament cu trei odăi de 80 m.p. fiind stabilit de 53 120 EUR (f.d. 13 recto-verso).
Însă, din suportul probator anexat la materialele dosarului, în special
raportul motivat al executorului judecătoresc, rezultă că documentul executoriu nu
a fost executat până în prezent. Respectiv, reclamantul nu poate beneficia efectiv de
dreptul dobândit în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile, deși art. 120 din
Constituție garantează respectarea și executarea obligatorie a hotărârilor
judecătorești definitive. Așa, autoritățile administrației publice locale, în calitate de
debitor, precum și organele responsabile de executare aveau obligația constituțională
și legală de a întreprinde toate măsurile necesare pentru a asigura realizarea efectivă
a titlului executoriu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, Legea
nr. 87/2011 instituie un cadru special de protecție pentru situațiile în care executarea
unei hotărâri judecătorești definitive/irevocabile se tergiversează nejustificat. În
temeiul art. 2 alin. (3) și (4) din această lege, prejudiciul cauzat prin neexecutarea în
termen rezonabil a hotărârilor judecătorești se repară de către stat, indiferent de
vinovăția autorităților implicate. Prin urmare, obligația de a asigura un proces de
executare prompt și eficient revine statului în ansamblu, inclusiv prin organele
delegate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în speță,
perioada de referință pentru analiza pretinsei încălcări se extinde de la data
dobândirii caracterului definitiv și executoriu al hotărârii din 23 februarie 2009 și
până la momentul în care executarea a fost efectiv realizată sau, în lipsa executării
integrale, până la un moment relevant al procedurii care permite aprecierea
caracterului rezonabil al duratei. Evaluarea termenului rezonabil se face prin
raportare la întreg complexul de împrejurări ale cauzei, inclusiv măsurile întreprinse
de debitor, de executor și de autoritățile responsabile, conform art. 70 din Codul de
executare și art. 4 din Legea nr. 87/2011.
Analizând materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție observă că, între anii 2009 – 2023, autoritățile publice au întreprins mai
multe acțiuni, printre care alocări bugetare, inițierea unor programe de locuințe
sociale, elaborarea documentației de proiect, discuții administrative și
12
interinstituționale, însă niciuna dintre acestea nu a avut drept consecință executarea
efectivă, integrală sau măcar parțială a hotărârii nr. 3-492/2009 din 23 februarie
2009 a Curții de Apel Chișinău.
Deși autoritățile locale au invocat dificultăți obiective, cum ar fi lipsa de
spațiu locativ, acestea nu pot justifica o neexecutare pe o durată de peste 14 ani, în
condițiile în care statul are obligația pozitivă de a organiza sistemul de executare
astfel încât hotărârile judecătorești să nu devină iluzorii.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat constant în
jurisprudența sa că, un stat nu se poate prevala de deficiențe administrative, bugetare
sau structurale pentru a justifica neexecutarea sau executarea tardivă a unei hotărâri
definitive (a se vedea, mutatis mutandis, Burdov v. Russia, nr. 59498/00, § 35;
Prodan v. Moldova, nr. 49806/99, § 52).
Astfel, în condițiile speței, corect s-a constatat că reclamantului i-a fost
încălcat dreptul la executare în termen rezonabil a hotărârii nr. 3-492/2009 din 23
februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău. Totuși, distinct acestui fapt, prima instanță
și instanța de apel au determinat greșit perioada pentru care urmează a fi constatată
încălcarea dreptului reclamantului la executarea într-un termen rezonabil a hotărârii
judecătorești irevocabile (23 februarie 2009 – prezent), precum și cuantumul
despăgubirii ce urmează a fi încasată din bugetul de Stat în contul reparării
prejudiciului moral cauzat prin încălcarea acestui drept.
La capitolul dat, din informația publică, Completul de judecată constată că,
anterior, reclamantul a inițiat un alt proces de judecată în temeiul Legii nr. 87/2011
împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, solicitând constatarea
încălcării termenului rezonabil la executarea hotărârii nr. 3-492/2009 din 23
februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău, repararea prejudiciului material în sumă
de 26 000 MDL și repararea prejudiciului moral în sumă de 250 000 MDL, cauzat
prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii.
Iar, prin hotărârea din 17 februarie 2012 a Judecătoriei sect. Rîșcani,
mun. Chișinău, menținută prin decizia din 25 septembrie 2012 a Curții de Apel
Chișinău (dosar nr. 2r-1371/12), a fost constatată încălcarea termenului rezonabil la
executarea hotărârii nr. 3-492/2009 din 23 februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău
și s-a încasat de la Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova în beneficiul lui
Aurel Pînzaru suma de 24 000 MDL cu titlu de prejudiciu material, 5 000 MDL cu
titlu de prejudiciu moral și 1 000 MDL cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru
asistență juridică. În rest, acțiunea fiind respinsă
(https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf
/ZDExMjc4ZWItODAyYi1lMzExLWFkNGItMDA1MDU2YTVkMTU0).
13
Astfel, se atestă că pentru perioada 23 februarie 2009 (data emiterii hotărârii
nr. 3-492/2009 a Curții de Apel Chișinău) – 17 februarie 2012 (data pronunțării
hotărârii în litigiul anterior întemeiat pe Legea nr. 87/2011) încălcarea dreptului
reclamantului Aurel Pînzaru la executarea într-un termen rezonabil a fost deja
constatată de o instanță judecătorească, iar reclamantului i-au fost acordate
despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit în acest interval.
