3ra-860/23 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-860/23 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în

judecată depusă de Natalia Gheorghiță împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova, terț Administrația Națională a

Penitenciarelor cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova împotriva hotărârii din 08 iunie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani,

(Dosarul nr. 3ra-860/23

NR. PIGD 2-21146720-01-3ra-15082023)

Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023;

Redarea circumstanțelor de fapt și de drept în recurs nu poate constituit

temei de admisibilitate.

Prima Instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani jud. V. Dodon

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, I. Dutca, E. Palanciuc

11 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a

RM, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 94/2021/51097 din 10 august

2021, deciziei emise în procedură prealabilă nr. G-1690/21 din 27 septembrie

2021, obligarea reluării plății pensiei stabilite prin decizia Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale, Botanica nr. 94/2021/6496 din 05 mai 2021, începând

cu data de 02 februarie 2021, reieșind din vechimea în muncă de 26 ani și 01

luni și solda calculată pentru pensie în mărime de 7120,14 lei, cu indexarea

acesteia din data suspendării, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Naționale a Penitenciarelor nr. 281 ef. din 29 ianuarie 2021 a fost încetat

raportul său de serviciu începând cu data de 01 februarie 2021, în temeiul art.

82 alin. (2) din Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul administrației

penitenciare, care dispune că demisionarea survine și în cazul împlinirii

vechimii în serviciu ce acordă funcționarilor publici cu statut special dreptul

la pensie.

Naționale a Penitenciarelor a efectuat calculul vechimii în serviciu pentru

stabilirea pensiei, conform căruia, în data de 01 februarie 2021, reclamanta a

acumulat o vechime în muncă de 26 ani 00 luni 26 zile.

pensiei pentru vechime în serviciu, în temeiul art. 13 lit. a) al Legii 1544/1993,

având în vedere faptul că a înregistrat o vechime în muncă mai mare de 25

ani în sistemul administrației penitenciare.

Sociale, Botanica nr. 94/2021/6496 din 05 mai 2021, în temeiul art. 13 lit. a)

al Legii 1544/1993 i-a fost stabilită pensia reieșind din vechimea în muncă de

26 ani și 01 luni și venitul realizat în ultimele 12 luni înainte de concediere,

începând cu data de 02 februarie 2021, în cuantum de 7 120,14 lei, iar din data

de 01 aprilie 2021 a fost indexată și s-a stabilit suma pensiei de 7 397,11 lei.

achitată, respectiv, la 06 august 2021 a depus o cerere în adresa Casei

Naționale de Asigurări Sociale, care a fost recepționată la 10 august 2021,

1

prin care a solicitat să fie informată despre motivul stopării achitării pensiei

și prezentarea actului în temeiul căruia a fost stopată. Respectiv, prin

scrisoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-1490/21 din 08

septembrie 2021, i s-a comunicat că pensia a fost stopată în temeiul deciziei

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Botanica nr. 94/2021/51097 din 10

august 2021, fără a anexa respectiva decizie.

Sociale cererea prealabilă, prin care și-a exprimat dezacordul cu privire la

decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Botanica nr. 94/2021/51097

din 10 august 2021. Totodată, a solicitat ca în cazul în care cererea prealabilă

va fi respinsă, să îi fie prezentată o copie a deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale, Botanica nr. 94/2021/51097 din 10 august 2021, însă prin

răspunsul nr. G-1690/21 din 27 septembrie 2021 cererea a fost respinsă, fiind

invocat că, în perioada 03 ianuarie 2006 - 08 septembrie 2009 a fost calculată

o lună vechime în muncă pentru o lună de serviciu (1:1), deși în viziunea Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale, Botanica, în temeiul art. 18 lit. e) din Legea

1544/1993 și pct. 8 lit. j) și lit. k) din HG nr. 78/1994, urma a fi calculată

conform coeficientului (1:0,5), ca fiind perioadă de activitate în ramurile

civile înrudite cu specialitatea lor militară sau perioadă de activitate civilă în

autorități publice.

o copie a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Botanica nr.

94/2021/51097 din 10 august 2021.

