3ra-775/25 — cu privire la anularea actelor administrative

3ra-775/25 — cu privire la anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Dora Țarină,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Dora Țărnă împotriva Consiliului Electoral de

Circumscripție Orhei nr.25 și Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea

hotărârii nr.12/7 privind revocarea din funcția de președinte BESV Orhei nr.25/7

și hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4122 din 27 septembrie 2025,

împotriva deciziei din 28 octombrie 2025 a Curții de Apel Nord,

(Dosarul nr. 3ra-775/25

PIGD 2-25139094-01-3ra-06112025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare

a ei.

Curtea de Apel Nord, jud. E. Grumeza, N. Costaș, S. Ghercavii

10 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de către

Dora Țarină,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Consiliului Electoral de Circumscripție Orhei nr.25 și

Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat:

- anularea hotărârii nr.12/7 privind revocarea din funcția de președinte BESV Orhei

nr.25/7;

- anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4122 din 27 septembrie 2025.

septembrie 2025, la ora 13.15, doi angajații ai Inspectoratului de poliție Orhei au

informat-o că în privința sa se investighează un proces contravențional, fiind

învinuită de act de corupere electorală pasivă și i s-a propus ca în următoarele zile

să se apropie la sediul Inspectoratului de Poliție Orhei pentru a da explicații pe

marginea cazului. Careva detalii în ce anume este suspectată, poliția nu i-a oferit,

precum și nu a fost audiată asupra cazului, acest lucru fiind vizibil și în înregistrarea

video pe camera din Biroului Electoral al Secție de Votare Orhei nr.25/7.

poliție din biroul electoral, a fost telefonată de Irina Taban, membru al Consiliului

Electoral de Circumscripție Orhei nr.25 al Comisiei Electorale Centrale, care a

invitat-o pentru data de 24 septembrie 2025, la ora 09.00, la ședința Consiliului,

pentru soluționarea sesizării Inspectoratului de Poliție Orhei, cu deciderea

ulterioară a revocării sau nerevocării Dorei Țărnă din funcția de președinte al BESV

Orhei nr.25/7.

Electoral, unde erau prezenți cinci membri din cei desemnați. După ce președintele

Consiliului Electoral a făcut raportul asupra cauzei, Dora Țărnă a înaintat recuzare

membrului Consiliului Electoral, Ana Pușneac, cu care se aflau în relații personale

ostile, deja de o perioadă îndelungată de timp. După înaintarea recuzării, în lipsa

unei soluții pe marginea acestei cereri membrul, Ana Pușneac, a părăsit sala

rămânând doar patru membri ai Consiliului Electoral, respectiv ședința nu putea fi

deliberativă. Cu toate acestea președintele a continuat ședința, însă pe parcurs, un

alt membru al Consiliului Electoral, Elena Groian a declarat abținere, care la fel nu

a fost soluționată. Membrii Consiliului Electoral au propus Dorei Țărnă să dea

explicații în mod verbal, după care ședința s-a încheiat, la acel moment careva

hotărâri nu au fost adoptate și nu a fost deschisă procedura de vot.

1

ora 9:00, la care a fost prezentă, dar pentru ora 11:00, la care nu a fost invitată și

nu i s-a comunicat despre desfășurarea ședinței.

Consiliului Electoral, inclusiv Ana Pusneac, în privința căreia a fost înaintată cerere

de recuzare și Elena Groian, care a declarat abținere. Prin votul membrilor

Consiliului Electoral recuzarea în privința Anei Pusneac a fost respinsă, iar

abținerea Elenei Groian nu a fost supusă votului, respectiv nu a fost soluționată.

Electoral a hotărât revocarea ei din funcție, deoarece nu a fost informată despre ora

desfășurării ședinței respective, astfel fiind lipsită de posibilitatea de a se expune

pe marginea acestui subiect.

contestat-o la Comisia Electorală Centrală, contestația fiind examinată la ședința

din 27 septembrie 2025, ora 16.00, la care reclamanta a participat online, fără a i

se oferi cuvânt de a se expune pe marginea contestației înaintate. Iar, prin hotărârea

Comisiei Electorale Centrale, nr.4122 din 27 septembrie 2025, a fost respinsă

contestația depusă de Dora Țărnă.

suspiciunilor că ar fi implicată în acte de corupere electorală pasivă, însă până-n

prezent agentul constatator nu a emis nicio decizie asupra cazului dat, investigările

continuă și agentul constatator nu a ajuns la o concluzie asupra faptului dacă este

sau nu, recunoscută vinovată.

