3ra-109/21 — contestarea actului administrativ, introducerea modificarilor in registrul bunurilor imobile, declararea nulitatii contractului de donatie si evacuarea din imobil

3ra-109/21 — contestarea actului administrativ, introducerea modificarilor in registrul bunurilor imobile, declararea nulitatii contractului de donatie si evacuarea din imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-109/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: N. Bobu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, E. Bejenaru, A. Toderaș)

Î N C H E I E R E

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Ursan Raisa, reprezentată de

avocatul Teleba Snejana,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ursan Valerii împotriva lui Ursan Ivan, Ursan Raisa, Primăria satului Corjeuți,

raionul Briceni, Consiliul sătesc Corjeuți, raionul Briceni, intervenient accesoriu

Oficiul Cadastral Teritorial Briceni cu privire la contestarea actului administrativ și

introducerea modificărilor în registrul bunurilor imobile,

și la cererea de chemare în judecată depusă de Ursan Valerii împotriva lui Ursan

Ivan, Ursan Andrei, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice, Serviciul

Cadastral Teritorial Briceni, Notarul Public Guzun Aliona cu privire la declararea

nulității a contractului de donație și evacuarea din imobil,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul depus de Ursan Raisa împotriva hotărârii din 16 decembrie 2019 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 27 februarie 2017, Ursan Valerii a depus la Judecătoria Edineț, sediul

Briceni cerere de chemare în judecată împotriva lui Ursan Ivan, Ursan Raisa,

Primăria satului Corjeuți, raionul Briceni, Consiliul sătesc Corjeuți, raionul Briceni,

intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Briceni cu privire la contestarea

actului administrativ și introducerea modificărilor în registrul bunurilor imobile (f.

d. 1-6, vol. I).

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 1 aprilie 2011, părinții săi Ursan

Ivan și Ursan Raisa au depus cerere de chemare în judecată cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra unui lot de teren cu suprafața de

0,20 ha și a construcției nefinisate amplasate în intravilanul satului Corjeuți, raionul

Briceni.

A menționat că prin hotărârea din 29 iulie 2011 a Judecătoriei Briceni, a fost

admisă cererea de chemare în judecată, fiind stabilit după Ursan Ivan dreptul de

proprietate asupra terenului aferent cu suprafața de 0,20 ha, amplasat în intravilanul

satului Corjeuți, raionul Briceni și asupra casei de locuit de pe acest teren.

1

În contextul dat, a relatat că prin decizia din 20 februarie 2014 a Curții de Apel

Bălți, a fost admis apelul declarat de Ursan Valerii, a fost casat hotărârea primei

instanțe din 29 iulie 2011, prin care s-a admis integral acțiunea înaintată de

Ursan Ivan și Ursan Raisa împotriva lui Ursan Valerii, fiind emisă o nouă hotărâre

de respingere ca neîntemeiată a pretenției privind recunoașterea dreptului de

proprietate.

Ca urmare la data de 24 martie 2014, Ursan Ivan și Ursan Raisa au declarat

recurs în termenul legal, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din

20 februarie 2014 a Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii din 29 iulie 2011 a

Judecătoriei Briceni.

Prin încheierea din 14 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de către Ursan Ivan și Ursan Raisa a fost declarat inadmisibil.

A susținut că nefiind de acord cu deciziile sus-enunțate, la data de 3 iulie 2014,

Ursan Ivan și Ursan Raisa au depus o cerere de revizuire, care prin încheierea Curții

Supreme de Justiție din 17 decembrie 2014, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

În continuare a explicat că până la anularea hotărârii din 29 iulie 2011 a

Judecătoriei Briceni, Ursan Ivan și Ursan Raisa au pus în executare această hotărâre.

Prin răspunsul Primăriei Briceni cu nr. 2224 din 25 noiembrie 2014, a fost

confirmată înregistrarea în registrul de evidență a gospodăriilor la nr. 21 cont

personal 1934, casa de locuit și terenul aferent, care era înregistrat după Ursan

Valerii, pe numele tatălui său Ursan Ivan, fiind totodată eliberat la data de

26 ianuarie 2012 titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

nr. cadastral xxxxx.

