2ra-1327/21 — rezoluțiunea contractului de donație, constatarea nulității contractului de donație
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- rezoluţiunea contractului de donaţie, constatarea nulităţii contractului de donaţie
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului, succesiunea în drepturi procedurale
2ra-1327/21 — rezoluțiunea contractului de donație, constatarea nulității contractului de donație (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1327/21
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni (jud. A. Procopșina)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)
ÎNCHEIERE
10 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Mariana Pitic
examinând cererea depusă de Ludmila Cunițchi, reprezentată de avocatul
Odobescu Ghenadie, cu privire la succesiunea în drepturi procedurale,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Libinețchi Nicolai
împotriva Svetlanei Rementova cu privire la rezoluțiunea contractului de donație și la
cererea reconvențională depusă de Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia
Anna și Libinețchii Alexandr împotriva lui Libinețchi Nicolai, intervenienți accesorii
Rementov Nicolai, Agenția teritorială de privatizare Edineț, secția de privatizare
Briceni, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Departamentul Cadastru,
Serviciul Cadastral Teritorial Briceni cu privire la constatarea nulității contractului de
donație
constată:
La data de 06 septembrie 2018, Libinețchi Nicolai a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Svetlanei Rementova cu privire la rezoluțiunea contractului de
donație.
La data de 25 ianuarie 2019 Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia
Anna și Libinețchi Alexandr au înaintat acțiune reconvențională împotriva lui
Libinețchi Nicolai, intervenienți accesorii Rementov Nicolai, Agenția teritorială de
privatizare Edineț, secția de privatizare Briceni, Instituția Publică „Agenția Servicii
Publice”, Departamentul Cadastru, Serviciul Cadastral Teritorial Briceni cu privire la
constatarea nulității contractului de donație.
Prin hotărârea din 16 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, acțiunea
depusă de Libinețchi Nicolai a fost admisă parțial și s-a dispus rezoluțiunea parțială a
contractului de donație autentificat de către notarul Zaporojan Maria la data de 16 iunie
2003 a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX: ap. XXXXX or. Briceni încheiat între
Libinețchi Nicolai și Rementova Svetlana. A fost obligată Rementova Svetlana să îi
1
restituie lui Libinețchi Nicolai 1/5 cotă-parte din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX,
apartamentul XXXXX, or. Briceni. S-a indicat că hotărârea în această parte servește
drept temei pentru Serviciul cadastral teritorial Briceni pentru introducerea
modificărilor în registrul bunurilor imobile în vederea înregistrării dreptului de
proprietate asupra 1/5 cotă-parte din bunul imobil nr. cadastral XXXXX după
Libinețchi Nicolai. S-a încasat de la Rementova Svetlana în beneficiul lui Libinețchi
Nicolai cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 de lei. Acțiunea
reconvențională depusă de Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia Anna
și Libinețchii Alexandr a fost respinsă, ca depusă tardiv.
La data de 11 iunie 2019 Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia
Anna, Libinețchii Alexandr și Rementov Nicolai, reprezentați de avocatul Nicolae
Chirtoagă, au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea
apelului, casarea integrală a hotărârii din 16 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul
Briceni și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea inițială să fie respinsă, iar,
acțiunea reconvențională să fie admisă.
Prin decizia din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul
declarat de Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia Anna, Libinețchii
Alexandr și Rementov Nicolai, reprezentați de avocatul Nicolae Chirtoagă și a fost
menținută hotărârea din 16 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni.
Prin decizia din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul declarat de Rementova Svetlana și Libinețchii Alexandr, reprezentați de
avocatul Roșca Veaceslav și a fost casată integral decizia din 19 decembrie 2019 a
Curții de Apel Bălți, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt
complet de judecată.
Prin decizia din 02 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat
de Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia Anna, Libinețchii Alexandr și
Rementov Nicolai, reprezentați de avocatul Nicolae Chirtoagă și a fost casată parțial
hotărârea din 16 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, în partea respingerii
acțiunii reconvenționale ca tardivă, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi,
prin care acțiunea reconvențională depusă de Rementova Svetlana, Rementov Andrei,
Libinețcaia Anna și Libinețchii Alexandr a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. În rest,
hotărârea instanței de fond a fost menținută.
La data de 07 iulie 2021 Rementova Svetlana și Libinețchii Alexandr,
reprezentați de avocatul Roșca Veaceslav, a declarat recurs împotriva deciziei instanței
de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea
cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.