Casa Națională de Asigurări Sociale au aplicat eronat prevederile art. 18 lit.

e) din Legea 1544/1993 și pct. 8 lit. j) și lit. k) din HG nr. 78/1994, deoarece

urmau a fi aplicate prevederile art. 18 lit. a) din Legea 1544/1993 și pct. 7 lit.

h) din HG nr. 78/1994.

consideră că acestea nu sunt aplicabile speței, deoarece se referă la militarii

înrolați benevol în serviciu în organele securității statului, la fel, pct. 8 lit. k)

din HG nr. 78/1994 nu este aplicabil speței, deoarece se referă la colaboratorii

Centrului Național Anticorupție.

ramurile civile poate fi inclusă în vechimea specială fie ca activitate înrudită,

fie ca perioadă de activitate civilă în autorități publice, care sunt reglementate

de prevederile pct. 8 lit. j) și lit. k) din HG nr. 78/1994, vechimea în muncă în

ramurile civile în instituțiile penitenciare este reglementată separat, ca normă

specială, la pct. 7 lit. h) din HG nr. 78/1994.

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a)

militarilor care satisfac serviciu prin contract, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor

2

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, al cărui mod

este stabilit de Guvern, se ia în calcul: 2 ani de vechime în muncă în ramurile

civile înrudită cu specialitatea lor militară pentru un an de serviciu, dar nu mai

mult de 10 ani de serviciu – persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de

comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și

funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare.

în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor,

afacerilor interne corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă

următoarele înlesniri: militarilor înrolați benevol în serviciu în organele

securității statului li se calculează un an de serviciu militar pentru doi ani de

vechime în muncă, dar cel mult 10 ani; doi ani de vechime în muncă în

autoritățile publice, în activitatea financiară, economică, de contabilitate și

juridică pentru un an de serviciu, dar nu mai mult de 10 ani de serviciu –

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție.

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a)

militarilor care satisfac serviciu prin contract, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, al cărui mod

este stabilit de Guvern, se ia în calcul: serviciul militar activ, serviciul în

organele afacerilor interne în funcțiile corpului de comandă și în trupe,

serviciul în cadrul sistemului penitenciar și/sau sistemului administrației

penitenciare, serviciul în detașamentele și formațiunile de partizani; timpul

lucrat în ministere și departamente, instituții și organizații civile, cu încadrare

în serviciu militar activ sau în organele afacerilor interne; timpul aflării în

prizonierat, dacă acesta nu a fost benevol și dacă militarul nu a săvârșit în

prizonierat infracțiuni împotriva Patriei; timpul aflării sub arest și ispășirii de

pedeapsă al militarilor, al persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, precum și al funcționarilor publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, deferiți fără temei justiției sau

supuși represiunilor nedrepte și reabilitați ulterior; timpul lucrat în

Departamentul de Stat pentru Problemele Militare și în Serviciul Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale.

muncă la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform Legii asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și funcționarilor publici cu statut special din

cadrul sistemului administrației penitenciare se ia în considerare perioada de

activitate în instituțiile penitenciare în calitate de personal contractual.

3

HG nr. 78/1994, prevede perioadele care se includ în vechimea în muncă

pentru stabilirea pensiei fără avantaje, adică perioadele se calculează cu

coeficientul 1:1.

nu se referă la situația în speță, pct. 7 lit. h) din HG nr. 78/1994, se referă la

perioada de activitate în instituțiile penitenciare în calitate de personal

contractual.

septembrie 2009, a deținut funcția de dactilografă a Secției secretariat a

Penitenciarului nr. 13 - Chișinău al Departamentului Instituțiilor Penitenciare.

prevederile legale și a ajuns la o concluzie greșită din care considerente

refuzurile în stabilirea pensiei urmează a fi anulate ca fiind neîntemeiate.

corespunzător perioadele de activitate civilă din cadrul sistemului penitenciar

și/sau sistemului administrației penitenciare cu coeficientul 1:1 și a stabilit

pensia pentru vechime în muncă altor persoane. În cauza Ștefanică și alții c.

