3ra-775/25 — cu privire la anularea actelor administrative

La 30 septembrie 2025 Dora Țărnă a depus acțiune în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului Electoral de Circumscripție Orhei nr.25 și Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat: - anularea hotărârii nr.12/7 privind revocarea din funcția de președinte BESV Orhei nr.25/7; - anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4122 din 27 septembrie 2025.

În motivarea cererii de chemare în judecată Dora Țărnă a invocat că, la 23 septembrie 2025, la ora 13.15, doi angajații ai Inspectoratului de poliție Orhei au informat-o că în privința sa se investighează un proces contravențional, fiind învinuită de act de corupere electorală pasivă și i s-a propus ca în următoarele zile să se apropie la sediul Inspectoratului de Poliție Orhei pentru a da explicații pe marginea cazului. Careva detalii în ce anume este suspectată, poliția nu i-a oferit, precum și nu a fost audiată asupra cazului, acest lucru fiind vizibil și în înregistrarea video pe camera din Biroului Electoral al Secție de Votare Orhei nr.25/7.

Reclamanta a menționat că, la scurt timp după plecarea colaboratorilor de poliție din biroul electoral, a fost telefonată de Irina Taban, membru al Consiliului Electoral de Circumscripție Orhei nr.25 al Comisiei Electorale Centrale, care a invitat-o pentru data de 24 septembrie 2025, la ora 09.00, la ședința Consiliului, pentru soluționarea sesizării Inspectoratului de Poliție Orhei, cu deciderea ulterioară a revocării sau nerevocării Dorei Țărnă din funcția de președinte al BESV Orhei nr.25/7.

La 24 septembrie 2025, ora 09.00 s-a prezentat la sediul Consiliului Electoral, unde erau prezenți cinci membri din cei desemnați. După ce președintele Consiliului Electoral a făcut raportul asupra cauzei, Dora Țărnă a înaintat recuzare membrului Consiliului Electoral, Ana Pușneac, cu care se aflau în relații personale ostile, deja de o perioadă îndelungată de timp. După înaintarea recuzării, în lipsa unei soluții pe marginea acestei cereri membrul, Ana Pușneac, a părăsit sala rămânând doar patru membri ai Consiliului Electoral, respectiv ședința nu putea fi deliberativă. Cu toate acestea președintele a continuat ședința, însă pe parcurs, un alt membru al Consiliului Electoral, Elena Groian a declarat abținere, care la fel nu a fost soluționată. Membrii Consiliului Electoral au propus Dorei Țărnă să dea explicații în mod verbal, după care ședința s-a încheiat, la acel moment careva hotărâri nu au fost adoptate și nu a fost deschisă procedura de vot. 1

Dora Țarină a relatat că, ulterior a aflat că ședința nu a fost convocată pentru ora 9:00, la care a fost prezentă, dar pentru ora 11:00, la care nu a fost invitată și nu i s-a comunicat despre desfășurarea ședinței.

La ședința desfășurată la ora 11:00, au fost prezenți opt membri ai Consiliului Electoral, inclusiv Ana Pusneac, în privința căreia a fost înaintată cerere de recuzare și Elena Groian, care a declarat abținere. Prin votul membrilor Consiliului Electoral recuzarea în privința Anei Pusneac a fost respinsă, iar abținerea Elenei Groian nu a fost supusă votului, respectiv nu a fost soluționată.

Reclamanta a evidențiat că nu a fost prezentă la ședința la care Consiliul Electoral a hotărât revocarea ei din funcție, deoarece nu a fost informată despre ora desfășurării ședinței respective, astfel fiind lipsită de posibilitatea de a se expune pe marginea acestui subiect.

Nefiind de acord cu hotărârea CECE nr.25 Orhei, la 26 septembrie 2025 a contestat-o la Comisia Electorală Centrală, contestația fiind examinată la ședința din 27 septembrie 2025, ora 16.00, la care reclamanta a participat online, fără a i se oferi cuvânt de a se expune pe marginea contestației înaintate. Iar, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale, nr.4122 din 27 septembrie 2025, a fost respinsă contestația depusă de Dora Țărnă.

Reclamanta a invocat că, motivul revocării sale din funcție a servit existența suspiciunilor că ar fi implicată în acte de corupere electorală pasivă, însă până-n prezent agentul constatator nu a emis nicio decizie asupra cazului dat, investigările continuă și agentul constatator nu a ajuns la o concluzie asupra faptului dacă este sau nu, recunoscută vinovată.

