3ra-1146/23 — anularea refuzului si obligarea la recalcularea pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea refuzului si obligarea la recalcularea pensiei
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-1146/23 — anularea refuzului si obligarea la recalcularea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Nina Brebu,
reprezentată de avocatul Igor Conoval,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Nina Brebu împotriva Casei Naționale
de Asigurări Sociale privind anularea refuzului și obligarea la
recalcularea pensiei,
împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-1146/23
PIGD 2-21186827-01-3ra-21112023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. V. Dodon
Curtea de Apel Chișinău – jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Nina Brebu, reprezentată de
avocatul Igor Conoval,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 20 decembrie 2021, avocatul Igor Conoval, acționând în numele
reclamantei Nina Brebu, a depus o cerere de chemare în judecată în procedura
contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,
solicitând anularea refuzului autorității pârâte și obligarea acesteia la recalcularea
pensiei reclamantei.
În motivarea acțiunii, s-a menționat că Nina Brebu beneficiază de pensie
pentru limită de vârstă începând cu data de 27 iulie 2009, conform legitimației
nr.174635 din 10 august 2009, eliberate de Oficiul Teritorial Botanica al Casei
Naționale de Asigurări Sociale. Ulterior stabilirii pensiei, reclamanta a continuat să
activeze în câmpul muncii, respectiv: în cadrul „Cebacot” SRL până la 11
decembrie 2014 și în cadrul „AKMVeteran” SRL din 1 septembrie 2015 până la 3
august 2020, perioade în care a achitat contribuții de asigurări sociale de stat
obligatorii.
Potrivit art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public
de pensii, persoanele care au continuat să activeze după stabilirea pensiei pentru
limită de vârstă au dreptul la reexaminarea pensiei. Conform Tabelului nr. 11 din
aceeași lege, începând cu 1 ianuarie 2021, reexaminarea pensiei se efectuează
inclusiv pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare cuprins între 7 și
10 ani, categorie în care se încadrează și reclamanta.
Avocatul Igor Conoval a precizat că, la data de 18 octombrie 2021, în numele
reclamantei, a depus o cerere prealabilă la Oficiul Teritorial al CNAS, sectorul
Botanica, municipiul Chișinău, solicitând emiterea unei decizii prin care să fie
reexaminat dreptul la pensie al reclamantei, în temeiul art. 33 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 156/1998, întrucât aceasta a realizat un stagiu de cotizare de peste 7 ani
după stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.
La data de 1 noiembrie 2021, prin răspunsul nr. B-1934/21, Casa Națională
de Asigurări Sociale a comunicat reclamantei Nina Brebu că cererea formulată la
18 octombrie 2021 nu este calificată drept cerere prealabilă în sensul art. 162 din
Codul administrativ, deși prin aceasta se solicita expres emiterea unui act
1
administrativ individual favorabil. Totodată, autoritatea a indicat că dreptul la
reexaminarea pensiei ar fi fost deja valorificat prin cererea anterioară, depusă la 4
ianuarie 2021, și că în baza acesteia a fost emisă decizia CTAS Botanica nr.
94/2021/1878 din 28 ianuarie 2021. Se menționează, însă, că cererea din 18
octombrie 2021 are la bază un alt temei juridic și un alt context factual, distinct de
cel invocat în cererea din ianuarie.
Nefiind de acord cu acest răspuns, la 15 noiembrie 2021, reclamanta s-a
adresat cu o cerere prealabilă autorității ierarhic superioare – CNAS – solicitând
anularea răspunsului nr. B-1934/21 din 1 noiembrie 2021 și emiterea unui act
administrativ individual favorabil prin care să se dispună reexaminarea pensiei, în
temeiul art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 156/1998, pentru stagiul de cotizare
realizat după stabilirea pensiei, cuprins între 7 și 10 ani.
La data de 24 noiembrie 2021, Nina Brebu a primit răspunsul CNAS nr. B-
2141/21 din 23 noiembrie 2021, prin care cererea sa prealabilă a fost respinsă ca
fiind neîntemeiată, autoritatea considerând că nu există temeiuri legale pentru
admiterea solicitării.