când cineva sesizează agentul constatator despre comiterea unei contravenții,

procesul contravențional în privința persoanei vizate în sesizare începe de drept,

indiferent este sau nu întemeiată această sesizare și până la emiterea deciziei asupra

cauzei contravenționale persoana vizata în sesizare se consideră nevinovată,

aceasta fiind о prevedere expresă și imperativă a Legii. Până în prezent în privința

acesteia nu i s-a întocmit un proces-verbal contravențional și nu a fost emisă niciо

decizie a agentului constatator, respectiv Dora Țărnă se consideră nevinovată.

legale dar și-a asumat atribuțiile agentului constatator l-a substituit de fapt și a

concluzionat asupra pretinsei vinovății în lipsa deciziei agentului constatator, prin

ce și a depășit limitele împuternicirilor acordate prin lege.

potrivit procesului-verbal al ședinței la soluționarea recuzării a votat și Ana

Pusneac, care nu era îi drept să participe la soluționarea recuzării sale, la fel și

omiterea soluționării declarației de abținere înaintată de Elena Groian.

Consiliului Electoral de Circumscripție Orhei nr.25, or, președintele a făcut raport

asupra pricinii, a fost înaintată cerere de recuzare Anei Pusneac care a părăsit sala,

precum și înaintarea declarației de abținere de către Ana Pusneac care nu a fost

soluționată, însă în condițiile în care erau prezenți trei membri din nouă membri,

2

ședința nu era deliberativă, iar reclamanta nu putea fi audiată, deci explicațiile

acesteia nu pot avea niciun efect.

a da explicații, mai mult deși în ședința de la ora 11.00 era prezentă online nu i s-a

oferit posibilitatea să se expună prin ce a fost încălcat principiul egalității armelor.

hotărârea emisă de CECE nr.25 Orhei din 24 septembrie 2025, prin care a fost

revocată din componența BESV Orhei nr.25/7, totodată fiindu-i aplicată sancțiunea

complementară sub formă de privarea de dreptul de a desfășura orice activitate în

cadrul organelor electorale pentru un termen de 2 ani, începând cu data de 24

septembrie 2025. La fel nu este de acord cu hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr.4122 din 27 septembrie 2025, prin care i s-a respins contestația, considerând-o

ilegală, neîntemeiate și necesară de a fi anulată din motivele invocate în contestație.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

central s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Dora Țărnă

împotriva Consiliului Electoral de Circumscripție Orhei nr.25 și Comisiei

Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii nr.12/7 privind revocarea din

funcția de președinte BESV Orhei nr.25/7 și hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr.4122 din 27 septembrie 2025, ca neîntemeiată. (f.d. 661, 66-73)

Țarnă a contestat-o cu apel motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea soluției

instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de

chemare în judecată. (f.d.77)

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de către Dora Țărnă împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul

central din 02 octombrie 2025. (f.d.144,145-151)

art. 102, alin. (1), alin. (6) din Codul electoral în coroborare cu 471, alin. (1) din

Codul contravențional a concluzionat că acțiunea înaintată de către Dora Țarină nu

este întemeiată, deoarece legiuitorul, prin prevederile art.42 din Codul electoral a

prevăzut expres interdicția membrului consiliului sau al biroului electoral să

exercite/să admită influențe necorespunzătoare asupra proceselor electorale.

necorespunzătoare asupra proceselor electorale nu pot fi compatibile cu funcția de

membru în organele electorale, deoarece pot crea o aparență de părtinire care

afectează procesul electoral.

procesul-verbal cu privire la contravenție din 23 septembrie 2025, întocmit în baza

art. 471 din Codul Contravențional în privința Dorei Țărnă, pentru faptul că, ultima

3

în timp ce se afla în mun. Orhei a acceptat mijloace bănești în valută străină – ruble

rusești, prin intermediul contului bancar personal deschis la instituția bancară

„Prom sveazi bank” situată în Federația Rusă, cu scopul exercitării dreptului

electoral în cadrul alegerilor prezidențiale, precum și al referendumului republican

constituțional din anul 2024. Succesiv, prin decizia agentului constatator din 23

septembrie 2025 Dora Țărnă a fost sancționată cu amendă în mărime de 500 u.c,

echivalentul a 25 000 lei.