A declarat că la data de 7 iulie 2015, Ursan Valerii a înaintat cerere de chemare

în judecată împotriva lui Ursan Ivan, Ursan Raisa, Primăria satului Corjeuți, raionul

Briceni, Consiliul sătesc Corjeuți, raionul Briceni, și Agenția Servicii Publice,

Serviciul Cadastral Teritorial Briceni privind întoarcerea executării silite.

Prin hotărârea din 15 iunie 2016 a Judecătoriei Briceni și decizia din

27 octombrie 2016 a Curții de apel Bălți a fost refuzată întoarcerea executării,

menționându-se că întoarcerea executării este un drept incontestabil, însă în cazul

dat anularea actelor emise de administrația publică locală, urmează a fi examinate în

procedură contencioasă.

Iar, la 20 ianuarie 2017, a înaintat cerere prealabilă cu aviz de primire care a

fost recepționată la data de 26 ianuarie 2017 de către Primăria satului Corjeuți,

raionul Briceni și Consiliul sătesc Corjeuți, raionul Briceni, solicitând radierea lui

Ursan Ivan și Ursan Raisa din registrul de evidență a gospodăriilor nr. 21, cont

personal 1934, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe

numele lui Ursan Ivan, cu aducerea părților în poziția inițială.

Astfel, a susținut că la data de 9 februarie 2017 a primit un răspuns negativ din

partea Consiliului sătesc Corjeuți, raionul Briceni și Primăriei satului Corjeuți,

raionul Briceni, care a invocat lipsa deciziei nr. 15 din 10 mai 1991, imposibilitatea

anulării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a extrasului nr. 11

din 26 ianuarie 2012.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1, 3, 16 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la

1 aprilie 2019).

2

A solicitat: - obligarea Primăriei satului Corjeuți, raionul Briceni și Consiliului

sătesc Corjeuți, raionul Briceni, să elibereze decizia Primăriei satului Corjeuți,

raionul Briceni nr. 15 din 10 mai 1991 cu privire la titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxx și extrasul nr. 11 din 26 ianuarie 2012

în care a fost înregistrată casa individuală pe numele lui Ursan Ivan și Ursan Raisa;

- anularea deciziei Primăriei satului Corjeuți, raionul Briceni nr. 15 din 10 mai

1991;

- anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1824 ha, pe numele lui Ursan Ivan, trecut în

registrul cadastral al deținătorilor de teren la nr. 11 din 26 ianuarie 2012;

- anularea extrasului nr. 11 din 26 ianuarie 2012 prin care a fost înregistrată

casa individuală pe numele lui Ursan Ivan și Ursan Raisa, cu introducerea

modificărilor în registrul de evidență a gospodăriilor la nr. 21, cont personal 1934,

cu aducerea părților în poziția inițială;

- radierea din registrul de evidență a gospodăriilor casa de locuit și terenul

aferent cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1824 ha, pe numele lui Ursan Ivan,

trecut în registrul cadastral al deținătorilor de teren la nr. 11 din 26 ianuarie 2012;

- obligarea lui Ursan Ivan și Ursan Raisa de a restitui reclamantului terenul cu

nr. cadastral xxxxx, amplasat în satul Corjeuți, raionul Briceni, trecut în registrul

cadastral al deținătorilor de teren la nr. 11 din 26 ianuarie 2012, cu suprafața de

0,1824 ha și casa de locuit individuală cu suprafața de 111,1 m.p., cu nr. cadastral

xxxxx, situată în satul Corjeuți, raionul Briceni, înregistrată pe numele lui Ursan

Ivan în baza hotărârii Judecătoriei Briceni din 29 iulie 2011;

- obligarea Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Briceni, de

a introduce modificările în registrul bunurilor imobile, asupra terenului pentru

construcții cu nr. cadastral xxxxx, suprafața de 0,1824 ha, amplasat în satul Corjeuți,

raionul Briceni, pe numele lui Ursan Ivan, cu radierea bunului imobil indicat din

registrul bunurilor imobile;

- de a introduce modificări în registrul bunurilor imobile, în privința bunului

imobil - casă de locuit individuală cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 111,1 m.p.,

situată în satul Corjeuți, raionul Briceni, înregistrată pe numele lui Ursan Ivan, cu

radierea bunului imobil sus-menționat din registrul bunurilor imobile.

