3ra-860/23 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-860/23 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în
judecată depusă de Natalia Gheorghiță împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale a Republicii Moldova, terț Administrația Națională a
Penitenciarelor cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova împotriva hotărârii din 08 iunie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani,
(Dosarul nr. 3ra-860/23
NR. PIGD 2-21146720-01-3ra-15082023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023;
Redarea circumstanțelor de fapt și de drept în recurs nu poate constituit
temei de admisibilitate.
Prima Instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani jud. V. Dodon
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, I. Dutca, E. Palanciuc
11 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 octombrie 2021, Natalia Gheorghiță a depus o acțiune în
contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a
RM, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 94/2021/51097 din 10 august
2021, deciziei emise în procedură prealabilă nr. G-1690/21 din 27 septembrie
2021, obligarea reluării plății pensiei stabilite prin decizia Casei Teritoriale
de Asigurări Sociale, Botanica nr. 94/2021/6496 din 05 mai 2021, începând
cu data de 02 februarie 2021, reieșind din vechimea în muncă de 26 ani și 01
luni și solda calculată pentru pensie în mărime de 7120,14 lei, cu indexarea
acesteia din data suspendării, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că prin ordinul Administrației
Naționale a Penitenciarelor nr. 281 ef. din 29 ianuarie 2021 a fost încetat
raportul său de serviciu începând cu data de 01 februarie 2021, în temeiul art.
82 alin. (2) din Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul administrației
penitenciare, care dispune că demisionarea survine și în cazul împlinirii
vechimii în serviciu ce acordă funcționarilor publici cu statut special dreptul
la pensie.
În legătură cu acest fapt Penitenciarul nr. 13 - Chișinău al Administrației
Naționale a Penitenciarelor a efectuat calculul vechimii în serviciu pentru
stabilirea pensiei, conform căruia, în data de 01 februarie 2021, reclamanta a
acumulat o vechime în muncă de 26 ani 00 luni 26 zile.
Reclamanta indică că în data de 02 februarie 2021 a solicitat stabilirea
pensiei pentru vechime în serviciu, în temeiul art. 13 lit. a) al Legii 1544/1993,
având în vedere faptul că a înregistrat o vechime în muncă mai mare de 25
ani în sistemul administrației penitenciare.
În aceste circumstanțe, conform deciziei Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale, Botanica nr. 94/2021/6496 din 05 mai 2021, în temeiul art. 13 lit. a)
al Legii 1544/1993 i-a fost stabilită pensia reieșind din vechimea în muncă de
26 ani și 01 luni și venitul realizat în ultimele 12 luni înainte de concediere,
începând cu data de 02 februarie 2021, în cuantum de 7 120,14 lei, iar din data
de 01 aprilie 2021 a fost indexată și s-a stabilit suma pensiei de 7 397,11 lei.
Reclamanta a susținut că până în luna august 2021 pensia nu a fost
achitată, respectiv, la 06 august 2021 a depus o cerere în adresa Casei
Naționale de Asigurări Sociale, care a fost recepționată la 10 august 2021,
1
prin care a solicitat să fie informată despre motivul stopării achitării pensiei
și prezentarea actului în temeiul căruia a fost stopată. Respectiv, prin
scrisoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-1490/21 din 08
septembrie 2021, i s-a comunicat că pensia a fost stopată în temeiul deciziei
Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Botanica nr. 94/2021/51097 din 10
august 2021, fără a anexa respectiva decizie.
La 13 septembrie 2021, a fost expediată Casei Naționale de Asigurări
Sociale cererea prealabilă, prin care și-a exprimat dezacordul cu privire la
decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Botanica nr. 94/2021/51097
din 10 august 2021. Totodată, a solicitat ca în cazul în care cererea prealabilă
va fi respinsă, să îi fie prezentată o copie a deciziei Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale, Botanica nr. 94/2021/51097 din 10 august 2021, însă prin
răspunsul nr. G-1690/21 din 27 septembrie 2021 cererea a fost respinsă, fiind
invocat că, în perioada 03 ianuarie 2006 - 08 septembrie 2009 a fost calculată
o lună vechime în muncă pentru o lună de serviciu (1:1), deși în viziunea Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale, Botanica, în temeiul art. 18 lit. e) din Legea
1544/1993 și pct. 8 lit. j) și lit. k) din HG nr. 78/1994, urma a fi calculată
conform coeficientului (1:0,5), ca fiind perioadă de activitate în ramurile
civile înrudite cu specialitatea lor militară sau perioadă de activitate civilă în
autorități publice.