pentru fapta contravențională, care ar fi fost comisă în anul 2024, instanța de apel

a punctat că, deși Dora Țărnă a fost sancționată pentru „coruperea electorala

pasivă” comisă în perioada anului 2024, la momentul întocmirii procesului- verbal

cu privire la contravenție – 23 septembrie 2025, deja deținea funcția de președinte

BESV-ul Orhei nr.25/7, iar prescripția art.42 alin.(1) teza a doua din Codul

electoral relevă că, membrul biroului electoral are interdicție să exercite/să admită

influențe necorespunzătoare asupra proceselor electorale.

dublei sancțiuni în privința acesteia, or, prevederile art.42 alin.(2) în coroborare cu

art.102 alin.(6) din Codul electoral relevă expres sancțiunile care pot fi aplicate

membrului biroului electoral. Respectiv, instanța de fond just a conchis că,

autoritatea publică pârâtă corect a aplicat în privința Dorei Țărnă sancțiunile

învederate în art.102, alin.(6) lit. b) și d) din Codul electoral.

către organele electorale sunt legale, temeinic motivate și proporționale cu

gravitatea și persistența încălcărilor constatate, iar aplicarea acestora respectă

condițiile prevăzute de art.102 alin.(6) din Codul electoral și principiile

constituționale privind echitatea, legalitatea și transparența în procesul electoral. În

aceste condiții, se impune menținerea în vigoare a hotărârii contestate.

Consiliului Electoral, Ana Pușneac, care a fost recuzat, nu era în drept de a participa

la vot, dar a votat pentru revocarea Dorei Țărnă din funcția deținută și că nu a fost

examinată declarația de abținere a membrului Consiliul Electoral, Elena Groian,

instanța de apel a constatat că acestea sunt neîntemeiate și contravin procesului –

verbal nr.12 al Consiliului Electoral de Circumscripție Orhei nr.25 din 24

septembrie 2025, care atestă că cererea de recuzare a Anei Pușneac a fost respinsă

cu 2 voturi „pentru” și 6 voturi „împotrivă”, iar Elena Groian nu a declarat abținere

de la examinarea sesizării Inspectoratului de Poliție Orhei nr.AP-2025/22 din 23

septembrie 2025.

drepturile sale, inclusiv la apărare, or, la ora 09:00 aceasta împreună cu apărătorul

său, avocatul Serghei Șteliman, s-au prezentat și s-au expus pe marginea sesizării,

iar explicațiile acestora sunt înserate în procesul-verbal al ședinței Consiliului de la

ora 11:00, prin urmare întregul proces a fost organizat astfel încât Dora Țărnă să

aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția sa, de a alege

modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător, de a-și expune opinia asupra

4

oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza dată, fiind în același

timp asistată de avocatul Serghei Șteliman.

prezentă online la ședința Comisiei Electorale Centrale, acesteia nu i s-a oferit

posibilitatea de a se expune pe marginea contestației depuse din motiva că potrivit

procesului-verbal nr. 427 al ședinței Comisiei Electorale Centrale din 27

septembrie 2025, după ce s-a făcut raport asupra cererilor prealabile, președinta

ședinței a acordat cuvânt pentru întrebări sau completări la partea proiectului de

hotărâre prezentată și careva completări din partea Dorei Țărnă nu au parvenit.

120 alin.(1), art.123 din Codul administrativ a respins argumentul apelantei precum

că hotărârea nr.12/7 emisă de Consiliul Electoral de Circumscripție Orhei nr.25 la

data de 24 septembrie 2025, nu este motivată fapt care duce la nulitatea acesteia

din motiv că aceasta a fost emisă în baza procesului-verbal nr.12 din 24 septembrie

2025, care a completat motivarea actului administrativ contestat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

de Apel Nord din data de 28 octombrie 2025, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. (f.d.157-165)

drept indicate în acțiune și în cererea de apel, invocând ca temei de casarea deciziei

instanței de apel art. 2451 alin. (1) lit. a), c) și d) din Codul administrativ.

