3ra-72/24 — contestarea actelor administrative

3ra-72/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Cîvîrjic

Gheorghi, reprezentat de avocatul Berezovschi Vladislav,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Cîvîrjic Gheorghi împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău,

Dosarul nr. 3ra-72/24

PIGD 2-21153895-01-3ra-19012024

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. V. Dodon

Curtea de Apel Chișinău – jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

17 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Cîvîrjic Gheorghi,

reprezentat de avocatul Berezovschi Vladislav,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

interesele reclamantului Gheorghi Cîvîrjic, a depus o acțiune în contencios

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea

unui act administrativ defavorabil și obligarea instituției pârâte la efectuarea

indexării pensiei.

Chișinău (sediul Râșcani) din 14 iulie 2020, a fost admisă cererea acestuia

împotriva CNAS, instituția fiind obligată să recalculeze și să achite pensia pentru

vechime în muncă, în baza salariului mediu lunar al procurorului-șef al raionului

Vulcănești, cu luarea în considerare a eventualelor majorări salariale aferente

acestei funcții, raportat la situația de la data ieșirii la pensie. Această hotărâre a fost

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2020, iar recursul

declarat de CNAS împotriva acestei decizii a fost respins ca inadmisibil prin

încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 martie 2021.

pensiei, achitând reclamantului suma de 672.267,52 lei. Totuși, reclamantul

consideră că suma achitată este diminuată în mod nejustificat, întrucât CNAS nu a

aplicat corect dispozițiile art. 3 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 328 din 23 decembrie

2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor (în vigoare până la 1

decembrie 2018), care prevede că salariul lunar al procurorului include, pe lângă

salariul de funcție, și sporul pentru exercitarea unei funcții de conducere.

procuror dintr-o procuratură teritorială sau din Procuratura UTA Găgăuzia, cu o

vechime de peste 12 ani, era stabilit la nivelul a 3,15 salarii medii pe economie.

Având în vedere că salariul mediu pe economie pentru anul 2013 (anul anterior

stabilirii pensiei) era de 3.850 lei, rezultă că salariul de funcție era de 12.127 lei

(3,15 x 3.850 lei). În temeiul art. 5 lit. d) din aceeași lege, procurorul-șef al unei

procuraturi teritoriale beneficia de un spor de conducere în cuantum de 9% din

salariul de funcție, adică 1.097 lei (12.127 lei x 9%).

1

2014 era de 13.218 lei (12.127 lei + 1.091 lei), iar pensia cuvenită trebuia calculată

în proporție de 80% din acest salariu, rezultând un cuantum de 10.574 lei lunar.

Astfel, pentru întreg anul 2014, reclamantul trebuia să beneficieze de o pensie totală

în valoare de 126.888 lei (10.574 lei x 12 luni).

pensia reclamantului pentru anul 2014 a fost calculată în sumă de 65.088 lei (5.424

lei x 12 luni), ceea ce reprezintă cu 61.800 lei mai puțin decât cuantumul cuvenit

pentru acel an (126.888 lei – 65.088 lei).

calcul, era de 4.225 lei. Astfel, în raport cu o vechime în muncă de peste 12 ani,

salariul de funcție era de 13.308 lei (4.225 lei x 3,15). Sporul pentru exercitarea

funcției de conducere, în cuantum de 9%, se ridica la 1.197 lei (13.308 lei x 9%).

În consecință, salariul total lunar pentru funcția de procuror-șef al unei procuraturi

teritoriale era de 14.505 lei (13.308 lei + 1.197 lei), iar pensia cuvenită trebuia să

constituie 11.604 lei (14.505 lei x 80%). Prin urmare, pentru anul 2015, suma totală

a pensiei datorate era de 139.248 lei (11.604 lei x 12 luni).

2015 a fost de 65.088 lei, ceea ce înseamnă că suma neachitată a fost de 74.160 lei

(139.248 lei – 65.088 lei).