României, CtEDO recunoaște că aprecierea faptelor unei cauze de către o

instanță inferioară și evaluarea făcută de aceasta cu privire la dovezile

existente pot conduce la rezultate diferite pentru părți cu plângeri foarte

asemănătoare. Această realitate nu încalcă în sine principiul securității

raporturilor juridice.

dispoziții legale, în esență similare, în cazul persoanelor aflate în grupuri

aproape identice, apare o problemă în privința securității raporturilor juridice.

absența unui remediu care să rezolve aceste divergențe, soluționarea diferită

a cererilor prezentate de mai multe persoane aflate în situații similare conduce

la o stare de incertitudine, care trebuie să fi diminuat încrederea publicului în

actul de justiție, această încredere fiind cu certitudine o componentă esențială

a statului de drept (a se vedea mutatis mutandis, Vincic și alții împotriva

Serbiei, nr. 44.698/06, §56). Incertitudinea juridică în cauză i-a privat pe

reclamanți de un proces echitabil. Prin urmare, a fost încălcat art. 6 §1 în

această privință.

obținerea pensiei, drept garantat de art. 47 alin. (2) al Constituției Republicii

Moldova. Chiar dacă dreptul la pensie nu este un drept desinestătător,

consacrat și apărat ca atare de Constituția Republicii Moldova și CtEDO,

grație caracterului patrimonial al prestațiilor sociale, a fost asimilat de către

Curte, în anumite condiții, unui drept de proprietate (proces denumit

„socializare a noțiunii de bunuri”), iar, în consecință, protecția dreptului la

4

pensie oferită de art. 47 din Constituție, este „condimentată” cu protecția

oferită de art. 46 din Constituție și art. 1 al Protocolului 1 al CEDO.

funcțiune orice ingerință privind dreptul la proprietate, aceasta urmând a fi nu

doar legală și urmărind un scop legitim de protecție a interesului general, dar

și necesară în vederea atingerii acelui scop și în același timp rezonabilă și

proporțională, adică cel mai bine plasată să asigure un echilibru just între

interesele general și individual implicate la caz.

urmărească un obiectiv legitim „de utilitate publică”; trebuie să existe un

raport rezonabil, de proporționalitate între mijloacele utilizate în scopul vizat,

un „just echilibru” între exigențele interesului general și imperativele

drepturilor fundamentale ale individului, echilibru rupt dacă persoana în

cauză a suportat „o sarcină specială și exorbitanta” (cauza Sporrong și

Lonnroth c. Suediei 23 septembrie 1982).

circumstanțelor de fapt și a prevederilor legale ce reglementează stabilirea

pensiei, duce în mod inevitabil la încălcarea nu numai a prevederilor legale

naționale, dar și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova face

parte.

de mai multe ori că drepturile care decurg din sistemele de protecție socială,

deși nu sunt menționate expres în Convenția Europeană, intră totuși în

domeniul său de aplicare, protecția socială fiind percepută accepțiunea sa

largă, cuprinzând asistența socială și cea medicală. Dacă la început Curtea

Europeană a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în

sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană, doar în cazul

persoanelor care au plătit contribuții la un sistem de protecție socială (Muller

v. Austria, decizia din 16 decembrie 1974), ulterior jurisprudența acesteia a

evoluat, nu fără de ambiguități în ceea ce privește prestațiile non-contributive,

spre o protecție mai largă.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a atras în proces în calitate de terț Administrația Națională a Penitenciarelor.

Rîșcani, s-a admis acțiunea depusă de Natalia Gheorghiță. S-a anulat decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Chișinău, sectorul

Botanica) nr. 94/2021/51097 din 05 iulie 2021 privind refuzul în stabilirea

pensiei Nataliei Gheorghiță și actul administrativ adoptat în procedura

prealabilă nr. G-1490/21 din 08 septembrie 2021. S-a obligat Casa Națională

de Asigurări Sociale să reia de la data de 01 august 2021 plata pensiei Nataliei

Gheorghiță stabilită prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul

5

teritorial Chișinău, sectorul Botanica) nr. 94/2021/6496 din 05 mai 2021

începând cu data de 02 februarie 2021 reieșind din vechimea în muncă de 26

ani 01 lună și solda calculată pentru pensie în mărime de 7 120,14 lei, cu

indexarea pensiei. S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în

beneficiul Nataliei Gheorghiță cheltuielile de judecată în sumă de 10 000 lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe. Hotărârea motivată a fost

expediată în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale prin intermediul

poștei terestre în data de 12 octombrie 2022 (f.d. 52), fiind recepționată de

către ultima în data de 31 octombrie 2022, fapt confirmat prin semnătura

aplicată pe avizul poștal anexat la materialele cauzei (f.d. 56), iar la 28

noiembrie 2022, a depus apel motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea hotărâri din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu

pronunțarea unei noi hotărârii, prin care să fie respinsă acțiunea de contencios

ca fiind neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

primei instanțe cu materialele dosarului, conchide că concluziile primei

instanțe, expuse în hotărâre, corespund circumstanțelor de fapt.