Dora Țărnă a mai subliniat că, potrivit prevederilor legale, din momentul când cineva sesizează agentul constatator despre comiterea unei contravenții, procesul contravențional în privința persoanei vizate în sesizare începe de drept, indiferent este sau nu întemeiată această sesizare și până la emiterea deciziei asupra cauzei contravenționale persoana vizata în sesizare se consideră nevinovată, aceasta fiind о prevedere expresă și imperativă a Legii. Până în prezent în privința acesteia nu i s-a întocmit un proces-verbal contravențional și nu a fost emisă niciо decizie a agentului constatator, respectiv Dora Țărnă se consideră nevinovată.

În opinia reclamantei Consiliul Electoral nu numai că a ignorat prevederile legale dar și-a asumat atribuțiile agentului constatator l-a substituit de fapt și a concluzionat asupra pretinsei vinovății în lipsa deciziei agentului constatator, prin ce și a depășit limitele împuternicirilor acordate prin lege.

La fel a evidențiat că a fost încălcată și procedura de examinare sesizării, or, potrivit procesului-verbal al ședinței la soluționarea recuzării a votat și Ana Pusneac, care nu era îi drept să participe la soluționarea recuzării sale, la fel și omiterea soluționării declarației de abținere înaintată de Elena Groian.

Mai mult în opinia reclamantei, de fapt la ora 09.00 a avut loc ședința Consiliului Electoral de Circumscripție Orhei nr.25, or, președintele a făcut raport asupra pricinii, a fost înaintată cerere de recuzare Anei Pusneac care a părăsit sala, precum și înaintarea declarației de abținere de către Ana Pusneac care nu a fost soluționată, însă în condițiile în care erau prezenți trei membri din nouă membri, 2 ședința nu era deliberativă, iar reclamanta nu putea fi audiată, deci explicațiile acesteia nu pot avea niciun efect.

În aceste circumstanțe reclamanta a susținut că nu i s-a oferit posibilitatea de a da explicații, mai mult deși în ședința de la ora 11.00 era prezentă online nu i s-a oferit posibilitatea să se expună prin ce a fost încălcat principiul egalității armelor.

În aceste circumstanțe reclamanta a menționat că nu este de acord cu hotărârea emisă de CECE nr.25 Orhei din 24 septembrie 2025, prin care a fost revocată din componența BESV Orhei nr.25/7, totodată fiindu-i aplicată sancțiunea complementară sub formă de privarea de dreptul de a desfășura orice activitate în cadrul organelor electorale pentru un termen de 2 ani, începând cu data de 24 septembrie 2025. La fel nu este de acord cu hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4122 din 27 septembrie 2025, prin care i s-a respins contestația, considerând-o ilegală, neîntemeiate și necesară de a fi anulată din motivele invocate în contestație.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond la 06 octombrie 2025, Dora Țarnă a contestat-o cu apel motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea soluției instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată. (f.d.77)

Curtea de Apel Nord, reținând prevederile art. 42, alin. (1), lit. a), alin. (2), art. 102, alin. (1), alin. (6) din Codul electoral în coroborare cu 471, alin. (1) din Codul contravențional a concluzionat că acțiunea înaintată de către Dora Țarină nu este întemeiată, deoarece legiuitorul, prin prevederile art.42 din Codul electoral a prevăzut expres interdicția membrului consiliului sau al biroului electoral să exercite/să admită influențe necorespunzătoare asupra proceselor electorale.

În context instanța de apel a menționat că, suspiciunile privind influențe necorespunzătoare asupra proceselor electorale nu pot fi compatibile cu funcția de membru în organele electorale, deoarece pot crea o aparență de părtinire care afectează procesul electoral.

Totodată, instanța de apel a menționat că la 23 octombrie 2025 a parvenit procesul-verbal cu privire la contravenție din 23 septembrie 2025, întocmit în baza art. 471 din Codul Contravențional în privința Dorei Țărnă, pentru faptul că, ultima 3 în timp ce se afla în mun. Orhei a acceptat mijloace bănești în valută străină – ruble rusești, prin intermediul contului bancar personal deschis la instituția bancară „Prom sveazi bank” situată în Federația Rusă, cu scopul exercitării dreptului electoral în cadrul alegerilor prezidențiale, precum și al referendumului republican constituțional din anul 2024. Succesiv, prin decizia agentului constatator din 23 septembrie 2025 Dora Țărnă a fost sancționată cu amendă în mărime de 500 u.c, echivalentul a 25 000 lei.