Prin referința depusă la 06 septembrie 2021 avocatul Odobescu Ghenadie, ce
reprezintă interesele lui Nicolai Libinețchi și a Ludmilei Cunițchi, a solicitat, în
conformitate cu art. 70 alin. (1) din Codul de procedură civilă, admiterea Ludmilei
Cunițchi în calitate de succesor în drepturile procedurale ale intimatului Nicolai
Libinețchi, în legătură cu decesul ultimului la data de 08 iulie 2021.
2
Studiind cererea cu privire la succesiunea în drepturi procedurale, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 70 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul ieșirii
uneia dintre părți din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărâre
judecătorească (deces, reorganizare, cesiune de creanță, transfer de datorie și alte cazuri
de subrogare), instanța permite înlocuirea părții cu succesorul ei în drepturi.
Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului.
Potrivit certificatului de deces seria XXXXX, Libinețchi Nicolai a decedat la data
de 08 iulie 2021 (f.d. 205, volumul II).
La cererea cu privire la succesiunea în drepturi procedurale, avocatul Odobescu
Ghenadie a anexat testamentul din 22 august 2019, înregistrat cu nr. 8445 de către
notarul Dobuleac Viorica, prin care Libinețchi Nicolai a testat averea sa Ludmilei
Cunițchi (f.d. 207-209, volumul II).
Conform art. 2542 alin. (1) din Codul civil, la cererea moștenitorului, notarul care
desfășoară procedura succesorală este obligat să elibereze un certificat de moștenitor
care confirmă dreptul moștenitorului la moștenire, iar în cazul mai multor
comoștenitori, în certificat se indică și mărimea cotelor succesorale ale tuturor
comoștenitorilor (certificat de moștenitor).
Conform art. 2548 alin. (1) din Codul civil, certificatul de moștenitor se eliberează
după ce notarul care desfășoară procedura succesorală constată cu certitudine faptele
necesare pentru justificarea cererii privind eliberarea certificatului. Notarul îi include
în certificat pe toți comoștenitorii constatați cu certitudine care au acceptat moștenirea,
chiar dacă ei nu au fost indicați în cererea privind eliberarea certificatului. Până la
eliberarea certificatului de moștenitor, notarul poate elibera moștenitorului care a
acceptat moștenirea un certificat de calitate de moștenitor în scopul legitimării sale în
raporturile cu terții. Certificatul de calitate de moștenitor nu produce efectele
certificatului de moștenitor. La eliberarea certificatului de moștenitor, certificatul de
calitate de moștenitor se revocă de către notar și se restituie acestuia. Regulile cuprinse
în prezentul alineat se menționează în certificatul de calitate de moștenitor.
Analizând circumstanțele expuse în raport cu normele citate, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
constată că la cererea cu privire la succesiunea în drepturi procedurale nu au fost
anexate înscrisuri care confirmă dreptul Ludmilei Cunițchi la moștenire și anume,
certificatul de moștenitor sau, după caz, certificatul de calitate de moștenitor.
Totodată, la caz, nu pot fi aplicate nici prevederile art. 260 alin. (1) lit. a) din Codul
de procedură civilă, deoarece la etapa dată Recursul secțiunea II din Codul de procedură
civilă nu prevede suspendarea procesului în temeiul prevederilor art. 260 din Codul de
procedură civilă.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
cererea depusă de Ludmila Cunițchi, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, cu
privire la succesiunea în drepturi procedurale.