La 16 februarie 2018, Ursan Valerii a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ursan Ivan, Ursan Andrei, intervenienți accesorii Agenția Servicii

Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Briceni, Notarul Public Guzun Aliona cu

privire la declararea nulității a contractului de donație și evacuarea din imobil (f. d.

1-4, vol. II).

În motivarea acțiunii a indicat motive similare indicate în cererea de chemare

în judecată din 27 februarie 2017.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 216, 219, 221 din Codul Civil.

A solicitat declararea nulă a contractului de donație din data de 3 martie 2016,

încheiat între Ursan Ivan și Ursan Andrei, prin care Ursan Ivan i-a donat fiului

Ursan Andrei bunul imobil situat în satul Corjeuți, raionul Briceni format din teren

pentru construcții cu suprafața de 0,1824 ha, cu nr. cadastral xxxxx și casă de locuit

individuală litera 01, cu suprafața de 111,1 m.p., cu nr. cadastral xxxxx, autentificat

de notarul public Guzun Aliona, cu aducerea părților în poziția inițială, și evacuarea

3

pârâtului Ursan Andrei cu membrii familiei acestuia din imobilul în litigiu, cu

obligarea de a nu crea obstacole reclamantului în folosirea dreptului de proprietate.

Prin încheierea din 21 mai 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, cauzele

sus-indicate au fost conexate într-un singur proces (f. d. 209, vol. I).

Prin încheierea din 14 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni a fost

declinată competența în favoarea judecătorului specializat pentru cauzele de

contencios administrativ, astfel că la data de 23 mai 2019 a fost emisă încheierea

vicepreședintelui Judecătoriei Edineț cu privire la acest fapt, iar la data de 29 iulie

2019, cauza a fost reținută în procedură la Judecătoria Edineț, sediul Central.

(f. d. 242-248, vol. I).

Prin încheierea din 20 august 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central au fost

dispusă atragerea în calitate de terți a lui Ursan Alexei, Ursan Iurie și Dornean

Aliona (f. d. 18-19, vol. III).

Prin hotărârea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central a

fosta fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Ursan Valerii

către Primăria s. Corjeuți, raionul Briceni, Consiliul sătesc Corjeuți, raionul Briceni,

Ursan Raisa, Ursan Ivan, Ursan Alexei, persoane terțe Agenția Servicii Publice,

Serviciul Cadastral Teritorial Briceni, notarul public Guzun Aliona, Ursan Alexei,

Ursan Iurie, Dornean Aliona.

A fost anulat extrasul nr. 11 din 26 ianuarie 2012 și titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren pe numele lui Ursan Ivan Ivan, domiciliat satul

Corjeuți, raionul Briceni, pentru terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de

0,1824 ha, trecut în registrul cadastral al deținătorilor de teren la nr. 11 din

26 ianuarie 2012, eliberat la 29 februarie 2012.

A fost declarat nul contractul de donație din 3 martie 2016, prin care Ursan Ivan

Ivan a donat fiului Ursan Andrei imobilul situat în satul Corjeuți, raionul Briceni

format din: teren pentru construcții cu suprafața de 0,1824 ha, cu nr. cadastral xxxxx

și casă de locuit individuală litera 01, cu suprafața de 111,1 m.p., cu nr. cadastral

xxxxx, autentificat de notarul public Guzun Aliona, cu aducerea părților în poziția

inițială.