(2015) era de 4.500 lei. Prin urmare, salariul de funcție aferent unei vechimi în

muncă de peste 12 ani era de 14.175 lei (4.500 x 3,15), iar sporul de conducere, în

cuantum de 9%, se ridica la 1.275 lei (14.175 lei x 9%). Salariul total era astfel de

15.450 lei (14.175 lei + 1.275 lei), iar pensia cuvenită era de 12.360 lei lunar

(15.450 lei x 80%). Pentru primele 7 luni ale anului 2016, pensia totală datorată era

de 86.520 lei (12.360 lei x 7 luni).

lei, rezultând o diferență neachitată de 48.552 lei (86.520 lei – 37.968 lei).

urmare a aplicării eronate a dispozițiilor art. 3, 51 și 52 din Legea nr. 328/2013

privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, constituie 184.512 lei (61.800 lei

+ 74.160 lei + 48.552 lei).

rezultă că pentru perioada 2014–2016 nu au fost efectuate indexările pensiei,

întrucât cuantumul pensiei a fost menținut constant la 5.424 lei, însă indexarea

urma să fie aplicată pornind de la suma corectă de 10.574 lei, începând cu 1 aprilie

2014.

2

50% din coeficientul de indexare de 3,22%, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr.

170 din 12 martie 2014, rezultând o majorare lunară de 340 lei, respectiv 4.080 lei

pentru 12 luni.

10.914 lei (10.574 lei + 340 lei), iar indexarea aplicabilă în temeiul coeficientului

de 3,97%, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 61 din 6 martie 2015, ar fi fost de

433 lei/lună, adică 5.196 lei pentru un an întreg.

11.347 lei (10.914 lei + 433 lei), iar suma corespunzătoare indexării pentru această

perioadă era de 3.031 lei (433 lei x 7 luni).

cauza neaplicării corecte a indexărilor pensiei este de 12.307 lei (4.080 lei + 5.196

lei + 3.031 lei).

decembrie 2018 – 31 mai 2021, pensia lunară a reclamantului a fost stabilită la

18.740 lei.

Națională de Asigurări Sociale nu a aplicat indexările anuale prevăzute de lege.

Argumentele invocate de CNAS, potrivit cărora, în conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 186 din 15 martie 2019, nr. 165 din 11 martie 2020 și nr.

660 din 9 septembrie 2020, toate tipurile de pensii ar fi fost supuse indexării, nu

corespund realității. Aceasta întrucât, pentru perioada respectivă, indexarea nu a

fost efectuată, iar în măsura în care aceasta a fost aplicată, s-a limitat la pensiile cu

un cuantum de până la 6.000 lei lunar, fapt demonstrat și de menținerea

neschimbată a cuantumului pensiei reclamantului la nivelul de 18.740 lei pentru

întreaga perioadă decembrie 2018 – 31 mai 2021.

menționate, mărimea pensiei urma să fie ajustată după cum urmează:

− Începând cu 1 aprilie 2019 până la 1 aprilie 2020: pensia de 18.740 lei

trebuia indexată cu 5,3%, respectiv o majorare de 993 lei lunar, ceea ce

ar fi constituit 11.916 lei pentru un an (993 lei x 12 luni);

− Pentru perioada 1 aprilie – 1 octombrie 2020 (6 luni): pensia majorată la

19.733 lei (18.740 + 993 lei) urma să fie indexată cu 4,83%, rezultând o

majorare de 953 lei lunar și o sumă totală de 5.718 lei (953 lei x 6 luni);

− Pentru perioada 1 octombrie 2020 – 1 aprilie 2021: pensia ajustată la

20.686 lei (19.733 + 953 lei) urma să fie indexată cu 1,07%, ceea ce

3

reprezintă o creștere de 221 lei lunar, adică 1.326 lei pentru 6 luni (221

lei x 6 luni);

− Pentru perioada 1 aprilie – 31 mai 2021: pensia majorată la 20.907 lei

(20.686 + 221 lei) urma să fie indexată cu 3,89%, rezultând o creștere de

813 lei lunar, în sumă totală de 1.626 lei pentru 2 luni (813 lei x 2 luni).

atingă valoarea de 21.720 lei (20.907 + 813 lei). Suma totală neachitată cu titlu de

indexare pentru perioada 1 aprilie 2019 – 31 mai 2021 constituie 20.586 lei (11.916

+ 5.718 + 1.326 + 1.626 lei).

perioada 1 aprilie 2014 – 1 august 2016, care se ridică la 12.307 lei, rezultă că suma

totală neachitată prin omisiunea aplicării coeficienților legali de indexare este de

32.893 lei.

dispozițiilor Legii nr. 328/2013, suma totală neachitată din cauza aplicării eronate

sau incomplete a prevederilor legale constituie 217.405 lei.