3
În conformitate cu art. 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea depusă de Ludmila Cunițchi, reprezentată de avocatul
Odobescu Ghenadie, cu privire la succesiunea în drepturi procedurale, în cauza civilă,
la cererea de chemare în judecată depusă de Libinețchi Nicolai împotriva Svetlanei
Rementova cu privire la rezoluțiunea contractului de donație și la cererea
reconvențională depusă de Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia Anna
și Libinețchii Alexandr împotriva lui Libinețchi Nicolai, intervenienți accesorii
Rementov Nicolai, Agenția teritorială de privatizare Edineț, secția de privatizare
Briceni, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Departamentul Cadastru,
Serviciul Cadastral Teritorial Briceni cu privire la constatarea nulității contractului de
donație
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Mariana Pitic
4
Dosarul nr. 2ra-1327/21
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni (jud. A. Procopșina)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)
ÎNCHEIERE
10 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Rementova
Svetlana și Libinețchii Alexandr, reprezentați de avocatul Roșca Veaceslav,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Libinețchi Nicolai
împotriva Svetlanei Rementova cu privire la rezoluțiunea contractului de donație și la
cererea reconvențională depusă de Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia
Anna și Libinețchii Alexandr împotriva lui Libinețchi Nicolai, intervenienți accesorii
Rementov Nicolai, Agenția teritorială de privatizare Edineț, secția de privatizare
Briceni, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Departamentul Cadastru,
Serviciul Cadastral Teritorial Briceni cu privire la constatarea nulității contractului de
donație,
împotriva deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
admis apelul declarat de Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia Anna,
Libinețchii Alexandr și Rementov Nicolai, reprezentați de avocatul Nicolae Chirtoagă
și a fost casată parțial hotărârea din 16 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni,
în partea casată fiind pronunțată o hotărâre nouă,
constată:
La data de 06 septembrie 2018, Libinețchi Nicolai a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Svetlanei Rementova cu privire la rezoluțiunea contractului de
donație.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 21 mai 2016 a divorțat de
Libinețcaia Anna. Din relația de căsătorie au doi copii: fiica Svetlana (a.n. XXXXX) și
feciorul Alexandr (a.n. XXXXX). În anul 2004 fosta soție l-a părăsit și a plecat cu traiul
la fiu în or. Chișinău. În anul 2005 a început o relație cu o altă femeie Cunițcaia
Liudmila, trecând cu traiul în apartamentul fiicei sale Alexeenco Tatiana, în or. Briceni,
5
XXXXX, unde locuiește până în prezent.
Reclamantul a susținut că, copiii și fosta lui soție l-au influențat și l-au convins să
înstrăineze averea sa (cotele de teren, garaj, casă, automobil, apartament) prin vânzări
și donații în folosul lor. Astfel, la 18 iunie 2003 i-a donat fiicei sale Rementova Svetlana
(până la căsătorie fiind Libinețcaia) apartamentul nr. XXXXX din XXXXX, or. Briceni,
în acest sens fiind întocmit un contract de donație în biroul notarului Zaporojan Maria
și autentificat notarial. Contractul a fost înregistrat la OCT Briceni sub nr. cadastral
XXXXX la data de 19 mai 2003.
A relatat că în anul 2007, s-a îmbolnăvit și i-a fost atribuită XXXXX, însă era în
stare să se întrețină. La sfîrșitul anului 2016 a fost afectat de XXXXX și a fost nevoit
să întreprindă măsuri pentru tratament foarte costisitor. În prezent i-a fost atribuită
XXXXX fără termen și stabilită pensia de 1516,68 de lei, fiind imobilizat la pat și
necesită îngrijire la domiciliu. Din momentul când s-a îmbolnăvit, copiii l-au abandonat,
nu-l mai ajută cu nimic, cu toate că s-au înțeles că o să aibă grijă de el și o să-l ajute,
deoarece le-a lăsat toată averea. Tratamentul necesită mulți bani, iar, pensia pe care o
primește este insuficientă.
Libinețchi Nicolai a declarat că l-a ajutat mult concubina, însă și ea nu mai are
posibilitate să îl ajute. În prezent, proprietarul apartamentului în care locuiește la
moment, dorește să înstrăineze apartamentul și este nevoit să rămână în stradă. Nu este
în stare să-și asigure întreținere și nici nu are un loc de trai, astfel, se află într-o stare de
nevoie care a intervenit neprevăzut.
A comunicat că Rementova Svetlana are o stare materială bună, muncește în
Federația Rusă și de curând a aflat că are intenția de a vinde apartamentul și a pleca cu
traiul în Federația Rusă.
Reclamantul, invocând prevederile art. 836, 733 și 738 din Codul civil, a solicitat
rezoluțiunea contractului de donație încheiat între el și fiica Rementova Svetlana, la
data de 18 iunie 2003 în biroul notarului Zaporojan Maria, în privința apartamentului
XXXXX din or. Briceni și compensarea cheltuielilor de judecată.
La data de 25 ianuarie 2019 Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia
Anna și Libinețchi Alexandr au înaintat acțiune reconvențională împotriva lui
Libinețchi Nicolai, intervenienți accesorii Rementov Nicolai, Agenția teritorială de
privatizare Edineț, secția de privatizare Briceni, Instituția Publică „Agenția Servicii
Publice”, Departamentul Cadastru, Serviciul Cadastral Teritorial Briceni cu privire la
constatarea nulității contractului de donație.