Reclamanta consideră că răspunsurile nr. B-1934/21 și nr. B-2141/21 sunt
neîntemeiate, întrucât se întemeiază pe o interpretare greșită atât a normelor legale
incidente, cât și a circumstanțelor concrete ale cauzei. Astfel, prin răspunsul semnat
de directorul general al CNAS, dna Elena Țâbârnă, nu s-a ținut cont de faptul că
cererea prealabilă din 18 octombrie 2021 a fost depusă în mod legal la oficiul
teritorial competent, însoțită de înscrisuri care atestă că reclamanta a realizat un
stagiu de cotizare suplimentar, de cel puțin 7 ani, după data stabilirii pensiei pentru
limită de vârstă.
Mai mult, în răspunsul CNAS din 23 noiembrie 2021 se face referire exclusiv
la cererea din 4 ianuarie 2021, prin care reclamanta solicitase reexaminarea pensiei
în baza unui stagiu de cotizare de peste 10 ani. În acel context, stagiul de cotizare
a fost calculat la 9 ani și 8 luni, iar solicitarea a fost respinsă. Totuși, cererea
ulterioară din 18 octombrie 2021 a vizat un alt temei legal — dreptul la reexaminare
pentru persoanele cu stagii de cotizare cuprinse între 7 și 10 ani, reglementat
distinct de Legea nr. 156/1998, aplicabil de la 1 ianuarie 2021.
Reclamanta subliniază că a respectat în întregime cerințele prevăzute la art.
164–166 din Codul administrativ, iar pârâta, cu încălcarea prevederilor art. 167 din
același cod, nu a examinat cererea prealabilă în fond, omițând complet să se
pronunțe asupra temeiurilor noi invocate și asupra înscrisurilor prezentate, care
puteau duce la emiterea unui act administrativ individual favorabil.
În concluzie, CNAS nu a ținut cont de faptul că Nina Brebu este pensionară
pentru limită de vârstă din 27 iulie 2009 și că ulterior a activat legal în cadrul
2
întreprinderilor „Cebacot” SRL (până la 11 decembrie 2014) și „AKMVeteran”
SRL (din 1 septembrie 2015 până la 3 august 2020), perioade în care a achitat
contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat. Aceste activități, dovedite prin
carnetul de muncă și dovezile transferurilor efectuate către CNAS, justifică
reexaminarea pensiei în baza unui stagiu de cotizare cuprins între 7 și 10 ani
Avocatul Igor Conoval, acționând în numele reclamantei Nina Brebu,
solicită instanței de judecată, în temeiul art. 206 alin. (1) lit. d) din Codul
administrativ, constatarea faptului că reclamanta a desfășurat activitate
profesională în cadrul „Cebacot” SRL și „AKMVeteran” SRL în perioadele
indicate în certificatele anexate, cu includerea acestor perioade în stagiul său de
cotizare.
De asemenea, în temeiul art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, se
solicită anularea în întregime a răspunsului/deciziei nr. B-1934/21 din 1 noiembrie
2021 și a răspunsului/deciziei nr. B-2141/21 din 23 noiembrie 2021, ca fiind
neîntemeiate și emise cu încălcarea prevederilor legale aplicabile.
Totodată, în conformitate cu art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,
se solicită obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale la emiterea unui act
administrativ individual favorabil prin care să dispună recalcularea pensiei pentru
limită de vârstă, ținând cont de stagiul de cotizare realizat după stabilirea inițială a
pensiei, cuprins între 7 și 10 ani, în baza certificatelor și actelor justificative anexate
la cererea de chemare în judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin Hotărârea din 7 noiembrie 2022, pronunțată de Judecătoria Chișinău,
sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea intentată de reclamanta
Nina Brebu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, având ca obiect
anularea deciziilor nr. B-1934/21 din 1 noiembrie 2021 și nr. B-2141/21 din 23
noiembrie 2021, precum și obligarea pârâtei la recalcularea pensiei pentru limită
de vârstă în baza unui stagiu de cotizare cuprins între 7 și 10 ani.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu hotărârea pronunțată de prima instanță, la data de 8
noiembrie 2022, avocatul Igor Conoval, acționând în numele reclamantei Nina
Brebu, a declarat apel împotriva hotărârii din 7 noiembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani. Prin apelul declarat, s-a solicitat admiterea cererii de apel,
casarea hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă
integral acțiunea formulată de reclamantă.