Prin urmare, în prezenta cauză, instanța nu poate reexamina aceeași
perioadă pentru care s-a constatat anterior că dreptul reclamantului a fost încălcat,
precum și pentru care i-au acordate despăgubiri, întrucât acordarea unei noi reparații
pentru aceeași perioadă ar conduce la dublarea compensației pentru același
prejudiciu. În aceste condiții, principiile securității raporturilor juridice, unicității
despăgubirii și evitării îmbogățirii fără just temei impun ca analiza în prezentul
litigiu să se concentreze exclusiv pe perioada ulterioară datei de 17 februarie 2012,
pentru care nu există nicio constatare sau reparație anterioară a prejudiciului.
În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că, pentru perioada de la 18 februarie 2012 și până la momentul pronunțării prezentei
decizii, dreptul reclamantului Aurel Pînzaru la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești nr. 3-492/2009 din 23 februarie 2009 a fost încălcat, iar
această constatare justifică acordarea reparației pentru prejudiciul moral cauzat în
acest interval.
Astfel, instanța de recurs urmează să intervină în decizia din 06 decembrie
2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 20 iunie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, în partea perioadei pentru care se constată încălcarea
dreptului reclamantului la executare în termen rezonabil a hotărârii și a perioadei
pentru care acordă despăgubiri morale, din „pentru perioada 23 februarie 2009 și
până în prezent (20 iunie 2023)” în „pentru perioada 18 februarie 2012 și până la
momentul pronunțării prezentei decizii (21 noiembrie 2025)”, care în total constituie
13 ani și 9 luni.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție urmează să
intervină și asupra cuantumului despăgubirilor morale adjudecate de prima instanță
și menținute de instanța de apel, în sumă de 5 000 EUR.
În privința cuantumului despăgubirilor morale, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție reține jurisprudența recentă a Curții Europene a
Drepturilor Omului în cauza Apostol c. Republicii Moldova (hotărârea din 13
noiembrie 2025, cererea nr. 56305/16), în care persoana a fost despăgubită la nivel
național, primind, în cadrul procedurilor de reparare a prejudiciului, suma de 15 000
MDL (aprox. 705 EUR) pentru perioada de neexecutare cuprinsă între 22 decembrie
14
2010 și 07 iulie 2015. Iar, Curtea Europeană a constatat că până la moment hotărârea
judecătorească nu a fost executată și a acordat despăgubiri suplimentare de 900
EUR. Astfel, pentru perioada de neexecutare cuprinsă între decembrie 2010 –
noiembrie 2025, Apostol a fost despăgubit cu aprox. 1 605 EUR pentru prejudiciul
moral cauzat prin neexecutarea hotărârii judecătorești (https://hudoc.echr.coe.int/
eng#{%22itemid%22:[%22001-245812%22]}).
Iar, în cauza Timofti-Rusanovscaia c. Republicii Moldova (setul nr. 1),
persoana a fost despăgubită la nivel național, primind, în cadrul procedurilor de
reparare a prejudiciului, suma de 40 000 MDL (aprox. 1 860 EUR) pentru perioada
de neexecutare cuprinsă între 04 februarie 2008 și 10 februarie 2017.
Prin comparație, în prezenta cauză perioada de neexecutare care intră în
analiza instanței (18 februarie 2012 – 21 noiembrie 2025), constituie în total 13 ani
și 9 luni. Aplicând rata orientativă stabilită în acele cauze, despăgubirea echitabilă
pentru această perioadă s-ar situa în jurul valorii de 32 000 MDL.
Prin urmare, având în vedere principiile compensării echitabile și
rezonabile a prejudiciului moral, durata considerabilă a neexecutării hotărârii
judecătorești, natura dreptului încălcat, miza pentru reclamant și efectele asupra
vieții acestuia, dar și relevanța jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului
și standardele de proporționalitate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază că suma de 5 000 EUR stabilită de instanța de fond și menținută
de instanța de apel depășește limitele rezonabilului, fiind necesară reducerea acesteia
la suma de 32 000 MDL, corespunzătoare duratei reale a încălcării și criteriilor
desprinse din jurisprudența CtEDO.
Implicit, instanța de recurs a punctat doar motivele decisive pentru
soluționarea prezentei cauze, ceea ce este admisibil prin prisma jurisprudenței
CtEDO (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999,
; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, § 84).
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului declarat de Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de Constantin Cachița, cu casarea
deciziei din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 20 iunie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea perioadei pentru care se
constată încălcarea dreptului reclamantului la executare în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești irevocabile și pentru care se acordă despăgubiri morale,
precum și în partea cuantumului despăgubirii ce urmează a fi încasată din bugetul
de Stat în contul reparării prejudiciului moral cauzat prin încălcarea acestui drept.
15
În conformitate cu art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. b), alin. (3) din
Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
reprezentat de Constantin Cachița.
Casează hotărârea din 20 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și
decizia din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, adoptate în cauza civilă
intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Aurel Pânzaru împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Consiliul
municipal Chișinău și executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, cu privire la
constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, repararea prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de
judecată, în partea perioadei pentru care se constată încălcarea dreptului
reclamantului la executare în termen rezonabil a hotărârii și a perioadei pentru care
acordă despăgubiri morale, precum și cuantumul despăgubirii ce urmează a fi
încasată din bugetul de Stat în contul reparării prejudiciului moral cauzat prin
încălcarea acestui drept, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, prin care:
Constată încălcat dreptul reclamantului Aurel Pînzaru la executarea în termen
rezonabil a hotărârii nr. 3-492/2009 din 23 februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău,
pentru perioada 18 februarie 2012 și până la momentul pronunțării prezentei decizii
– 21 noiembrie 2025.
Încasează din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției,
în beneficiul lui Aurel Pînzaru, IDNP 0980203014838, suma de 32 000 (treizeci și
două mii) MDL cu titlu de prejudiciu moral, pentru neexecutarea în termen rezonabil
a hotărârii nr. 3-492/2009 din 23 februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău.
În rest, menține hotărârea din 20 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru și decizia din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
16