4.783 lei, astfel că soldul datoriei restante față de reclamant rămâne în cuantum de

212.622 lei.

Asigurări Sociale o cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea și achitarea

sumelor restante rezultate din aplicarea incorectă a legislației relevante, în special

în ceea ce privește calculul pensiei și aplicarea indexărilor legale. Prin răspunsul

nr. C-1603/21 din 15 septembrie 2021, CNAS a respins solicitarea reclamantului.

procesuale, reclamantul a încheiat un contract de asistență juridică cu avocatul

Vladislav Berezovschi, achitând onorariul în cuantum de 5.000 lei.

reclamantului, a depus o cerere de modificare a acțiunii, prin care a indicat

reducerea pretențiilor inițiale. Astfel, reclamantul a renunțat la capetele de cerere

care vizau:

− constatarea nelegalității refuzului CNAS exprimat prin răspunsul nr. C-

1603/21 din 15 septembrie 2021, în partea în care instituția a refuzat

achitarea sumei de 184.512 lei, reprezentând diferențele de pensie pentru

perioada 1 ianuarie 2014 – 1 august 2016, calculate conform art. 3 alin.

(1) lit. b), art. 51 alin. (2) lit. c), și art. 52 lit. d) din Legea nr. 328 din 23

decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor;

− obligarea CNAS să achite suma de 184.512 lei menționată supra.

4

prevederile privind indexarea pensiilor pentru perioadele 1 ianuarie 2014 – 31

decembrie 2016 și 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021, ceea ce a generat un prejudiciu

total de 37.535,30 lei.

stabilit un coeficient de indexare de 10%, din care pentru foștii lucrători ai

procuraturii – 5%. Pentru perioada 1 aprilie 2014 – 1 aprilie 2015, indexarea lunară

trebuia să fie de 271,20 lei (5.424 x 5%). Suma totală a pensiei trebuia să fie de

68.342,40 lei (5.695,20 lei x 12 luni), însă efectiv s-a achitat doar 65.088 lei,

rezultând o diferență neachitată de 3.254,40 lei.

indexare era de 5,24%, dintre care pentru foștii lucrători ai procuraturii – 2,62%.

Pentru perioada 1 aprilie 2015 – 1 aprilie 2016, indexarea lunară era de 149,21 lei

(5.695,20 x 2,62%), iar pensia ajustată era de 5.844,43 lei/lună. Suma totală a

pensiei pentru această perioadă urma să fie de 70.133,16 lei, însă CNAS a achitat

doar 65.088 lei, rezultând o restanță de 5.045,16 lei.

pensia lunară trebuia să fie de 6.136,65 lei, iar suma totală – 24.546,60 lei. De fapt,

a fost achitată suma de 21.596 lei, rezultând o diferență de 2.950,60 lei.

plăților restante, rezultată din neaplicarea corectă a coeficienților legali de

indexare, este de 11.250,16 lei (3.254,40 + 5.045,16 + 2.950,60 lei).

perioada 1 decembrie 2018 – 31 mai 2021 a fost de 18.740 lei lunar, iar pentru

această perioadă, așa cum s-a menționat anterior, CNAS nu a aplicat integral

indexările legale aferente Hotărârilor Guvernului adoptate în anii corespunzători.