3
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 septembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins
cererea de apel formulată de avocatul Igor Conoval, în numele reclamantei Nina
Brebu, menținând hotărârea din 7 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, ca fiind legală și întemeiată.
În motivarea soluției sale, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, prin Decizia
CTAS sectorul Botanica nr. 94/2021/1878 din 28 ianuarie 2021, pensia pentru
limită de vârstă a apelantei Nina Brebu a fost reexaminată în baza venitului mediu
lunar asigurat valorizat, în cuantum de 2.746,37 lei, luându-se în considerare un
stagiu total de cotizare de 45,5 ani, rezultând un nou cuantum al pensiei în sumă de
1.686,96 lei lunar.
Instanța de apel a concluzionat că intimata – Casa Națională de Asigurări
Sociale – a respins în mod justificat cererea de reexaminare a pensiei formulată de
apelantă, întrucât, potrivit calculelor efectuate, pensia reexaminată (1.686,96 lei)
este mai mică decât pensia aflată deja în plată (1.745,83 lei). În conformitate cu
prevederile art. 33 alin. (41) din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de
pensii, reexaminarea pensiei pentru persoanele care au continuat să activeze după
stabilirea pensiei este admisibilă doar dacă cuantumul pensiei recalculate este mai
mare decât cel aflat în plată.
Curtea a mai reținut că afirmațiile apelantei sunt neîntemeiate, întrucât
situația de fapt demonstrează că pensia acesteia a fost reexaminată în baza stagiului
de cotizare și a venitului asigurat obținut ulterior stabilirii dreptului inițial la pensie,
însă rezultatul reexaminării nu a fost în favoarea acesteia, cuantumul fiind inferior
celui anterior.
Prin urmare, instanța de apel a constatat că, prin emiterea deciziilor
contestate – nr. B-1934/21 din 1 noiembrie 2021 și nr. B-2141/21 din 23 noiembrie
2021 – intimata a acționat în limitele competenței legale și în exercitarea dreptului
său discreționar, fără a fi identificate temeiuri de anulare a acestor acte.
Analizând în ansamblu cele expuse, instanța de apel a reținut că prima
instanță a aplicat în mod corect normele de drept incidente cauzei, a efectuat o
evaluare completă, obiectivă și sub toate aspectele a probelor administrate, iar
hotărârea pronunțată este legală și temeinică, fiind adoptată cu respectarea
drepturilor și intereselor legitime ale părților.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 15 noiembrie 2023, Nina Brebu, reprezentată de avocatul Igor Conoval a
declarat recurs împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
4
și a hotărârii primei instanței, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu admiterea integrală a
cererii de chemare în judecată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
Recurenta consideră că decizia Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie
2023 este neîntemeiată și urmează a fi casată, întrucât atât instanța de fond, cât și
instanța de apel au interpretat eronat prevederile legale aplicabile cauzei, iar
concluziile pronunțate s-au bazat pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Se
susține că instanțele nu au constatat nelegalitatea și netemeinicia răspunsurilor nr.
B-1934/21 din 1 noiembrie 2021 și nr. B-2141/21 din 23 noiembrie 2021, deși
aceste acte administrative nu reflectă corect situația juridică a recurentei.