Referitor la argumentul apelantei precum că, a fost sancționată în anul 2025 pentru fapta contravențională, care ar fi fost comisă în anul 2024, instanța de apel a punctat că, deși Dora Țărnă a fost sancționată pentru „coruperea electorala pasivă” comisă în perioada anului 2024, la momentul întocmirii procesului- verbal cu privire la contravenție – 23 septembrie 2025, deja deținea funcția de președinte BESV-ul Orhei nr.25/7, iar prescripția art.42 alin.(1) teza a doua din Codul electoral relevă că, membrul biroului electoral are interdicție să exercite/să admită influențe necorespunzătoare asupra proceselor electorale.

Curtea de Apel Nord a respins și argumentul apelantei privind aplicarea dublei sancțiuni în privința acesteia, or, prevederile art.42 alin.(2) în coroborare cu art.102 alin.(6) din Codul electoral relevă expres sancțiunile care pot fi aplicate membrului biroului electoral. Respectiv, instanța de fond just a conchis că, autoritatea publică pârâtă corect a aplicat în privința Dorei Țărnă sancțiunile învederate în art.102, alin.(6) lit. b) și d) din Codul electoral.

În aceste circumstanțe instanța de apel a constatat că sancțiunile aplicate de către organele electorale sunt legale, temeinic motivate și proporționale cu gravitatea și persistența încălcărilor constatate, iar aplicarea acestora respectă condițiile prevăzute de art.102 alin.(6) din Codul electoral și principiile constituționale privind echitatea, legalitatea și transparența în procesul electoral. În aceste condiții, se impune menținerea în vigoare a hotărârii contestate.

Referitor la argumentele invocate de către Dora Țarină precum că membrul Consiliului Electoral, Ana Pușneac, care a fost recuzat, nu era în drept de a participa la vot, dar a votat pentru revocarea Dorei Țărnă din funcția deținută și că nu a fost examinată declarația de abținere a membrului Consiliul Electoral, Elena Groian, instanța de apel a constatat că acestea sunt neîntemeiate și contravin procesului – verbal nr.12 al Consiliului Electoral de Circumscripție Orhei nr.25 din 24 septembrie 2025, care atestă că cererea de recuzare a Anei Pușneac a fost respinsă cu 2 voturi „pentru” și 6 voturi „împotrivă”, iar Elena Groian nu a declarat abținere de la examinarea sesizării Inspectoratului de Poliție Orhei nr.AP-2025/22 din 23 septembrie 2025.

Curtea de Apel Nord a mai reținut că, la caz, Dora Țărnă a dispus liber de drepturile sale, inclusiv la apărare, or, la ora 09:00 aceasta împreună cu apărătorul său, avocatul Serghei Șteliman, s-au prezentat și s-au expus pe marginea sesizării, iar explicațiile acestora sunt înserate în procesul-verbal al ședinței Consiliului de la ora 11:00, prin urmare întregul proces a fost organizat astfel încât Dora Țărnă să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția sa, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător, de a-și expune opinia asupra 4 oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza dată, fiind în același timp asistată de avocatul Serghei Șteliman.

Totodată, instanța de apel a respins alegațiile apelantei precum că fiind prezentă online la ședința Comisiei Electorale Centrale, acesteia nu i s-a oferit posibilitatea de a se expune pe marginea contestației depuse din motiva că potrivit procesului-verbal nr. 427 al ședinței Comisiei Electorale Centrale din 27 septembrie 2025, după ce s-a făcut raport asupra cererilor prealabile, președinta ședinței a acordat cuvânt pentru întrebări sau completări la partea proiectului de hotărâre prezentată și careva completări din partea Dorei Țărnă nu au parvenit.

În final Curtea de Apel Nord, reținând prevederile art. 118 alin. (1)-(3), art. 120 alin.(1), art.123 din Codul administrativ a respins argumentul apelantei precum că hotărârea nr.12/7 emisă de Consiliul Electoral de Circumscripție Orhei nr.25 la data de 24 septembrie 2025, nu este motivată fapt care duce la nulitatea acesteia din motiv că aceasta a fost emisă în baza procesului-verbal nr.12 din 24 septembrie 2025, care a completat motivarea actului administrativ contestat.

În motivarea recursului, recurenta a reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicate în acțiune și în cererea de apel, invocând ca temei de casarea deciziei instanței de apel art. 2451 alin. (1) lit. a), c) și d) din Codul administrativ.

Totodată, recurenta a menționat că actul administrativ este lovit de nulitate, întrucât prevederile art. 42 și art. 102 alin. (6) din Codul electoral nu sunt aplicabile în cauză, or, aceste norme stabilesc interdicții și sancțiuni ce vizează exclusiv membrii birourilor electorale. Pentru aplicarea lor este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții: a) persoana să aibă calitatea de funcționar electoral; b) aceasta să exercite influențe necorespunzătoare asupra procesului electoral sau să încalce legislația electorală.