Națională de Asigurări Sociale nu a luat în considerare indexările anuale obligatorii

ale pensiilor. Argumentele instituției pârâte, potrivit cărora, în conformitate cu

prevederile Hotărârii Guvernului nr. 186 din 15 martie 2019, nr. 165 din 11 martie

2020 și nr. 660 din 9 septembrie 2020, toate tipurile de pensii ar fi fost indexate,

nu reflectă realitatea. În fapt, aceste indexări fie nu au fost efectuate, fie au fost

aplicate doar pensiilor de până la 6.000 lei lunar, fapt dovedit și de menținerea

pensiei reclamantului la nivelul constant de 18.740 lei în perioada decembrie 2018

– 31 mai 2021.

reclamantului urma să fie majorat progresiv, după cum urmează:

5

1) Pentru perioada 1 aprilie 2019 – 1 aprilie 2020: pensia de 18.740 lei

trebuia indexată cu 5,3%, adică cu 993,22 lei lunar, ceea ce reprezintă

11.918,64 lei pentru un an (993,22 x 12 luni);

2) Pentru perioada 1 aprilie 2020 – 1 octombrie 2020 (6 luni): pensia

majorată la 19.733,22 lei trebuia indexată cu 4,83%, rezultând o creștere

de 953,33 lei lunar și o sumă totală de 5.718,66 lei (953,33 x 6 luni);

3) Pentru perioada 1 octombrie 2020 – 1 aprilie 2021 (6 luni): pensia

majorată la 20.686,55 lei urma să fie indexată cu 1,07%, respectiv o

majorare de 221,34 lei lunar și o sumă totală de 1.328,04 lei (221,34 x 6

luni);

4) Pentru perioada 1 aprilie 2021 – 1 ianuarie 2022 (9 luni): pensia majorată

la 20.907,89 lei trebuia indexată cu 3,89%, adică 813,31 lei lunar, în

valoare totală de 7.319,79 lei (813,31 x 9 luni).

trebuia să atingă nivelul de 21.721,20 lei (20.907,89 + 813,31 lei).

coeficienților legali pentru perioadele 1 aprilie 2014 – 1 august 2016 și 1 aprilie

2019 – 1 ianuarie 2022, este de 37.535,30 lei.

a. Constatarea ilegalității refuzului exprimat de Casa Națională de Asigurări

Sociale prin răspunsul nr. C-1603/21 din 15 septembrie 2021, de a da curs

cererii prealabile depuse la 24 august 2021, prin care s-a solicitat

achitarea plăților de indexare a pensiei pentru perioadele 1 ianuarie 2014

– 31 decembrie 2016 și 1 ianuarie 2019 – 1 ianuarie 2022;

b. Obligarea pârâtei Casa Națională de Asigurări Sociale la achitarea în

favoarea reclamantului a sumei de 37.535,30 lei, reprezentând plăți

restante cu titlu de indexare pentru perioadele menționate;

c. Încasarea din contul pârâtei, în beneficiul reclamantului, a cheltuielilor de

judecată suportate în legătură cu înaintarea și examinarea acțiunii civile,

inclusiv a onorariului de avocat în sumă de 5.000 lei, precum și a altor

cheltuieli judiciare, în măsura în care vor fi justificate.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

acțiunea în contencios administrativ intentată de reclamantul Gheorghi Cîvîrjic a

fost respinsă ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

numele apelantului Gheorghi Cîvîrjic, a declarat apel împotriva Hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 3 ianuarie 2023, solicitând casarea

6

hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea în

contencios administrativ să fie admisă..

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de avocatul Vladislav Berezovschi, formulat în interesele apelantului

Gheorghi Cîvîrjic, și a menținut Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

din 3 ianuarie 2023.

raportului juridic dedus judecății, instanța de apel a concluzionat că soluția instanței

de fond, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, este corectă și legală,

fiind întemeiată pe ansamblul probatoriului administrat în cadrul procesului și

căruia i s-a acordat o apreciere juridică pertinentă.