Penitenciarelor nr. 281 ef. din 29 ianuarie 2021, Natalia Gheorghiță

(R504745), comisar principal de justiție, începând cu 01 februarie 2021, a fost

demisionată în rezervă, la împlinirea vechimii în serviciu ce acordă

funcționarului public cu statut special dreptul la pensie, din funcția de șef al

Secției secretariat a Penitenciarului nr. 13 - Chișinău al Administrației

Naționale a Penitenciarelor (850803). Penitenciarul nr. 13 - Chișinău i-a

eliberat Nataliei Gheorghiță calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea

pensiei. Conform calculului vechimea în muncă la 01 februarie 2021

constituia 26 ani 00 luni 26 zile.

de Asigurări Sociale, Botanica cu cerere privind stabilirea pensiei, care prin

decizia nr. 94/2021/6496 din 05 mai 2021 și în temeiul art. 13 lit. a) al Legii

1544/1993 s-a stabilit pensia reieșind din vechimea în muncă de 26 ani și 01

luni și venitul realizat în ultimele 12 luni înainte de concediere, începând cu

02 februarie 2021, în cuantum de 7 120,14 lei, iar de la 01 aprilie 2021 pensia

a fost indexată și s-a stabilit suma pensiei de 7 397,11 lei.

pensia, la 06 august 2021 a depus o cerere în adresa Casei Naționale de

6

Asigurări Sociale, fiind recepționată la 10 august 2021, prin care a solicitat să

fie informată despre motivul stopării achitării pensiei și prezentarea actului în

temeiul căruia a fost stopată.

08 septembrie 2021, a comunicat Nației Gheorghiță că a fost stopată achitarea

pensiei în temeiul deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Botanica nr.

94/2021/51097 din 10 august 2021, însă o copie a decizie nu i-a fost înmânată.

Botanica) nr. 2021/94/4996 din 05 iulie 2021 s-a suspendat/încetat plata

pensiei acordată Natalia Gheorghiță prin decizia nr. 94/2021/6496 în sumă de

7 397,11 lei, de la 01 august 2021.

teritorial Botanica) nr. 94/2021/51097 din 10 august 2021 s-a refuzat Nataliei

Gheorghiță în stabilirea pensiei din motiv că conform prevederilor art. 13 lit.

a) al Legii 1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor și persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri, deoarece solicitanta nu îndeplinește

condiția privind vechimea în serviciu necesară pentru stabilirea pensiei de cel

puțin 25 ani, iar vechimea în serviciu confirmată la data eliberării din serviciu

constituie 24 ani 03 luni 6 zile.

prevederilor art. 208 alin. (1) și alin. (3) din Cod administrative a înaintat

Casei Naționale de Asigurări Sociale cererea prealabilă, prin care și-a

exprimat dezacordul cu privire la decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale, Botanica nr. 94/2021/51097 din 10 august 2021. Totodată, a solicitat

ca în cazul în care cererea prealabilă va fi respinsă, să-i fie prezentată o copie

a Deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Botanica nr. 94/2021/51097

din 10 august 2021. Însă prin răspunsul nr. G-1690/21 din 27 septembrie 2021

cererea a fost respinsă, iar o copie a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale, Botanica nr. 94/2021/51097 din 10 august 2021 nu i-a fost notificată.

Ulterior, la 04 octombrie 2021 Natalia Gheorghiță, a înaintat acțiune în

instanța de contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, terț Administrația Națională a Penitenciarelor, privind obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil, precum și compensarea

cheltuielilor judiciare.

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nr.