La caz, deoarece pretinsa contravenție ar fi fost comisă în 2024, iar desemnarea recurentei în BESV 25/7 Orhei a avut loc abia în septembrie 2025, la acel moment nu avea calitatea de funcționar electoral, deci condițiile legale nu erau întrunite.

Dora Țarină, a mai criticat decizia instanței de apel, menționând că instanța de apel a apreciat eronat probele și dispozițiile legale aplicabile cauzei a ignorat lipsa temeiurilor juridice, viciile procedurale și încălcarea garanțiilor procesuale, ceea ce determină ilegalitatea hotărârii atacate.

Instanța de apel a respins argumentul precum ca Consiliul Electoral și-a asumat atribuțiile agentului constatator indicând că, chiar și în lipsa procesului- verbal cu privire la contravenție s-a condus de sesizarea IP Orhei, în care Dora Țarină este vizată într-un proces-verbal cu privire la contravenție, la acest aspect 5 recurenta a susținut că o simplă suspiciune nu echivalează cu recunoașterea vinovăției și, cu atât mai puțin, cu o hotărâre definitivă de constatare a acesteia.

La fel, a relatat că conflict de interese a membrului CECE, Ana Pusneac, care a participat la vot asupra propriei recuzări, este interzis de lege, ceea ce afectează legalitatea deciziei privind revocarea. Instanța de apel a ignorat complet acest argument, încălcând dreptul la un proces echitabil, contrar jurisprudenței CEDO.

Instanța de apel a respins neîntemeiat argumentul privind abținerea Elenei Groian, deși aceasta a fost recunoscută în ședința de fond de reprezentantul CECE nr. 25 Orhei. Faptul că omisiunea nu a fost notată în procesul-verbal nu înlătură realitatea abținerii.

Dora Țarină a mai menționat că în cauze similare CECE nr. 25 Orhei a aplicat soluții mai blânde, prin urmare, aplicarea față de aceasta a unei sancțiuni mai severe, în circumstanțe similare, reprezintă un tratament diferențiat contrar art. 23 alin. (2) și art. 137 alin. (3)–(4) Cod administrativ.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor 6 electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art.193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Dora Țarină nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Nord și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Dora Țarină, în susținerea recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1), lit. a), c) și lit. d) din Codul administrativ.

Cu referire la argumentul recurentei precum că interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, instanța de recurs, menționează, că art. 2451, alin. (1), lit. a) din Codul administrativ se referă la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție și anume jurisprudența reținută în decizia Curții Supreme de Justiție.

Dora Țarină, deși, a invocat acest temei de admisibilitate a recursului, nu a indicat în mod clar de ce interpretarea legii din hotărârea instanței este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. De asemenea, nu se menționează nicio decizie a Curții Supreme de Justiție, care ar da o altă interpretare a art. 42 și art. 102 alin. (6) din Codul electoral sau altor aspecte de drept invocate în recurs, nefiind constatate nici de instanța de recurs, prin urmare în latura dată recursul este unul vădit neîntemeiat.

Recurenta a mai invocat și faptul că hotărârea și decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces și anume Consiliul Municipal Orhei, care a desemnat-o pe Dora Țarină, iar prin neatragerea sa în proces și neinformarea despre revocare recurentei a fost lipsit de posibilitatea de a desemna un alt membru.

La acest aspect, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că actul contestat privește strict persoana recurentei, care a fost revocată din funcția de președinte BESV Orhei nr. 25/7, deoarece s-a constatat încălcarea prevederilor 8 art. 42 din Codul electoral, care stabilește interdicția membrului biroului electoral de admite influențe necorespunzătoare asupra proceselor electorale.

Prin urmare, subiectul principal al constatării comiterii unei interdicții cu funcția de membru al biroului electoral este nemijlocit persoana vizată, nu organul care a desemnat-o în calitate de membru al biroului electoral, deci nu se poate reține că hotărârea/decizia a fost pronunțată în lipsa părților direct interesate, care la caz este Dora Țarină.

Referitor la temeiul menționat, de către Dora Țarină și anume art. 245¹ alin. (1), lit. d) din Codul administrativ, completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă decizia să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că decizia contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de către Dora Țarină”, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Nord, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentei, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse 9

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Nord și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Nord, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care 10 implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Dora Țarină. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 11