Totodată, reclamanta Natalia Gheorghiță a susținut că nu i s-a prezentat
o copie a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Botanica nr.
94/2021/51097 din 10 august 2021.
Consideră că Casa Teritorială de Asigurări Sociale, Botanica, respectiv,
Casa Națională de Asigurări Sociale au aplicat eronat prevederile art. 18 lit.
e) din Legea 1544/1993 și pct. 8 lit. j) și lit. k) din HG nr. 78/1994, deoarece
urmau a fi aplicate prevederile art. 18 lit. a) din Legea 1544/1993 și pct. 7 lit.
h) din HG nr. 78/1994.
Cu referire la prevederile pct. 8 lit. j) din HG nr. 78/1994, reclamanta
consideră că acestea nu sunt aplicabile speței, deoarece se referă la militarii
înrolați benevol în serviciu în organele securității statului, la fel, pct. 8 lit. k)
din HG nr. 78/1994 nu este aplicabil speței, deoarece se referă la colaboratorii
Centrului Național Anticorupție.
Spre deosebire de alte structuri de forță unde vechimea în muncă în
ramurile civile poate fi inclusă în vechimea specială fie ca activitate înrudită,
fie ca perioadă de activitate civilă în autorități publice, care sunt reglementate
de prevederile pct. 8 lit. j) și lit. k) din HG nr. 78/1994, vechimea în muncă în
ramurile civile în instituțiile penitenciare este reglementată separat, ca normă
specială, la pct. 7 lit. h) din HG nr. 78/1994.
Astfel, conform art. 18 lit. e) din Legea 1544/1993, la calcularea
vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a)
militarilor care satisfac serviciu prin contract, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor
2
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, al cărui mod
este stabilit de Guvern, se ia în calcul: 2 ani de vechime în muncă în ramurile
civile înrudită cu specialitatea lor militară pentru un an de serviciu, dar nu mai
mult de 10 ani de serviciu – persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de
comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și
funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare.
Conform pct. 8 lit. j) și lit. k) din HG nr. 78/1994, la calcularea vechimii
în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin
contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor,
afacerilor interne corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu
statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă
următoarele înlesniri: militarilor înrolați benevol în serviciu în organele
securității statului li se calculează un an de serviciu militar pentru doi ani de
vechime în muncă, dar cel mult 10 ani; doi ani de vechime în muncă în
autoritățile publice, în activitatea financiară, economică, de contabilitate și
juridică pentru un an de serviciu, dar nu mai mult de 10 ani de serviciu –
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție.
Reieșind din prevederile art. 18 lit. a) Legea 1544/1993, la calcularea
vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a)
militarilor care satisfac serviciu prin contract, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, al cărui mod
este stabilit de Guvern, se ia în calcul: serviciul militar activ, serviciul în
organele afacerilor interne în funcțiile corpului de comandă și în trupe,
serviciul în cadrul sistemului penitenciar și/sau sistemului administrației
penitenciare, serviciul în detașamentele și formațiunile de partizani; timpul
lucrat în ministere și departamente, instituții și organizații civile, cu încadrare
în serviciu militar activ sau în organele afacerilor interne; timpul aflării în
prizonierat, dacă acesta nu a fost benevol și dacă militarul nu a săvârșit în
prizonierat infracțiuni împotriva Patriei; timpul aflării sub arest și ispășirii de
pedeapsă al militarilor, al persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, precum și al funcționarilor publici cu statut
special din sistemul administrației penitenciare, deferiți fără temei justiției sau
supuși represiunilor nedrepte și reabilitați ulterior; timpul lucrat în
Departamentul de Stat pentru Problemele Militare și în Serviciul Protecției
Civile și Situațiilor Excepționale.
Conform pct. 7 lit. h) din HG nr. 78/1994, la calcularea vechimii în
muncă la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform Legii asigurării
cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne și funcționarilor publici cu statut special din
cadrul sistemului administrației penitenciare se ia în considerare perioada de
activitate în instituțiile penitenciare în calitate de personal contractual.