În motivarea acțiunii, Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia Anna și
Libinețchi Alexandr au invocat că Libinețchi Nicolai, solicitând rezoluțiunea
contractului de donație, a prezentat o informație incorectă, indicând că la momentul
donației el era unicul proprietar al apartamentului în litigiu. În realitate situația este cu
totul diferită decât cea indicată de pârât în acțiune.
Au menționat că, conform procesului-verbal nr. 23 din 13 noiembrie 1974 al
ședinței Comitetului executiv raional Briceni, apartamentul nr. XXXXX cu două odăi
amplasat în or. Briceni, la acel moment pe str. XXXXX, a fost atribuit lui Libinețcaia
Anna pentru a trăi împreună cu membrii familiei sale: soțul Libinețchi Nicolai și fiica
6
Libinețcaia (la moment Rementova) Svetlana.
Conform cererii depuse de Libinețchi Nicolai din 11 august 1995, la privatizarea
apartamentului nr. XXXXX cu suprafața totală de 47,2 m2, amplasat în or. Briceni,
XXXXX, au participat 5 persoane: Libinețchi Nicolai (soțul), Libinețcaia Anna (soția),
Libinețcaia (Rementova) Svetlana (fiica), Libinețchii Alexandr (fiul) și Rementov
Andrei (nepot), toți fiind locuitori și cu viză de reședință în acest apartament.
Reclamanții au afirmat că, în baza contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-
predare a locuinței în proprietate privată din 27 octombrie 1995, încheiat între șeful
secției de privatizări Briceni al Agenției teritoriale pentru privatizare Edineț al
Ministerului privatizări și administrației proprietății de stat - Condrațchi Eugen, și
Libinețchi Nicolai, a fost privatizat acest apartament.
Astfel, reieșind din conținutul documentelor menționate, la privatizarea
apartamentului au participat 5 persoane, iar, din numele acestor persoane contractul de
privatizare a fost semnat numai de Libinețchi Nicolai. În așa mod, în urma privatizării
apartamentului cu 2 odăi cu suprafața totală de 47,2 m2 amplasat în or. Briceni, XXXXX
au devenit proprietari: Libinețchi Nicolai (soțul); Libinețcaia Anna (soția); Libinețcaia
(la moment Rementova) Svetlana (fiica); Libinețchii Alexandr (fiul) și Rementov
Andrei (nepot).
Ulterior, în baza contractului de donație din 18 iunie 2003, autentificat la biroul
notarial Briceni și înregistrat la Oficiul cadastral Briceni la nr. XXXXX, Libinețchi
Nicolai a donat fiicei sale Rementova Svetlana apartamentul nominalizat, apreciat în
valoare de 14 000 de lei. La momentul încheierii contractului de donație, Libinețchi
Nicolai a tăinuit de notar faptul că el n-ar fi unicul proprietar al acestui apartament și că
coproprietari pe cote părți sunt Libinețcaia Anna, Libinețchii Alexandr, Rementov
Andrei și Rementova Svetlana.
Au mai indicat că la momentul privatizării apartamentului, de perfectarea
documentelor s-a ocupat Libinețchi Nicolai, care nu i-a informat pe ceilalți membri ai
familiei că ei tot au participat la privatizare și au devenit în mod egal coproprietari ai
apartamentului dat. Mai mult ca atât, la momentul privatizării Libinețchii Alexandr
(fiul) și Rementov Andrei (nepot) abia atinseră vârsta de 10 ani și respectiv, de un an,
prin urmare, reieșind din vârsta lor, nu puteau să înțeleagă sensul privatizării și
drepturile lor de coproprietate. Libinețchi Nicolae nu le-a explicat acest fapt nici după
privatizare.
Reclamanții consideră că la întocmirea contractului de donație a apartamentului
era necesar ca Libinețchi Nicolai să-i informeze despre intenția de a dona apartamentul,
primind în acest sens un acord în scris de la toți coproprietari, fapt care nu a fost solicitat
de Libinețchi Nicolai și respectiv nici nu l-a primit. În asemenea circumstanțe, pârâtul
nu avea dreptul să dispună de întreg imobilul după propria dorință și să doneze întreg
apartamentul, având dreptul să doneze numai 1/5 cotă parte din apartament, cotă care îi
aparținea lui Libinețchi Nicolai cu drept de proprietate, la momentul înstrăinării. Mai
mult ca atât, Libinețchi Nicolai i-a donat fiicei Rementova Svetlana, cota parte din
apartamentul care deja îi aparține acesteia cu drept de proprietate.