întrucât prevederile art. 42 și art. 102 alin. (6) din Codul electoral nu sunt aplicabile

în cauză, or, aceste norme stabilesc interdicții și sancțiuni ce vizează exclusiv

membrii birourilor electorale. Pentru aplicarea lor este necesară îndeplinirea

cumulativă a două condiții: a) persoana să aibă calitatea de funcționar electoral; b)

aceasta să exercite influențe necorespunzătoare asupra procesului electoral sau să

încalce legislația electorală.

desemnarea recurentei în BESV 25/7 Orhei a avut loc abia în septembrie 2025, la

acel moment nu avea calitatea de funcționar electoral, deci condițiile legale nu erau

întrunite.

de apel a apreciat eronat probele și dispozițiile legale aplicabile cauzei a ignorat

lipsa temeiurilor juridice, viciile procedurale și încălcarea garanțiilor procesuale,

ceea ce determină ilegalitatea hotărârii atacate.

asumat atribuțiile agentului constatator indicând că, chiar și în lipsa procesului-

verbal cu privire la contravenție s-a condus de sesizarea IP Orhei, în care Dora

Țarină este vizată într-un proces-verbal cu privire la contravenție, la acest aspect

5

recurenta a susținut că o simplă suspiciune nu echivalează cu recunoașterea

vinovăției și, cu atât mai puțin, cu o hotărâre definitivă de constatare a acesteia.

care a participat la vot asupra propriei recuzări, este interzis de lege, ceea ce

afectează legalitatea deciziei privind revocarea. Instanța de apel a ignorat complet

acest argument, încălcând dreptul la un proces echitabil, contrar jurisprudenței

CEDO.

Groian, deși aceasta a fost recunoscută în ședința de fond de reprezentantul CECE

nr. 25 Orhei. Faptul că omisiunea nu a fost notată în procesul-verbal nu înlătură

realitatea abținerii.

aplicat soluții mai blânde, prin urmare, aplicarea față de aceasta a unei sancțiuni

mai severe, în circumstanțe similare, reprezintă un tratament diferențiat contrar art.

23 alin. (2) și art. 137 alin. (3)–(4) Cod administrativ.

POZIȚIA INTIMATULUI

recursul înaintat de către Dora Țarină, prin care a solicitat declararea recursului

inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 2451 alin. (1)

din Codul administrativ. ( f.d.174-175)

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în

contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei,

precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul

electoral.

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente

examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de

3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

6

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul

procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau

a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

constată că decizia a fost comunicată recurentei, prin intermediul poștei

electronice, la 29 octombrie 2025. Recursul a fost depus la data de 31 octombrie

2025, prin urmare cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral.

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv

7

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

de Dora Țarină nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de

Curtea de Apel Nord și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată

a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a hotărârii recurate.

prevăzut la art. 245¹ alin. (1), lit. a), c) și lit. d) din Codul administrativ.

hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție, instanța de recurs, menționează, că art. 2451, alin. (1), lit. a) din Codul

administrativ se referă la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii

din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție și anume jurisprudența reținută în decizia Curții Supreme de Justiție.

indicat în mod clar de ce interpretarea legii din hotărârea instanței este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. De asemenea, nu se

menționează nicio decizie a Curții Supreme de Justiție, care ar da o altă interpretare

a art. 42 și art. 102 alin. (6) din Codul electoral sau altor aspecte de drept invocate

în recurs, nefiind constatate nici de instanța de recurs, prin urmare în latura dată

recursul este unul vădit neîntemeiat.

persoanei care nu a fost atrasă în proces și anume Consiliul Municipal Orhei, care

a desemnat-o pe Dora Țarină, iar prin neatragerea sa în proces și neinformarea

despre revocare recurentei a fost lipsit de posibilitatea de a desemna un alt membru.

că actul contestat privește strict persoana recurentei, care a fost revocată din funcția

de președinte BESV Orhei nr. 25/7, deoarece s-a constatat încălcarea prevederilor

8

art. 42 din Codul electoral, care stabilește interdicția membrului biroului electoral

de admite influențe necorespunzătoare asupra proceselor electorale.

funcția de membru al biroului electoral este nemijlocit persoana vizată, nu organul

care a desemnat-o în calitate de membru al biroului electoral, deci nu se poate reține

că hotărârea/decizia a fost pronunțată în lipsa părților direct interesate, care la caz

este Dora Țarină.

(1), lit. d) din Codul administrativ, completul de judecată relevă că noțiunea de

„hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O

hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul

intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată

sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă

nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu

bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă

judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și

gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea

reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, este necesar ca partea care atacă decizia să demonstreze în mod clar

existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi

admis.

că, recursul depus de către Dora Țarină”, conține obiecții de fapt și de drept, care

au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Nord, fiind apreciate în mod

corespunzător.

dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul

administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare

clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul

administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile

se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse

9

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Nord și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Nord, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul

acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

10

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Dora Țarină.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

11