3ra-1146/23 — anularea refuzului si obligarea la recalcularea pensiei

La data de 20 decembrie 2021, avocatul Igor Conoval, acționând în numele reclamantei Nina Brebu, a depus o cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea refuzului autorității pârâte și obligarea acesteia la recalcularea pensiei reclamantei.

În motivarea acțiunii, s-a menționat că Nina Brebu beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu data de 27 iulie 2009, conform legitimației nr.174635 din 10 august 2009, eliberate de Oficiul Teritorial Botanica al Casei Naționale de Asigurări Sociale. Ulterior stabilirii pensiei, reclamanta a continuat să activeze în câmpul muncii, respectiv: în cadrul „Cebacot” SRL până la 11 decembrie 2014 și în cadrul „AKMVeteran” SRL din 1 septembrie 2015 până la 3 august 2020, perioade în care a achitat contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii.

Potrivit art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, persoanele care au continuat să activeze după stabilirea pensiei pentru limită de vârstă au dreptul la reexaminarea pensiei. Conform Tabelului nr. 11 din aceeași lege, începând cu 1 ianuarie 2021, reexaminarea pensiei se efectuează inclusiv pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare cuprins între 7 și 10 ani, categorie în care se încadrează și reclamanta.

Avocatul Igor Conoval a precizat că, la data de 18 octombrie 2021, în numele reclamantei, a depus o cerere prealabilă la Oficiul Teritorial al CNAS, sectorul Botanica, municipiul Chișinău, solicitând emiterea unei decizii prin care să fie reexaminat dreptul la pensie al reclamantei, în temeiul art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 156/1998, întrucât aceasta a realizat un stagiu de cotizare de peste 7 ani după stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.

La data de 1 noiembrie 2021, prin răspunsul nr. B-1934/21, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat reclamantei Nina Brebu că cererea formulată la 18 octombrie 2021 nu este calificată drept cerere prealabilă în sensul art. 162 din Codul administrativ, deși prin aceasta se solicita expres emiterea unui act 1 administrativ individual favorabil. Totodată, autoritatea a indicat că dreptul la reexaminarea pensiei ar fi fost deja valorificat prin cererea anterioară, depusă la 4 ianuarie 2021, și că în baza acesteia a fost emisă decizia CTAS Botanica nr. 94/2021/1878 din 28 ianuarie 2021. Se menționează, însă, că cererea din 18 octombrie 2021 are la bază un alt temei juridic și un alt context factual, distinct de cel invocat în cererea din ianuarie.

Nefiind de acord cu acest răspuns, la 15 noiembrie 2021, reclamanta s-a adresat cu o cerere prealabilă autorității ierarhic superioare – CNAS – solicitând anularea răspunsului nr. B-1934/21 din 1 noiembrie 2021 și emiterea unui act administrativ individual favorabil prin care să se dispună reexaminarea pensiei, în temeiul art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 156/1998, pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei, cuprins între 7 și 10 ani.

La data de 24 noiembrie 2021, Nina Brebu a primit răspunsul CNAS nr. B- 2141/21 din 23 noiembrie 2021, prin care cererea sa prealabilă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, autoritatea considerând că nu există temeiuri legale pentru admiterea solicitării.

Reclamanta consideră că răspunsurile nr. B-1934/21 și nr. B-2141/21 sunt neîntemeiate, întrucât se întemeiază pe o interpretare greșită atât a normelor legale incidente, cât și a circumstanțelor concrete ale cauzei. Astfel, prin răspunsul semnat de directorul general al CNAS, dna Elena Țâbârnă, nu s-a ținut cont de faptul că cererea prealabilă din 18 octombrie 2021 a fost depusă în mod legal la oficiul teritorial competent, însoțită de înscrisuri care atestă că reclamanta a realizat un stagiu de cotizare suplimentar, de cel puțin 7 ani, după data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă.

Mai mult, în răspunsul CNAS din 23 noiembrie 2021 se face referire exclusiv la cererea din 4 ianuarie 2021, prin care reclamanta solicitase reexaminarea pensiei în baza unui stagiu de cotizare de peste 10 ani. În acel context, stagiul de cotizare a fost calculat la 9 ani și 8 luni, iar solicitarea a fost respinsă. Totuși, cererea ulterioară din 18 octombrie 2021 a vizat un alt temei legal — dreptul la reexaminare pentru persoanele cu stagii de cotizare cuprinse între 7 și 10 ani, reglementat distinct de Legea nr. 156/1998, aplicabil de la 1 ianuarie 2021.

Reclamanta subliniază că a respectat în întregime cerințele prevăzute la art. 164–166 din Codul administrativ, iar pârâta, cu încălcarea prevederilor art. 167 din același cod, nu a examinat cererea prealabilă în fond, omițând complet să se pronunțe asupra temeiurilor noi invocate și asupra înscrisurilor prezentate, care puteau duce la emiterea unui act administrativ individual favorabil.

În concluzie, CNAS nu a ținut cont de faptul că Nina Brebu este pensionară pentru limită de vârstă din 27 iulie 2009 și că ulterior a activat legal în cadrul 2 întreprinderilor „Cebacot” SRL (până la 11 decembrie 2014) și „AKMVeteran” SRL (din 1 septembrie 2015 până la 3 august 2020), perioade în care a achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat. Aceste activități, dovedite prin carnetul de muncă și dovezile transferurilor efectuate către CNAS, justifică reexaminarea pensiei în baza unui stagiu de cotizare cuprins între 7 și 10 ani

Avocatul Igor Conoval, acționând în numele reclamantei Nina Brebu, solicită instanței de judecată, în temeiul art. 206 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, constatarea faptului că reclamanta a desfășurat activitate profesională în cadrul „Cebacot” SRL și „AKMVeteran” SRL în perioadele indicate în certificatele anexate, cu includerea acestor perioade în stagiul său de cotizare.