Au invocat că acest contract este parțial nelegitim, deoarece a fost încălcat dreptul
7
de proprietate al celorlalți coproprietari: Libinețcaia Anna, Libinețcaia (la moment
Rementova) Svetlana, Libinețchii Alexandr și Rementov Andrei.
Totodată, Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia Anna și Libinețchii
Alexandr au susținut că au aflat despre faptul că apartamentul aparține la 5 persoane
abia în luna octombrie 2018, când, în legătură cu adresarea lui Libinețchi Nicolai în
instanța de judecată, de la arhiva raională au aflat că au participat la privatizarea
apartamentului. Prin urmare, din acest moment curge termenul de prescripție de
adresare în judecată, termenul de 3 ani stabilit la art. 267 alin. (1) din Codul civil nefiind
omis.
Au mai accentuat că din momentul încheierii contractului de donație au trecut mai
mult de 15 ani, iar, din momentul înrăutății stării sănătății lui Libinețchi Nicolai au
trecut mai mult de 11 ani, prin urmare, termenul de prescripție pentru acțiunea lui
Libinețchi Nicolai, este încălcat.
Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia Anna și Libinețchii Alexandr
au solicitat constatarea nulității parțiale a contractului de donație din 18 iunie 2003, în
partea în care Libinețchi Nicolai i-a donat Svetlanei Rementova 4/5 cota-parte din
apartamentul nr. XXXXX amplasat în or. Briceni, XXXXX, cu aducerea părților în
poziție inițială; obligarea IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul Cadastru de a
înregistra după Rementova Svetlana dreptul de proprietate a 2/5 cotă-parte din
apartamentul indicat și după Rementov Andrei, Libinețcaia Anna și Libinețchii
Alexandr cota de 3/5 din apartament.
Pe parcursul examinării cauzei, Libinețchi Nicolai și-a concretizat cerințele
(f.d. 127, volumul I), solicitând rezoluțiunea parțială a contractului de donație și anume,
obligarea pârâtei de a-i restitui 1/5 cotă-parte din apartamentul cu 2 odăi cu suprafața
totală de 47,2 m.p., nr. cadastral XXXXX, amplasat în or. Briceni, XXXXX, precum și
încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 16 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, acțiunea
depusă de Libinețchi Nicolai a fost admisă parțial și s-a dispus rezoluțiunea parțială a
contractului de donație autentificat de către notarul Zaporojan Maria la data de 16 iunie
2003 a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX: ap. XXXXX în casa nr. XXXXX pe
str. XXXXX, or. Briceni încheiat între Libinețchi Nicolai și Rementova Svetlana. A fost
obligată Rementova Svetlana să îi restituie lui Libinețchi Nicolai 1/5 cotă-parte din
bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, apartamentul nr. XXXXX în casa nr. XXXXX
pe str. XXXXX, or. Briceni. S-a indicat că hotărârea în această parte servește drept
temei pentru Serviciul cadastral teritorial Briceni pentru introducerea modificărilor în
registrul bunurilor imobile în vederea înregistrării dreptului de proprietate asupra 1/5
cotă-parte din bunul imobil nr. cadastral 1 XXXXX după Libinețchi Nicolai. S-a încasat
de la Rementova Svetlana în beneficiul lui Libinețchi Nicolai cheltuielile de asistență
juridică în sumă de 3000 de lei. Acțiunea reconvențională depusă de Rementova
Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia Anna și Libinețchii Alexandr a fost respinsă,
ca depusă tardiv.
La data de 11 iunie 2019 Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia
Anna, Libinețchii Alexandr și Rementov Nicolai, reprezentați de avocatul Nicolae
8
Chirtoagă, au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea
apelului, casarea integrală a hotărârii din 16 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul
Briceni și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea inițială să fie respinsă, iar,
acțiunea reconvențională să fie admisă.
Prin decizia din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul
declarat de Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia Anna, Libinețchii
Alexandr și Rementov Nicolai, reprezentați de avocatul Nicolae Chirtoagă și a fost
menținută hotărârea din 16 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni.
Prin decizia din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul declarat de Rementova Svetlana și Libinețchii Alexandr, reprezentați de
avocatul Roșca Veaceslav și a fost casată integral decizia din 19 decembrie 2019 a
Curții de Apel Bălți, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt
complet de judecată.