3
De asemenea, pct. 7 din HG nr. 78/1994, spre deosebire de pct. 8 din
HG nr. 78/1994, prevede perioadele care se includ în vechimea în muncă
pentru stabilirea pensiei fără avantaje, adică perioadele se calculează cu
coeficientul 1:1.
La fel, spre deosebire de pct. 8 lit. j) și lit. k) din HG nr. 78/1994, care
nu se referă la situația în speță, pct. 7 lit. h) din HG nr. 78/1994, se referă la
perioada de activitate în instituțiile penitenciare în calitate de personal
contractual.
Reclamanta a reiterat faptul că în perioada 03 ianuarie 2006 - 08
septembrie 2009, a deținut funcția de dactilografă a Secției secretariat a
Penitenciarului nr. 13 - Chișinău al Departamentului Instituțiilor Penitenciare.
Prin urmare, Casa Națională de Asigurări Sociale a aplicat eronat
prevederile legale și a ajuns la o concluzie greșită din care considerente
refuzurile în stabilirea pensiei urmează a fi anulate ca fiind neîntemeiate.
În circumstanțe similare Casa Națională de Asigurări Sociale a calculat
corespunzător perioadele de activitate civilă din cadrul sistemului penitenciar
și/sau sistemului administrației penitenciare cu coeficientul 1:1 și a stabilit
pensia pentru vechime în muncă altor persoane. În cauza Ștefanică și alții c.
României, CtEDO recunoaște că aprecierea faptelor unei cauze de către o
instanță inferioară și evaluarea făcută de aceasta cu privire la dovezile
existente pot conduce la rezultate diferite pentru părți cu plângeri foarte
asemănătoare. Această realitate nu încalcă în sine principiul securității
raporturilor juridice.
Consideră, că atunci când există divergențe cu privire la aplicarea unor
dispoziții legale, în esență similare, în cazul persoanelor aflate în grupuri
aproape identice, apare o problemă în privința securității raporturilor juridice.
În lumina considerațiilor precedente, Curtea concluzionează că în
absența unui remediu care să rezolve aceste divergențe, soluționarea diferită
a cererilor prezentate de mai multe persoane aflate în situații similare conduce
la o stare de incertitudine, care trebuie să fi diminuat încrederea publicului în
actul de justiție, această încredere fiind cu certitudine o componentă esențială
a statului de drept (a se vedea mutatis mutandis, Vincic și alții împotriva
Serbiei, nr. 44.698/06, §56). Incertitudinea juridică în cauză i-a privat pe
reclamanți de un proces echitabil. Prin urmare, a fost încălcat art. 6 §1 în
această privință.
Reclamanta a menționat, că din obiectul acțiunii rezultă că urmărește
obținerea pensiei, drept garantat de art. 47 alin. (2) al Constituției Republicii
Moldova. Chiar dacă dreptul la pensie nu este un drept desinestătător,
consacrat și apărat ca atare de Constituția Republicii Moldova și CtEDO,
grație caracterului patrimonial al prestațiilor sociale, a fost asimilat de către
Curte, în anumite condiții, unui drept de proprietate (proces denumit
„socializare a noțiunii de bunuri”), iar, în consecință, protecția dreptului la
4
pensie oferită de art. 47 din Constituție, este „condimentată” cu protecția
oferită de art. 46 din Constituție și art. 1 al Protocolului 1 al CEDO.
Astfel, statul trebuie să dispună de motive întemeiate pentru a pune în
funcțiune orice ingerință privind dreptul la proprietate, aceasta urmând a fi nu
doar legală și urmărind un scop legitim de protecție a interesului general, dar
și necesară în vederea atingerii acelui scop și în același timp rezonabilă și
proporțională, adică cel mai bine plasată să asigure un echilibru just între
interesele general și individual implicate la caz.
Consideră, că nu este suficient ca o măsură privativă de proprietate să
urmărească un obiectiv legitim „de utilitate publică”; trebuie să existe un
raport rezonabil, de proporționalitate între mijloacele utilizate în scopul vizat,
un „just echilibru” între exigențele interesului general și imperativele
drepturilor fundamentale ale individului, echilibru rupt dacă persoana în
cauză a suportat „o sarcină specială și exorbitanta” (cauza Sporrong și
Lonnroth c. Suediei 23 septembrie 1982).