În rest, pretențiile reclamantului privind: obligarea pârâților Primăriei satului

Corjeuți, raionul Briceni și Consiliului sătesc Corjeuți, raionul Briceni de a elibera

decizia nr. 15 din 10 mai 1991 și extrasul nr. 11 din 26 ianuarie 2012; de anulare a

deciziei Primăriei satului Corjeuți, raionul Briceni nr. 15 din 10 mai 1991; radierea

din registrul de evidență a gospodăriilor casa de locuit și terenul aferent pe numele

lui Ursan Ivan Ivan și obligarea lui Ursan Ivan și Ursan Raisa de a restitui teren

pentru construcții cu suprafața de 0,1824 ha, cu nr. cadastral xxxxx și casă de locuit

individuală litera 01, cu suprafața de 111,1 m.p., cu nr. cadastral xxxxx; obligarea

Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Briceni de a introduce

modificări în registrul bunurilor imobile în privința bunurilor teren pentru construcții

cu suprafața de 0,1824 ha, cu nr. cadastral xxxxx și casă de locuit individuală litera

01, cu suprafața de 111,1 m.p., cu nr. cadastral xxxxx; evacuarea pârâtului Ursan

Andrei cu membrii familiei acestuia din imobilul în litigiu, cu obligarea de a nu crea

obstacole reclamantului în folosirea dreptului de proprietate, au fost respinse ca

neîntemeiate.

4

La 15 ianuarie 2020, Ursan Raisa a depus apel împotriva hotărârii din

16 decembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, iar la data de 12 martie

2020 a depus motivarea apelului.

Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

depus de Ursan Raisa împotriva hotărârii din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central.

La adoptarea hotărârilor judecătorești, în susținerea concluziilor atât prima

instanță, cât și instanța de apel s-au axat pe prevederile art. 14, 17 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la

1 aprilie 2019), art. 216, 217, 219, 220, 319, 320, 321, 374, 496, 827, 829 din Codul

civil (în vigoare până la 1 martie 2019), art. 25, 28 din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, art. 123 CPC, care reglementează aspecte ce

țin de procedura prealabilă, termenele de adresare în instanța de contencios

administrativ, actele juridice nule și anulabile, nulitatea absolută, efectele nulității

actului juridic, nulitatea actului juridic ce contravine legii, drepturile dobândite

anterior transmiterii proprietății, modurile de dobândire a dreptului de proprietate,

momentul de dobândire a dreptului de proprietate, destinația registrului bunurilor

imobile, temeiul și procedura de înregistrare a dreptului de proprietate asupra

bunului imobil, temeiurile degrevării de probațiune.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de

apel a reținut ca fiind corecte concluziile primei instanțe că pretenția lui

Ursan Valerii în partea ce ține de anularea extrasului nr. 11 din 26 ianuarie 2012 și

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele lui Ursan Ivan,

pentru terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1824 ha, trecut în registrul

cadastral al deținătorilor de teren la nr. 11 din 26 ianuarie 2012, eliberat la 29

februarie 2012, este întemeiată, constatând că prin decizia din 20 februarie 2014 a

Curții de Apel Bălți a fost casată hotărârea din 29 iulie 2011 a Judecătoriei Bricenii,

fiind pronunțată o nouă hotărâre prin care acțiunea depusă de Ursan Ivan către Ursan

Valerii cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate a fost respinsă, fiind

recunoscut dreptul de proprietate după Ursan Valerii, fapt care nu poate fi contestat

în prezentul litigiu, pe când dreptul de proprietate a lui Ursan Ivan a fost înregistrat

în Registrul bunurilor imobile la data de 6 martie 2012, în baza unei hotărâri

judecătorești care nu a intrat în vigoare, prin urmare careva temeiuri de înregistrare

a dreptului de proprietate a lui Ursan Ivan la momentul respectiv nu erau.

În contextul dat, instanța de apel subsecvent a considerat ca fiind întemeiată

soluția instanței de fond și în partea declarării nulității contractului de donație din

3 martie 2016, prin care Ursan Ivan a donat fiului Ursan Andrei imobilul situat în

satul Corjeuți, raionul Briceni format din: teren pentru construcții cu suprafața de

0,1824 ha, cu nr. cadastral xxxxx și casă de locuit individuală litera 01, cu suprafața

de 111,1 m.p., cu nr. cadastral xxxxx, autentificat de notarul public Guzun Aliona,

cu aducerea părților în poziția inițială.