De asemenea, în temeiul art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, se solicită anularea în întregime a răspunsului/deciziei nr. B-1934/21 din 1 noiembrie 2021 și a răspunsului/deciziei nr. B-2141/21 din 23 noiembrie 2021, ca fiind neîntemeiate și emise cu încălcarea prevederilor legale aplicabile.

Totodată, în conformitate cu art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, se solicită obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale la emiterea unui act administrativ individual favorabil prin care să dispună recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, ținând cont de stagiul de cotizare realizat după stabilirea inițială a pensiei, cuprins între 7 și 10 ani, în baza certificatelor și actelor justificative anexate la cererea de chemare în judecată.

În motivarea soluției sale, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, prin Decizia CTAS sectorul Botanica nr. 94/2021/1878 din 28 ianuarie 2021, pensia pentru limită de vârstă a apelantei Nina Brebu a fost reexaminată în baza venitului mediu lunar asigurat valorizat, în cuantum de 2.746,37 lei, luându-se în considerare un stagiu total de cotizare de 45,5 ani, rezultând un nou cuantum al pensiei în sumă de 1.686,96 lei lunar.

Instanța de apel a concluzionat că intimata – Casa Națională de Asigurări Sociale – a respins în mod justificat cererea de reexaminare a pensiei formulată de apelantă, întrucât, potrivit calculelor efectuate, pensia reexaminată (1.686,96 lei) este mai mică decât pensia aflată deja în plată (1.745,83 lei). În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (41) din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, reexaminarea pensiei pentru persoanele care au continuat să activeze după stabilirea pensiei este admisibilă doar dacă cuantumul pensiei recalculate este mai mare decât cel aflat în plată.

Curtea a mai reținut că afirmațiile apelantei sunt neîntemeiate, întrucât situația de fapt demonstrează că pensia acesteia a fost reexaminată în baza stagiului de cotizare și a venitului asigurat obținut ulterior stabilirii dreptului inițial la pensie, însă rezultatul reexaminării nu a fost în favoarea acesteia, cuantumul fiind inferior celui anterior.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, prin emiterea deciziilor contestate – nr. B-1934/21 din 1 noiembrie 2021 și nr. B-2141/21 din 23 noiembrie 2021 – intimata a acționat în limitele competenței legale și în exercitarea dreptului său discreționar, fără a fi identificate temeiuri de anulare a acestor acte.

Analizând în ansamblu cele expuse, instanța de apel a reținut că prima instanță a aplicat în mod corect normele de drept incidente cauzei, a efectuat o evaluare completă, obiectivă și sub toate aspectele a probelor administrate, iar hotărârea pronunțată este legală și temeinică, fiind adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților.

Nina Brebu este pensionară pentru limită de vârstă începând cu 27 iulie 2009, conform legitimației eliberate de CTAS Botanica. După stabilirea pensiei, aceasta a continuat activitatea profesională, contribuind la sistemul public de asigurări sociale prin angajarea sa la „Cebacot” SRL până la 11 decembrie 2014 și la „AKMVeteran” SRL între 1 septembrie 2015 și 3 august 2020. În baza acestor contribuții, recurenta a solicitat, la 4 ianuarie 2021, reexaminarea pensiei pentru un stagiu de cotizare de peste 10 ani, însă i s-a refuzat, fiind stabilit un stagiu de doar 9 ani și 8 luni.

Ulterior, în contextul modificărilor legislative în vigoare de la 1 ianuarie 2021, care permit reexaminarea pensiei și pentru un stagiu de cotizare de la 7 la 10 ani, recurenta a depus o nouă cerere, la 18 octombrie 2021, în care a solicitat reexaminarea dreptului său la pensie în temeiul art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 156/1998, potrivit noilor condiții. CTAS Botanica a respins însă cererea, invocând că solicitarea nu este formulată conform art. 162 din Codul administrativ și că ar fi deja soluționată prin cererea anterioară, deși noua cerere se întemeia pe un alt temei legal, aplicabil începând cu 2021.

Nefiind de acord, recurenta a formulat cerere prealabilă la CNAS, care a fost de asemenea respinsă fără a se analiza temeinicia solicitării în contextul noii reglementări. Instanțele de fond și apel au ignorat faptul că recurenta s-a adresat în mod legal cu cerere prealabilă și a prezentat acte confirmative privind stagiul de cotizare de peste 7 ani, realizat după pensionare. De asemenea, instanțele nu au analizat distinct cererea din 18 octombrie 2021, confundând-o cu cererea din ianuarie 2021, care se baza pe un alt plafon legal.

Recurenta a respectat întru totul cerințele art. 164–166 din Codul administrativ, iar autoritatea publică nu a respectat obligația de examinare conform art. 167 din același cod, omițând să se pronunțe asupra dreptului la reexaminarea 5 pensiei pentru stagiul de cotizare de la 7 la 10 ani și asupra înscrisurilor relevante prezentate.

În concluzie, recurenta susține că instanțele inferioare au aplicat eronat legea și nu au evaluat în mod complet și corect situația de fapt, ceea ce justifică admiterea recursului și casarea hotărârilor anterioare, cu pronunțarea unei hotărâri favorabile prin care să fie anulată decizia administrativă contestată și să se dispună reexaminarea pensiei în temeiul noilor reglementări.

Art. 245 din Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; 6 f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la data de 15 noiembrie 2023, respectând termenul legal prevăzut. Prin urmare, recursul a fost formulat în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Nina Brebu, reprezentată de Igor Conoval, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 7 art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes. 8

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Nina Brebu, reprezentată de avocatul Igor Conoval. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 9