3r-277/25 — Anularea răspunsului CEC

La data de 13 octombrie 2025, avocatul Vitalie Ciuchitu, acționând în interesele candidatei independente la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Olesea Stamate, a depus la Curtea de Apel Centru, prin intermediul poștei electronice, cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale.

Prin această cerere, reclamanta a solicitat anularea actului administrativ sub formă de răspuns nr. CEC-S/9384 din 10 octombrie 2025, emis de către președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, prin care contestația depusă în interesele Olesei Stamate la 7 octombrie 2025, cu nr. CEC-7/23969, a fost declarată inadmisibilă.

Prin încheierea din 16 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ electoral formulată de Olesea Stamate către Comisia Electorală Centrală privind anularea răspunsului nr.CEC-8/9384 din 10 octombrie 2025.

La 18 octombrie 2025 Olesea Stamate, reprezentată de avocatul Vitalie Ciuchitu a depus recurs împotriva încheierii din 16 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea cererii de recurs, cu pronunțarea încheierii noi prin care acțiunea în cauza sa fie declarată admisibilă.

În susținerea recursului a menționat că motivele cererii de recurs vor fi comunicate suplimentar după studierea părții motivate din încheierea contestată.

A subliniat că la data de 16 octombrie 2025, apărătorul a transmis Curții de Apel Chișinău o cerere prin care a solicitat comunicarea integrală a încheierii contestate. La 17 octombrie 2025, acesta a primit copia încheierii, însă documentul era incomplet, lipsind paginile 8 și 9, care, potrivit structurii actului, conțin argumentele instanței de fond ce justifică soluția de inadmisibilitate. Analizând conținutul primit, s-a constatat că primele șapte pagini nu includ raționamentele juridice referitoare la soluția 1 pronunțată, iar pagina a zecea conține doar dispozitivul încheierii. În aceste circumstanțe, recurentul s-a aflat în imposibilitatea obiectivă de a formula argumente de fond în susținerea recursului și, prin urmare, a solicitat Curții de Apel eliberarea versiunii complete a încheierii contestate, în vederea completării corespunzătoare a motivelor de recurs.

La 21 octombrie 2025, Olesea Stamate, reprezentată de avocatul Vitalie Ciuchitu a prezentat Curții Supreme de Justiție recurs motivat.

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. a) și (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: declară recursul inadmisibil. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.” 2

Art. 95 alin. (1), (2), (3), (8), și (11) din Codul electoral: „În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. În cazurile prevăzute de prezentul cod sau de alte acte normative, contestațiile nu se pot depune mai târziu de ziua alegerilor sau de o altă dată (circumstanță) determinată sau determinabilă. În caz de divergență între reglementările prezentului cod și ale altor acte normative, în partea ce ține de termenele de depunere a contestațiilor în perioada electorală, se vor aplica dispozițiile prezentului cod. Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1). Depunerea contestațiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele electorale sau de alte autorități competente, dacă actele administrative în domeniul electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanța de judecată nu a dispus suspendarea executării actelor contestate în condițiile Codului administrativ.”

Art. 12 alin. (1), (2) și (4) din Codul electoral: „În sensul prezentului cod, referința la zi (zile) în vederea calculării termenelor pentru efectuarea procedurilor și acțiunilor electorale se consideră referința la o zi calendaristică, respectiv, la zile calendaristice, cu excepția stabilirii exprese a termenelor în zile lucrătoare. Dacă calcularea termenelor este determinată de ziua alegerilor, aceasta din urmă nu se include în calcul. La calcularea termenelor pentru efectuarea procedurilor și acțiunilor electorale se includ și zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și cele declarate de odihnă, conform Codului muncii. În scopul aplicării uniforme a prevederilor aferente calculării termenelor conform prezentului cod, pentru organizarea și desfășurarea oricărui tip de alegeri, Comisia Electorală Centrală aprobă Programul calendaristic al acțiunilor electorale, prin care se stabilesc termenele exprimate în zile calendaristice pentru realizarea acestora.”