Astfel, o interpretare abuzivă în defavoarea părții slabe a
circumstanțelor de fapt și a prevederilor legale ce reglementează stabilirea
pensiei, duce în mod inevitabil la încălcarea nu numai a prevederilor legale
naționale, dar și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova face
parte.
Totodată, reclamanta a indicat că Curtea Constituțională a RM a reiterat
de mai multe ori că drepturile care decurg din sistemele de protecție socială,
deși nu sunt menționate expres în Convenția Europeană, intră totuși în
domeniul său de aplicare, protecția socială fiind percepută accepțiunea sa
largă, cuprinzând asistența socială și cea medicală. Dacă la început Curtea
Europeană a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în
sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană, doar în cazul
persoanelor care au plătit contribuții la un sistem de protecție socială (Muller
v. Austria, decizia din 16 decembrie 1974), ulterior jurisprudența acesteia a
evoluat, nu fără de ambiguități în ceea ce privește prestațiile non-contributive,
spre o protecție mai largă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din 25 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a atras în proces în calitate de terț Administrația Națională a Penitenciarelor.
Prin hotărârea din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admis acțiunea depusă de Natalia Gheorghiță. S-a anulat decizia
Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Chișinău, sectorul
Botanica) nr. 94/2021/51097 din 05 iulie 2021 privind refuzul în stabilirea
pensiei Nataliei Gheorghiță și actul administrativ adoptat în procedura
prealabilă nr. G-1490/21 din 08 septembrie 2021. S-a obligat Casa Națională
de Asigurări Sociale să reia de la data de 01 august 2021 plata pensiei Nataliei
Gheorghiță stabilită prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul
5
teritorial Chișinău, sectorul Botanica) nr. 94/2021/6496 din 05 mai 2021
începând cu data de 02 februarie 2021 reieșind din vechimea în muncă de 26
ani 01 lună și solda calculată pentru pensie în mărime de 7 120,14 lei, cu
indexarea pensiei. S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în
beneficiul Nataliei Gheorghiță cheltuielile de judecată în sumă de 10 000 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 iunie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel
nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe. Hotărârea motivată a fost
expediată în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale prin intermediul
poștei terestre în data de 12 octombrie 2022 (f.d. 52), fiind recepționată de
către ultima în data de 31 octombrie 2022, fapt confirmat prin semnătura
aplicată pe avizul poștal anexat la materialele cauzei (f.d. 56), iar la 28
noiembrie 2022, a depus apel motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia,
casarea hotărâri din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu
pronunțarea unei noi hotărârii, prin care să fie respinsă acțiunea de contencios
ca fiind neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva
hotărârii din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel examinând conținutul hotărârii
primei instanțe cu materialele dosarului, conchide că concluziile primei
instanțe, expuse în hotărâre, corespund circumstanțelor de fapt.
Probatoriu cauzei denotă că prin ordinul Administrației Naționale a
Penitenciarelor nr. 281 ef. din 29 ianuarie 2021, Natalia Gheorghiță
(R504745), comisar principal de justiție, începând cu 01 februarie 2021, a fost
demisionată în rezervă, la împlinirea vechimii în serviciu ce acordă
funcționarului public cu statut special dreptul la pensie, din funcția de șef al
Secției secretariat a Penitenciarului nr. 13 - Chișinău al Administrației
Naționale a Penitenciarelor (850803). Penitenciarul nr. 13 - Chișinău i-a
eliberat Nataliei Gheorghiță calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea
pensiei. Conform calculului vechimea în muncă la 01 februarie 2021
constituia 26 ani 00 luni 26 zile.
La 02 februarie 2021, Natalia Gheorghiță s-a adresat la Casa Teritorială
de Asigurări Sociale, Botanica cu cerere privind stabilirea pensiei, care prin
decizia nr. 94/2021/6496 din 05 mai 2021 și în temeiul art. 13 lit. a) al Legii
1544/1993 s-a stabilit pensia reieșind din vechimea în muncă de 26 ani și 01
luni și venitul realizat în ultimele 12 luni înainte de concediere, începând cu
02 februarie 2021, în cuantum de 7 120,14 lei, iar de la 01 aprilie 2021 pensia
a fost indexată și s-a stabilit suma pensiei de 7 397,11 lei.