Nina Brebu este pensionară pentru limită de vârstă începând cu 27 iulie 2009,
conform legitimației eliberate de CTAS Botanica. După stabilirea pensiei, aceasta
a continuat activitatea profesională, contribuind la sistemul public de asigurări
sociale prin angajarea sa la „Cebacot” SRL până la 11 decembrie 2014 și la
„AKMVeteran” SRL între 1 septembrie 2015 și 3 august 2020. În baza acestor
contribuții, recurenta a solicitat, la 4 ianuarie 2021, reexaminarea pensiei pentru un
stagiu de cotizare de peste 10 ani, însă i s-a refuzat, fiind stabilit un stagiu de doar
9 ani și 8 luni.
Ulterior, în contextul modificărilor legislative în vigoare de la 1 ianuarie
2021, care permit reexaminarea pensiei și pentru un stagiu de cotizare de la 7 la 10
ani, recurenta a depus o nouă cerere, la 18 octombrie 2021, în care a solicitat
reexaminarea dreptului său la pensie în temeiul art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
156/1998, potrivit noilor condiții. CTAS Botanica a respins însă cererea, invocând
că solicitarea nu este formulată conform art. 162 din Codul administrativ și că ar fi
deja soluționată prin cererea anterioară, deși noua cerere se întemeia pe un alt temei
legal, aplicabil începând cu 2021.
Nefiind de acord, recurenta a formulat cerere prealabilă la CNAS, care a fost
de asemenea respinsă fără a se analiza temeinicia solicitării în contextul noii
reglementări. Instanțele de fond și apel au ignorat faptul că recurenta s-a adresat în
mod legal cu cerere prealabilă și a prezentat acte confirmative privind stagiul de
cotizare de peste 7 ani, realizat după pensionare. De asemenea, instanțele nu au
analizat distinct cererea din 18 octombrie 2021, confundând-o cu cererea din
ianuarie 2021, care se baza pe un alt plafon legal.
Recurenta a respectat întru totul cerințele art. 164–166 din Codul
administrativ, iar autoritatea publică nu a respectat obligația de examinare conform
art. 167 din același cod, omițând să se pronunțe asupra dreptului la reexaminarea
5
pensiei pentru stagiul de cotizare de la 7 la 10 ani și asupra înscrisurilor relevante
prezentate.
În concluzie, recurenta susține că instanțele inferioare au aplicat eronat legea
și nu au evaluat în mod complet și corect situația de fapt, ceea ce justifică admiterea
recursului și casarea hotărârilor anterioare, cu pronunțarea unei hotărâri favorabile
prin care să fie anulată decizia administrativă contestată și să se dispună
reexaminarea pensiei în temeiul noilor reglementări.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 18 decembrie 2023, CNAS a subliniat că în
conținutul deciziei CTAS sect. Botanica nr. 94/2021/1878 din 28.01.2021, la
rubrica „Istoria asiguratului” se poate observa că perioadele de activitate realizate
de recurentă după obținerea dreptului la pensie – 27.07.2009, și anume anii 2010 –
31.05.2020, au fost incluse la reexaminarea pensiei conform art. 33 alin. (42) a Legii
nr. 156/1998, inclusiv perioada de activitate la „Cebacot” SRL până la 11
decembrie 2014 și la „AKMVeteran” SRL între 1 septembrie 2015 și 3 august
Însă, deoarece pensia reexaminată a constituit cuantumul de 1686,96 lei
lunar, ceea ce era în cuantum mai mic decât pensia aflată în plată – 1745,83 lei
lunar, reexaminarea pensiei conform art. 33 alin. (42), a fost inoportună pentru
recurentă și respectiv s-a menținut decizia de pensionare inițială. În consecință
CNAS a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme
de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
6
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”
ASPECTE DE PROCEDURA
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost
notificată avocatului Igor Conoval la data de 4 noiembrie 2023, prin intermediul
poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul anexat la dosar.
Cererea de recurs a fost depusă la data de 15 noiembrie 2023, respectând
termenul legal prevăzut. Prin urmare, recursul a fost formulat în conformitate cu
prevederile art. 245 din Codul administrativ.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Nina
Brebu, reprezentată de Igor Conoval, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
7
art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu
soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a
legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta
s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind
apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare
a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes.
8
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Nina Brebu, reprezentată de avocatul Igor
Conoval.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
9