Art.65 alin.(1)-(3) și (5) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. După 6 luni de la expirarea termenului omis repunerea în termen nu mai poate fi solicitată, iar acțiunea omisă nu mai poate fi recuperată, cu excepția cazului cînd acest lucru nu a fost posibil pînă la expirarea termenului de un an ca urmare a forței majore. Repunerea în termen nu se permite în cazurile excluse prin lege.”

Art. 237 alin.(1) din Codul administrativ: „Prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.”

Art. 241 alin.(3) din Codul administrativ: 3 „Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.”

Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin. (1) și (3) lit. d) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.” 4

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că, la 17 octombrie 2025, ora 10:55, reclamanta a primit prin poșta electronică copia încheierii motivate, fapt confirmat de înscrisul aflat la fila 164 din dosar. Această dată corespunde momentului publicării încheierii motivate pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, precum și datei expedierii acesteia de către instanță, prin poșta electronică, către ceilalți participanți la proces.

La 18 octombrie 2025, ora 14:54, prin intermediul poștei electronice, apărătorul Vitalie Ciuchitu, acționând în interesele Olesei Stamate, a solicitat instanței de fond comunicarea integrală a încheierii, menționând că documentul transmis era incomplet, lipsind paginile 8 și 9, care, potrivit structurii actului, conțin argumentele instanței de fond ce justifică soluția de inadmisibilitate.

La 18 octombrie 2025, ora 15:45, Olesea Stamate, reprezentată de avocatul Vitalie Ciuchitu, a depus recurs împotriva încheierii din 16 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru. În susținerea recursului a arătat că motivele vor fi comunicate suplimentar după studierea părții motivate a încheierii contestate.

La 20 octombrie 2025, ora 09:44, instanța de fond a retransmis reclamantei și avocatului acesteia copia integrală a încheierii motivate din 16 octombrie 2025.

La 21 octombrie 2025, Olesea Stamate, reprezentată de avocatul Vitalie Ciuchitu, a depus la Curtea Supremă de Justiție recursul motivat.

Reieșind din circumstanțele descrise și din verificările efectuate de instanța de recurs, completul de judecată consideră necesar să declare inadmisibil recursul depus de Olesea Stamate, reprezentată de avocatul Vitalie Ciuchitu, și, în consecință, să nu treacă la examinarea motivelor expuse în cererea motivată de recurs depusă la 21 octombrie 2025, pentru considerentele expuse mai jos. 5

Ținând cont de dispozițiile legale anterior expuse și având în vedere caracterul special al cauzei — un litigiu de contencios electoral — completul de judecată subliniază importanța deosebită a respectării stricte a termenelor procedurale prevăzute de legiuitor. Aceste termene nu sunt simple repere formale, ci exprimă voința normativă a legiuitorului de a asigura un cadru procedural ordonat, previzibil și eficient pentru exercitarea dreptului de acces la justiție, în concordanță cu principiile de stabilitate și celeritate ce guvernează procedurile electorale.

Termenele procedurale delimitează temporal exercițiul drepturilor procesuale și constituie un instrument esențial pentru asigurarea stabilității raporturilor juridice și protejarea securității juridice. În mod inerent, exercitarea unui drept procesual este condiționată de respectarea cadrului procedural instituit prin norme imperative, iar neexecutarea actului procesual în termen atrage, de regulă, sancțiunea inadmisibilității sau a decăderii.

Această exigență este cu atât mai imperativă în materia contenciosului electoral, unde interesul public afectat este major: buna desfășurare a procesului electoral, respectarea voinței suverane a alegătorilor și asigurarea legitimității autorităților alese. În consecință, cadrul legal aplicabil stabilește termene extrem de scurte, fixe și peremptorii, tocmai pentru a permite soluționarea rapidă a oricărei contestații și pentru a evita prelungirea artificială a procedurilor.