Deoarece, Natalii Gheorghiță în luna august 2021 nu i-a fost achitată
pensia, la 06 august 2021 a depus o cerere în adresa Casei Naționale de
6
Asigurări Sociale, fiind recepționată la 10 august 2021, prin care a solicitat să
fie informată despre motivul stopării achitării pensiei și prezentarea actului în
temeiul căruia a fost stopată.
Casa Naționale de Asigurări Sociale prin scrisoarea nr. G-1490/21 din
08 septembrie 2021, a comunicat Nației Gheorghiță că a fost stopată achitarea
pensiei în temeiul deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Botanica nr.
94/2021/51097 din 10 august 2021, însă o copie a decizie nu i-a fost înmânată.
Prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial
Botanica) nr. 2021/94/4996 din 05 iulie 2021 s-a suspendat/încetat plata
pensiei acordată Natalia Gheorghiță prin decizia nr. 94/2021/6496 în sumă de
7 397,11 lei, de la 01 august 2021.
Ulterior, prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul
teritorial Botanica) nr. 94/2021/51097 din 10 august 2021 s-a refuzat Nataliei
Gheorghiță în stabilirea pensiei din motiv că conform prevederilor art. 13 lit.
a) al Legii 1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor și persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul
Inspectoratului General de Carabinieri, deoarece solicitanta nu îndeplinește
condiția privind vechimea în serviciu necesară pentru stabilirea pensiei de cel
puțin 25 ani, iar vechimea în serviciu confirmată la data eliberării din serviciu
constituie 24 ani 03 luni 6 zile.
Astfel, la 13 septembrie 2021, Natalia Gheorghiță, cu respectarea
prevederilor art. 208 alin. (1) și alin. (3) din Cod administrative a înaintat
Casei Naționale de Asigurări Sociale cererea prealabilă, prin care și-a
exprimat dezacordul cu privire la decizia Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale, Botanica nr. 94/2021/51097 din 10 august 2021. Totodată, a solicitat
ca în cazul în care cererea prealabilă va fi respinsă, să-i fie prezentată o copie
a Deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Botanica nr. 94/2021/51097
din 10 august 2021. Însă prin răspunsul nr. G-1690/21 din 27 septembrie 2021
cererea a fost respinsă, iar o copie a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale, Botanica nr. 94/2021/51097 din 10 august 2021 nu i-a fost notificată.
Ulterior, la 04 octombrie 2021 Natalia Gheorghiță, a înaintat acțiune în
instanța de contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale, terț Administrația Națională a Penitenciarelor, privind obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil, precum și compensarea
cheltuielilor judiciare.
Raportând la prevederile art. 13 lit. a) Legea asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nr.
1544 din 23 iunie 1993, art. 82 din Legea cu privire la sistemul administrației
penitenciare nr. 300 din 21 decembrie 2017, art. 57 alin. (1) lit. h) din Legea
cu privire la sistemul administrației penitenciare, pct. 7 lit. h) din Hotărârea
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a
vechimii în muncă, art. 18 lit. a), e) și f) din Legea asigurării cu pensii a
7
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544
din 23 iunie 1993, instanța de apel a considerat că, instanța de fond just a
conchis că, vechimea în muncă a personalului care a activat anterior în cadrul
instituțiilor penitenciare în calitate de salariat civil, se calculează cu aplicarea
coeficientului de (1:1) prevăzut expres de norma citată, respectiv
Penitenciarul nr. 13-Chișinău al Administrației Naționale a Penitenciarelor,
în baza calculului vechimii în muncă, corect a calculat o lună vechime în
muncă pentru o lună de serviciu perioada 03 ianuarie 2006 - 08 septembrie
2009, pentru desfășurarea activității civile în bază de contract, or, pct. 7 lit. h)
din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a
vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar,
prevede efectuarea calcului conform acestei formule.
