2ra-1588/23 — evacuarea din bunul imobil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- evacuarea din bunul imobil
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-1588/23 — evacuarea din bunul imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Baraneț Iurie către Baraneț Raisa
(evacuarea din bunul imobil)
împotriva deciziei din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1588/23
NR. PIGD 2-22147232-01-06112023)
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Dubceac)
Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)
5 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de avocata Rodica Cojocar,
în interesele Raisei Baraneț,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 aprilie 2021, Baraneț Iurie a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva Raisei Baraneț prin care a solicitat evacuarea din bunul imobil.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că din anii 1990, are viză de
reședință în apartamentul situat în mun. *****, str. ***** nr. *****, ap. *****.
Prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. ***** din *****, apartamentul a fost
transmis în proprietatea sa, iar la 29 martie 2022 a fost încheiat și înregistrat
contractul de vânzare-cumpărare corespunzător.
Din anii 2000, în apartament a locuit fratele său Baraneț Vadim și soția sa
sa, Baraneț Raisa. În anul 2014 fratele reclamantului a decedat, iar Baraneț Raisa
a continuat să locuiască în apartament neavând însă nici un drept legal. Fiind
somată, aceasta a refuzat să părăsească locuința. Considerând că este împiedicat în
exercitarea dreptului său de proprietate, reclamantul a formulat prezenta acțiune
de evacuare.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 21 martie 2023 acțiunea
a fost admisă. S-a evacuat Raisa Baraneț împreună cu bunurile sale din bunul
imobil cu nr. cadastral *****, situat în mun. *****, str. ***** și s-a încasat suma
100 lei, cu titlu taxa de stat achitată la depunerea acțiunii.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 28 martie 2023, avocata Cojocar Rodica, în interesele apelantei Raisa
Baraneț, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din
21 martie 2023, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri prin care
acțiunea civilă să fie respinsă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2023, a fost respins
apelul declarat de avocata Cojocar Rodica, în interesele apelantei Raisa Baraneț și
1
menținută fără modificări hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 21 martie
2023.
În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, potrivit certificatului
din Registrul bunurilor imobile proprietar al bunului imobil cu nr.cadastral *****-
apartamentul nr. ***** din str. ***** mun. *****, cu cota parte de 1.0 este
înregistrat Baraneț Iurie Victor din 29.03.2022 în temeiul contractului de vânzare-
cumpărare, transmitere-primire a locuinței proprietate privată nr. ***** din
29.03.2022 și a extrasului din dceizia nr. ***** din 24.02.2011.
Instanța de apel a reținut cu certitudine că, potrivit materialelor dosarului se
confirmă cu certitudine că apelanta Raisa Baraneț locuiește în apartamentul nr.
***** din str. *****, mun. ***** în lipsa unui drept real contrar acordului
proprietarului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 6 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, avocata Cojocar
Rodica, în interesele apelantei Raisa Baraneț, a declarat recurs împotriva deciziei
din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți prin care a solicitat casarea acesteia
și a hotărârii din 21 martie 2023, cu pronunțarea unei decizii noi privind
respingerea acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta a reiterat, în esență, aceleași argumente
expuse în cererea de apel, susținând că Curtea de Apel Bălți nu a cercetat și elucidat
circumstanțele și probele importante pentru judecarea corectă a cauzei. De
asemenea, a menționat că, la examinarea cauzei în fond, a fost lipsită de
posibilitatea de a prezenta suficiente probe pentru a demonstra ilegalitatea
evacuării din bunul imobil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
2
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 21 septembrie 2023 (f.d. 86).
Totodată, la 27 cecembrie 2023, în adresa participanților la proces a fost
expediată decizia motivată a Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2023 (f.d. 96).
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul depus de avocata Cojocar Rodica, în interesele apelantei Raisa Baraneț, a
fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.
Pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare clară, convingătoare și pertinentă, raportată în mod concret la
considerentele deciziei atacate, astfel încât să evidențieze incidența unuia dintre
temeiurile prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă
3
Instanța de recurs observă că temeiurile de apel (art. 386–388 din Codul de
procedură civilă) și temeiurile de recurs (art. 432 din Codul de procedură civilă)
sunt diferite, ceea ce presupune, în mod firesc, un conținut distinct al cererilor.
Reluarea automată a cererii de apel în recurs denotă lipsa unor elemente noi și
înseamnă anticiparea unor critici față de o decizie ce nu fusese încă pronunțată.
O astfel de conduită procesuală, materializată prin reiterări formale ale
poziției procesuale exprimate anterior, fără o critică reală și punctuală a
raționamentului deciziei instanței de apel, conduce la concluzia că recurentul nu a
oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru analiza
legalității deciziei instanței de apel. Aceeași interpretare a fost consacrată și în
jurisprudența recentă a Curții Supreme de Justiție (a se vedea încheierea nr. 2ra-
183/25 din 6 august 2025; nr. 2ra-357/24 din 22 octombrie 2025).
În speță, recursul nu invocă în mod expres temeiul prevăzut de art. 432 alin.
(1) lit. e) din Cod de procedură civilă, iar din conținutul cererii nu rezultă o critică
pertinentă privind caracterul arbitrar sau vădit nerezonabil al evaluării probelor
efectuate de instanțele anterioare.
În schimb, recurentul contestă concluziile instanței în baza unei interpretări
personale a legii, fără a combate analiza probatorie efectuată de instanță. Acest
fapt denotă că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a permite Curții Supreme
de Justiție să reanalizeze probele, iar critica rămâne una de dezacord cu soluția
pronunțată.
În concluzie Curtea Supremă de Justiție consideră că recursul depus de
avocata Cojocar Rodica, în interesele apelantei Raisa Baraneț este vădit
neîntemeiat, prin urmare inadmisibil, din motiv că repetă conținutul cererii de apel,
fără a aduce critici serioase deciziei instanței de apel.
În conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, alin. (1), lit. f), 440,
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de avocata Cojocar Rodica, în
interesele apelantei Raisa Baraneț.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
4