1544 din 23 iunie 1993, art. 82 din Legea cu privire la sistemul administrației

penitenciare nr. 300 din 21 decembrie 2017, art. 57 alin. (1) lit. h) din Legea

cu privire la sistemul administrației penitenciare, pct. 7 lit. h) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, art. 18 lit. a), e) și f) din Legea asigurării cu pensii a

7

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544

din 23 iunie 1993, instanța de apel a considerat că, instanța de fond just a

conchis că, vechimea în muncă a personalului care a activat anterior în cadrul

instituțiilor penitenciare în calitate de salariat civil, se calculează cu aplicarea

coeficientului de (1:1) prevăzut expres de norma citată, respectiv

Penitenciarul nr. 13-Chișinău al Administrației Naționale a Penitenciarelor,

în baza calculului vechimii în muncă, corect a calculat o lună vechime în

muncă pentru o lună de serviciu perioada 03 ianuarie 2006 - 08 septembrie

2009, pentru desfășurarea activității civile în bază de contract, or, pct. 7 lit. h)

din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar,

prevede efectuarea calcului conform acestei formule.

instanțe care a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să reia de la data

de 01 august 2021 plata pensiei Nataliei Gheorghiță stabilită prin decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Chișinău, sectorul

Botanica) nr. 94/2021/6496 din 05 mai 2021 începând cu 02 februarie 2021

reieșind din vechimea în muncă de 26 ani 01 lună și solda calculată pentru

pensie în mărime de 7120,14 lei, cu indexarea pensiei.

asistenței juridice în mărime de 10 000 lei, în temeiul art. 96 alin. (1) și (11)

din Codul de procedură civilă instanțele ierarhic inferioare întemeiat au admis

pretenția dată, ori reclamanta a suportat aceste cheltuieli de judecată legate de

plata serviciilor de asistență juridică prestate de avocat, fapt confirmate prin

bon de plată, care sunt reale, necesare și rezonabile.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

de Asigurări Sociale, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 mai

2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 31 iulie 2023 a prezentat motivarea

recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de

Natalia Gheorghiță.

este neîntemeiată, deoarece nu a analizat multilateral actele normative și

legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost

dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca

fiind stabilite.

temeiniciei acțiunii, deoarece aceasta nu întrunește vechimea necesară în

serviciu de 25 ani, or, perioada litigioasă calculată cu înlesniri de ANP, s-a

8

efectuat cu derogare de la Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, iar instanța de

apel a dat o interpretare eronată stării de fapt, materialelor dosarului și

cadrului legal aplicabil.

consideră că, ținând cont de Hotărârea explicativă a Plenului Curții Supreme

de Justiție nr. 25 din 28 iunie 2004 „Cu privire la practica aplicării de către

instanțele judecătorești a legislației despre încasarea cheltuielilor de judecată

în cauzele civile”, nu s-a demonstrat de intimată, la solicitarea cheltuielilor de

judecată, aportul real al avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca

depusă de avocat, aptitudinile speciale necesare pentru acordarea asistenței

juridice, faptul în ce măsură munca avocatului, în cauza respectivă, i-a limitat

capacitatea de a lucra în alte dosare, natura și durata relației dintre avocat și

client.

proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa

intimatei Natalia Gheorghiță și Autorității Naționale a Penitenciarelor, copia

cereri de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea anexată la materialele dosarului. (f.d. 117) La 16

august 2023, avocatul Eugeniu Mustață, în interesele Nataliei Gheorghiță, a

depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind

inadmisibil, iar în caz contrar ca fiind neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din

Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse

la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi

vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de

procedură civilă care stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,

cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,

limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau

suplimentare nu are putere retroactivă. În consecință, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va

aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data

declarării recursului.

septembrie 2023) prevedea următoarele:

9

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

2023) relevă că:

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.”

septembrie 2023) prevede că:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.

(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

Curtea Supremă de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

decizia contestată la data de 17 mai 2023. (f.d. 84)

mai 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Casei Naționale de

Asigurării Sociale a RM, prin intermediul poștei electronice la data de 02 iulie

2023, ora 14:28, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei. (f.d.105)

notificată Casei Naționale de Asigurării Sociale a RM, la fel, prin intermediul

poștei electronice, la data de 26 iulie 2023, ora 16:18, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d. 109)

menționează că Casa Națională de Asigurării Sociale a RM, s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul nemotivat, cât și motivarea recursului

în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la

01 septembrie 2023).

notează că în conformitate cu art. 246 alin. (l) din Codul administrativ (în

10

redacția în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art.

246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

„în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și

în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile

de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

Justiție retine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare

ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.

245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării

recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în

vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului

și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

11

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem (a se vedea cauza Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale a RM, or, redarea circumstanțelor de fapt și de

drept în recurs nu poate constituit temei de admisibilitate.

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurării Sociale

a Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

12