În consecință, instanța de apel a considerat justă concluzia primei
instanțe care a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să reia de la data
de 01 august 2021 plata pensiei Nataliei Gheorghiță stabilită prin decizia
Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Chișinău, sectorul
Botanica) nr. 94/2021/6496 din 05 mai 2021 începând cu 02 februarie 2021
reieșind din vechimea în muncă de 26 ani 01 lună și solda calculată pentru
pensie în mărime de 7120,14 lei, cu indexarea pensiei.
Cu privire la pretenția privind încasarea cheltuielilor pentru acordarea
asistenței juridice în mărime de 10 000 lei, în temeiul art. 96 alin. (1) și (11)
din Codul de procedură civilă instanțele ierarhic inferioare întemeiat au admis
pretenția dată, ori reclamanta a suportat aceste cheltuieli de judecată legate de
plata serviciilor de asistență juridică prestate de avocat, fapt confirmate prin
bon de plată, care sunt reale, necesare și rezonabile.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 martie 2023, prin intermediu poștei electronice, Casa Națională
de Asigurări Sociale, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 mai
2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 31 iulie 2023 a prezentat motivarea
recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu
emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de
Natalia Gheorghiță.
În susținerea recursului recurenta a indicat că decizia instanței de apel
este neîntemeiată, deoarece nu a analizat multilateral actele normative și
legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost
dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca
fiind stabilite.
Suplimentar a menționat că, instanța de apel greșit a hotărât asupra
temeiniciei acțiunii, deoarece aceasta nu întrunește vechimea necesară în
serviciu de 25 ani, or, perioada litigioasă calculată cu înlesniri de ANP, s-a
8
efectuat cu derogare de la Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, iar instanța de
apel a dat o interpretare eronată stării de fapt, materialelor dosarului și
cadrului legal aplicabil.
În partea ce ține de încasarea cheltuielilor de asistență juridică,
consideră că, ținând cont de Hotărârea explicativă a Plenului Curții Supreme
de Justiție nr. 25 din 28 iunie 2004 „Cu privire la practica aplicării de către
instanțele judecătorești a legislației despre încasarea cheltuielilor de judecată
în cauzele civile”, nu s-a demonstrat de intimată, la solicitarea cheltuielilor de
judecată, aportul real al avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca
depusă de avocat, aptitudinile speciale necesare pentru acordarea asistenței
juridice, faptul în ce măsură munca avocatului, în cauza respectivă, i-a limitat
capacitatea de a lucra în alte dosare, natura și durata relației dintre avocat și
client.
La 15 august 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui
proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa
intimatei Natalia Gheorghiță și Autorității Naționale a Penitenciarelor, copia
cereri de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea anexată la materialele dosarului. (f.d. 117) La 16
august 2023, avocatul Eugeniu Mustață, în interesele Nataliei Gheorghiță, a
depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind
inadmisibil, iar în caz contrar ca fiind neîntemeiat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie
2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din
Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.
Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse
la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi
vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul
administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de
procedură civilă care stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,
cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi
anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,
limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau
suplimentare nu are putere retroactivă. În consecință, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va
aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data
declarării recursului.
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevedea următoarele:
9
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023) relevă că:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.
(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de
Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
decizia contestată la data de 17 mai 2023. (f.d. 84)
Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 17
mai 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Casei Naționale de
Asigurării Sociale a RM, prin intermediul poștei electronice la data de 02 iulie
2023, ora 14:28, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei. (f.d.105)
Decizia motivată din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
notificată Casei Naționale de Asigurării Sociale a RM, la fel, prin intermediul
poștei electronice, la data de 26 iulie 2023, ora 16:18, fapt confirmat prin
extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d. 109)
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că Casa Națională de Asigurării Sociale a RM, s-a conformat
prevederilor legale și a depus recursul nemotivat, cât și motivarea recursului
în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023).
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că în conformitate cu art. 246 alin. (l) din Codul administrativ (în
10
redacția în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art.
246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în
cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma
„în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și
în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile
de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de
consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în
completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție retine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare
ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.
245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării
recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în
vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului
și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
11
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem (a se vedea cauza Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale a RM, or, redarea circumstanțelor de fapt și de
drept în recurs nu poate constituit temei de admisibilitate.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurării Sociale
a Republicii Moldova.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
12