Totodată, instanța de apel a conchis că prima instanță just a ajuns la concluzia

privind respingerea pretențiilor reclamantului privind obligarea Primăriei satului

Corjeuți, raionul Briceni și Consiliului sătesc Corjeuți, raionul Briceni de a elibera

decizia nr. 15 din 10 mai 1991 și extrasul nr. 11 din 26 ianuarie 2012; anularea

deciziei Primăriei satului Corjeuți, raionul Briceni nr.15 din 10 mai 1991; radierea

din registrul de evidență a gospodăriilor casa de locuit și terenul aferent pe numele

5

lui Ursan Ivan Ivan și obligarea lui Ursan Ivan și Ursan Raisa de a restitui teren

pentru construcții cu suprafața de 0,1824 ha, cu nr. cadastral xxxxx și casă de locuit

individuală litera 01, cu suprafața de 111,1 m.p., cu nr. cadastral xxxxx; obligarea

Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Briceni de a introduce

modificări în registrul bunurilor imobile în privința bunurilor teren pentru construcții

cu suprafața de 0,1824 ha, cu nr. cadastral xxxxx și casă de locuit individuală litera

01, cu suprafața de 111,1 m.p., cu nr. cadastral xxxxx; evacuarea pârâtului Ursan

Andrei cu membrii familiei acestuia din imobilul în litigiu, cu obligarea de a nu crea

obstacole reclamantului în folosirea dreptului de proprietate, constatând decăderea

necesității admiterii acestora ca rezultat al admiterii pretențiilor anterioare, totodată

menționând că în scrisoarea nr. 18 din 9 februarie 2017, ca răspuns la cererea

prealabilă, expediată de către Consiliul sătesc Corjeuți, raionul Briceni, este indicat

faptul lipsei deciziei nr. 15 din 10 mai 1991, iar la moment potrivit înscrierii din

Registrul bunurilor imobile deținut de către Serviciul Cadastral Teritorial Briceni,

se constată cert cine este proprietarul de drept al bunurilor imobile în litigiu.

În același timp, Curtea de Apel Bălți nu a reținut argumentul apelantei cu

privire la faptul că acțiunea urmează a fi respinsă ca tardivă pe motiv că a fost

încălcat termenul legal prevăzut de lege pentru înaintarea cererii prealabile, deoarece

Consiliul sătesc Corjeuți, raionul Briceni a respins cererea prealabilă în fond, fără a

fi invocată tardivitatea acesteia.

La 26 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Ursan Raisa,

reprezentată de avocatul Teleba Snejana a depus recurs împotriva deciziei din

27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

La 18 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Ursan Raisa,

reprezentată de avocatul Teleba Snejana a depus motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată, prin faptul că instanța de apel a aplicat și a interpretat

eronat normele de drept material.

A susținut că acțiunea urma a fi respinsă ca tardivă pe motiv că Ursan Valerii

a încălcat termenul legal prevăzut de lege pentru înaintarea cererii prealabile.

A mai obiectat că instanțele de judecată au preluat poziția reclamantului fără a

analiza minuțios litigiul încălcând dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a

acțiunii.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

6

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului

administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială

urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului

administrativ ce se contestă, și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).

Or, în speță procedura administrativă se referă la o activitate administrativă

inițiată până la 1 aprilie 2019, aspect care determină că la caz se vor aplica

dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 27 octombrie

prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție, în data de 7 decembrie 2020

(f. d. 255, vol. III).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta Ursan Raisa, reprezentată de avocatul

Teleba Snejana, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 26 noiembrie

2020 și respectiv motivarea recursului la 18 decembrie 2020, în termenul prevăzut

de art. 245 Cod administrativ.

La 24 decembrie 2020, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f. d. 237, vol. III), însă

aceștia nu și-a valorificat dreptul procedural de depunere a referinței.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ursan Raisa, reprezentată

de avocatul Teleba Snejana, în raport cu materialele cauzei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

7

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Ursan Raisa, reprezentată de avocatul Teleba Snejana.

8

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Ursan Raisa, reprezentată de avocatul Teleba Snejana, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

9