Cîvîrjic a sesizat instanța de judecată cu o acțiune în contencios administrativ,

având ca obiect obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale la achitarea sumelor

cu titlu de indexare a pensiei pentru perioadele 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie

2016 și 1 ianuarie 2019 – 1 ianuarie 2022, pe care le estimează la 37.535,30 lei.

fi omis să achite reclamantului sumele ce i s-ar fi cuvenit cu titlu de indexare legală

a pensiei pentru perioadele menționate.

privire la procuratură nr. 902/1992 (abrogată la 18 aprilie 2003), nr. 118/2003

(abrogată la 17 martie 2009) și nr. 294/2008, pensia reclamantului a fost recalculată

în funcție de majorarea salariului procurorilor, conform hotărârii judecătorești

irevocabile din 14 iulie 2020.

eronată susținerea reclamantului potrivit căreia ar avea dreptul concomitent la:

pensie recalculată în proporție de 80% din salariul mediu lunar al procurorului în

exercițiu și, în același timp, indexarea acelei pensii conform art. IX alin. (3) din

Legea nr. 37/2020.

vigoare din 14 martie 2020, pensia pentru vechime în muncă stabilită până la 1

ianuarie 2018 (pentru procurori) urmează a fi doar indexată în condițiile art. 13 din

Legea nr. 156/1998, fără a fi recalculată în funcție de salariile actuale ale

procurorilor în exercițiu.

pentru vechime în muncă – nu poate fi ajustată simultan prin recalculare și prin

indexare, aceasta fiind o interdicție expres prevăzută de norma legală incidentă.

pot fi reținute, întrucât acestea contravin dispozițiilor legale expuse și vizează

aspecte de fapt care au fost deja constatate și corect soluționate de instanța de fond,

7

în baza probelor administrate cu respectarea normelor de procedură și în

concordanță cu dispozițiile de drept material aplicabile cauzei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Berezovschi Vladislav a depus recurs împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie

admisă integral cererea sa de chemare în judecată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

în mod greșit legea, întrucât au apreciat că, în calitate de fost procuror care a

beneficiat de recalcularea pensiei în baza majorării salariului procurorilor conform

legislației privind procuratura, nu mai are dreptul la indexarea anuală a pensiei, așa

cum beneficiază toate categoriile de pensionari. Această interpretare este eronată și

contravine prevederilor legale aplicabile, întrucât dreptul la indexarea pensiei este

un drept general, garantat prin actele normative în vigoare, inclusiv pentru

pensionarii din sistemul procuraturii. În acest sens, recurentul invocă faptul că în

perioada 2014–2022 nu i-au fost aplicate indexările legale prevăzute prin hotărârile

Guvernului, deși acestea erau obligatorii. Mai exact, potrivit Hotărârii Guvernului

nr. 170 din 12 martie 2014, pensiile urmau a fi indexate cu 50% din coeficientul de

3,22% începând cu 1 aprilie 2014; pentru anul următor, conform Hotărârii

Guvernului nr. 61 din 6 martie 2015, se aplica un coeficient de 3,97%. Pentru anii

ulteriori se făcea trimitere la Hotărârile Guvernului nr. 186 din 15 martie 2019, nr.

165 din 11 martie 2020 și nr. 660 din 9 septembrie 2020. Cu toate acestea, Casa

Națională de Asigurări Sociale nu a aplicat aceste indexări în cazul recurentului,

fapt ce este demonstrat prin menținerea constantă a cuantumului pensiei în toată

această perioadă.

circumstanțele relevante ale cauzei și nu au apreciat în mod corespunzător probele

administrate, încălcând astfel prevederile art. 240–241 din Codul de procedură

civilă. Hotărârile instanțelor sunt, în opinia sa, nemotivate, formulate într-un mod

neclar, lipsit de logică juridică și de coerență, ceea ce le face nelegitime. De

asemenea, se invocă faptul că motivarea deciziilor instanțelor nu reflectă situația

de fapt a cauzei, iar concluziile reținute nu corespund probatoriului administrat în

ședință de judecată.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

8

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia

vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară

sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică

părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată avocatului Berezovschi Vladislav la data de 15 ianuarie 2024, prin

intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexat la dosar.

avocatul Berezovschi Vladislav la data de 14 februarie 2024, este în termen. Prin

urmare, recursul a fost formulat în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul

administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

9

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Cîvîrjic Gheorghi, reprezentat de avocatul Berezovschi Vladislav, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu

relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată și cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de

Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor

cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de

art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

10

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Cîvîrjic Gheorghi, reprezentat de avocatul

Berezovschi Vladislav.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

11