Prin urmare, completul de judecată reține că respectarea acestor termene nu este lăsată la latitudinea părților sau a instanțelor, ci constituie o obligație imperativă pentru toți actorii implicați în procedura electorală, atât în faza administrativă, cât și în cea jurisdicțională. Orice derogare de la termenele stabilite ar afecta iremediabil stabilitatea procesului electoral, ar genera incertitudine juridică și ar submina încrederea publicului în echitatea și transparența alegerilor.

În cauzele de contencios electoral, respectarea strictă și calcularea corectă a termenelor procedurale reprezintă o condiție esențială pentru protejarea ordinii de drept și pentru garantarea unui proces echitabil, rapid și eficient, în acord cu principiile consacrate de Codul electoral și cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale și a instanțelor naționale.

În speță, încheierea instanței de fond a fost pronunțată la 16 octombrie 2025, comunicată părților prin poșta electronică la 17 octombrie 2025 și publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată la aceeași dată — aspecte certe și necontestate. În consecință, termenul legal de 3 zile pentru depunerea unui recurs care să cuprindă motivele se calculează începând cu 6 18 octombrie 2025, ziua imediat următoare comunicării actului și a expirat la data de 20 octombrie 2025, ora 23:59.

Cu toate acestea, reprezentantul recurentei nu a utilizat intervalul legal pentru a depune în termen motivele recursului, conduită ce nu relevă o imposibilitate obiectivă de exercitare a dreptului, ci mai curând o atitudine formalistă și pasivă, orientată spre invocarea ulterioară a unor pretinse vicii de procedură.

Mai mult, instanța de recurs observă că, la momentul depunerii recursului motivat cu depășirea termenului legal, recurenta nu a formulat o cerere expresă de repunere în termen, în condițiile prevăzute de Codul administrativ și de Codul electoral.

În schimb, partea recurentă a susținut, prin simple afirmații, că încheierea transmisă de instanța de fond ar fi fost incompletă. Instanța de recurs subliniază că avocatul, în calitate de profesionist al dreptului, odată informat despre existența actului instanței, are obligația de a întreprinde toate demersurile rezonabile pentru a lua cunoștință de conținutul acestuia, inclusiv prin consultarea Portalului Național al Instanțelor de Judecată, unde actele judiciare încărcate în PIGD sunt publicate în timp util.

Totodată, având în vedere specificul contenciosului electoral, avocatul este ținut să cunoască faptul că recursul se depune de la bun început în formă motivată, în termenul strict de 3 zile, iar depunerea unui recurs nemotivat nu suspendă și nu înlătură obligația părții de a prezenta motivele în termenul legal, în speță până la 20 octombrie 2025, ora 23:59.

O asemenea abordare — de a tolera depășirea termenului imperativ — contravine principiilor diligenței procesuale care guvernează exercitarea drepturilor în contenciosul electoral, în special având în vedere caracterul accelerat și peremptoriu al procedurilor din perioada electorală. Instanța nu poate valida o practică procesuală ce ar încuraja nerespectarea termenelor imperative stabilite de legiuitor.

În concluzie, completul de judecată reține că dreptul de acces la instanță, deși garantat de art. 6 § 1 CEDO, nu este absolut și poate fi supus unor condiții procedurale rezonabile, precum respectarea termenelor legale (a se vedea Tinnelly & Sons Ltd și alții c. Regatul Unit, hotărârea din 10 iulie 1998).

De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Van Harn c. Germania; Pîrnău și alții c. Republica Moldova; S.A. „Universul” c. Republica Moldova), părțile au obligația de a manifesta diligență în exercitarea drepturilor procesuale. 7

Față de cele expuse și constatând depunerea recursului motivat cu depășirea termenului legal, completul de judecată urmează să declare inadmisibil recursul formulat de Olesea Stamate, reprezentată de avocatul Vitalie Ciuchitu, împotriva încheierii din 16 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Olesea Stamate, reprezentată de avocatul Vitalie Ciuchitu împotriva încheierii din 16 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 8