2ra-1588/23 — Evacuarea din bunul imobil

La 12 aprilie 2021, Baraneț Iurie a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Raisei Baraneț prin care a solicitat evacuarea din bunul imobil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că din anii 1990, are viză de reședință în apartamentul situat în mun. *****, str. ***** nr. *****, ap. *****. Prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. ***** din *****, apartamentul a fost transmis în proprietatea sa, iar la 29 martie 2022 a fost încheiat și înregistrat contractul de vânzare-cumpărare corespunzător.

Din anii 2000, în apartament a locuit fratele său Baraneț Vadim și soția sa sa, Baraneț Raisa. În anul 2014 fratele reclamantului a decedat, iar Baraneț Raisa a continuat să locuiască în apartament neavând însă nici un drept legal. Fiind somată, aceasta a refuzat să părăsească locuința. Considerând că este împiedicat în exercitarea dreptului său de proprietate, reclamantul a formulat prezenta acțiune de evacuare.

În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, potrivit certificatului din Registrul bunurilor imobile proprietar al bunului imobil cu nr.cadastral *****- apartamentul nr. ***** din str. ***** mun. *****, cu cota parte de 1.0 este înregistrat Baraneț Iurie Victor din 29.03.2022 în temeiul contractului de vânzare- cumpărare, transmitere-primire a locuinței proprietate privată nr. ***** din 29.03.2022 și a extrasului din dceizia nr. ***** din 24.02.2011.

Instanța de apel a reținut cu certitudine că, potrivit materialelor dosarului se confirmă cu certitudine că apelanta Raisa Baraneț locuiește în apartamentul nr. ***** din str. *****, mun. ***** în lipsa unui drept real contrar acordului proprietarului.

În motivarea recursului, recurenta a reiterat, în esență, aceleași argumente expuse în cererea de apel, susținând că Curtea de Apel Bălți nu a cercetat și elucidat circumstanțele și probele importante pentru judecarea corectă a cauzei. De asemenea, a menționat că, la examinarea cauzei în fond, a fost lipsită de posibilitatea de a prezenta suficiente probe pentru a demonstra ilegalitatea evacuării din bunul imobil.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; 2 c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Totodată, la 27 cecembrie 2023, în adresa participanților la proces a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2023 (f.d. 96).

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul depus de avocata Cojocar Rodica, în interesele apelantei Raisa Baraneț, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare clară, convingătoare și pertinentă, raportată în mod concret la considerentele deciziei atacate, astfel încât să evidențieze incidența unuia dintre temeiurile prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă 3

Instanța de recurs observă că temeiurile de apel (art. 386–388 din Codul de procedură civilă) și temeiurile de recurs (art. 432 din Codul de procedură civilă) sunt diferite, ceea ce presupune, în mod firesc, un conținut distinct al cererilor. Reluarea automată a cererii de apel în recurs denotă lipsa unor elemente noi și înseamnă anticiparea unor critici față de o decizie ce nu fusese încă pronunțată.

O astfel de conduită procesuală, materializată prin reiterări formale ale poziției procesuale exprimate anterior, fără o critică reală și punctuală a raționamentului deciziei instanței de apel, conduce la concluzia că recurentul nu a oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru analiza legalității deciziei instanței de apel. Aceeași interpretare a fost consacrată și în jurisprudența recentă a Curții Supreme de Justiție (a se vedea încheierea nr. 2ra- 183/25 din 6 august 2025; nr. 2ra-357/24 din 22 octombrie 2025).

În speță, recursul nu invocă în mod expres temeiul prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) din Cod de procedură civilă, iar din conținutul cererii nu rezultă o critică pertinentă privind caracterul arbitrar sau vădit nerezonabil al evaluării probelor efectuate de instanțele anterioare.

În schimb, recurentul contestă concluziile instanței în baza unei interpretări personale a legii, fără a combate analiza probatorie efectuată de instanță. Acest fapt denotă că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a permite Curții Supreme de Justiție să reanalizeze probele, iar critica rămâne una de dezacord cu soluția pronunțată.

În concluzie Curtea Supremă de Justiție consideră că recursul depus de avocata Cojocar Rodica, în interesele apelantei Raisa Baraneț este vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil, din motiv că repetă conținutul cererii de apel, fără a aduce critici serioase deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de avocata Cojocar Rodica, în interesele apelantei Raisa Baraneț. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 4