Prin decizia din 02 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat
de Rementova Svetlana, Rementov Andrei, Libinețcaia Anna, Libinețchii Alexandr și
Rementov Nicolai, reprezentați de avocatul Nicolae Chirtoagă și a fost casată parțial
hotărârea din 16 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, în partea respingerii
acțiunii reconvenționale ca tardivă, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi,
prin care acțiunea reconvențională depusă de Rementova Svetlana, Rementov Andrei,
Libinețcaia Anna și Libinețchii Alexandr a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. În rest,
hotărârea instanței de fond a fost menținută.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că „starea de nevoie” a lui
Libinețchi Nicolae s-a înrăutățit după întocmirea contractului de donație, adică pe la
finele anului 2016 și aceasta stare a intervenit de sine stătător, fără culpa gravă sau
provocarea donatorului. Astfel, în luna noiembrie 2016 Libinețchi Nicolai a fost
diagnosticat cu XXXXX. Consiliul Național pentru determinarea dizabilității și
capacității de muncă a recomandat lui Libinețchi Nicolai îngrijire la domiciliu și
conform certificatului de dizabilitate și capacitate de muncă, la data de 29 august 2017
reclamantul a fost încadrat în XXXXX, procentul capacității de muncă fiind de 5 %. La
fel, extrasul din fișa medicală a lui Libinețchi Nicolae din staționar, indică că acesta este
bolnav începând cu 17 noiembrie 2016, când, pe fon de XXXXX, au apărut
instabilitatea în ortostațiune cu imposibilitatea de a se deplasa de sine stătător.
Materialele cauzei mai dovedesc că în perioada anilor 2016-2017 Libinețchi Nicolai de
mai multe ori a fost internat în spital, după externare fiindu-i recomandată administrarea
unui șir de medicamente și tratament pentru asigurarea vitalității ultimului.
Instanța de apel a mai constatat că unica sursă de existență a lui Libinețchi Nicolai
este pensia în mărime de 1516,68 de lei, care, raportată cheltuielilor suportate de
reclamant pentru întreținerea sa doar medicală, se dovedește a fi insuficientă pentru
asigurarea și a altor necesități vitale cum ar fi hrana, îmbrăcămintea, achitarea
serviciilor comunale. Cu atât mai mult că la 25 noiembrie 2020, reclamantului i s-a
stabilit XXXXX, fapt care indică asupra menținerii stării nesatisfăcătoare a sănătății pe
tot parcursul vieții.
9
În contextul celor expuse, Curtea de Apel Bălți a considerat că soluția instanței
de fond cu privire la admiterea parțială a acțiunii depuse de Libinețchi Nicolai, este
întemeiată și legală.
Cu referire la acțiunea reconvențională, instanța de apel a conchis că aceasta
neîntemeiat a fost respinsă ca tardivă de către instanța de fond, deoarece, deși nu se
bazează pe o normă anume ce ține de nulitatea actului juridic, totuși, din conținutul
acțiunii reconvenționale se deduce că temeiul de fapt și de drept este lipsa
consimțământului tuturor proprietarilor la înstrăinarea prin donație a bunului litigios,
fapt ce prezintă temei pentru a solicita nulitatea absolută a actului juridic, care este
imprescriptibilă.
Totodată, Curtea de Apel Bălți a concluzionat că acțiunea reconvențională este
neîntemeiată, menționând că, contractul de donație a apartamentului, încheiat între
Libinețchi Nicolai și Rementova Svetlana, nu contravine legii, deoarece nu s-a constatat
încălcarea uneia dintre clauzele esențiale de valabilitate a actului juridic – exprimarea
consimțământului prin acordul de voință la nașterea drepturilor și obligațiilor civile de
înstrăinare a bunului imobil. Astfel, voința tuturor coproprietarilor a fost îndreptată spre
încheierea unui contract de donație, fapt exprimat și exteriorizat prin depunerea
declarațiilor respective de coproprietari în fața notarului.
Instanța de apel a reținut că la situația anului 2003, atât Rementova Svetlana, cât
și ceilalți membrii ai familiei cunoșteau despre faptul că Libinețchi Nicolai îi donează
apartamentul fiicei sale Rementova Svetlana, membrii familiei, coproprietari ai
imobilului, fiind de acord cu această tranzacție. În așa mod, Libinețchi Anna și-a
exprimat acordul prin depunerea unei cereri la notar, iar, Rementova Svetlana a fost
parte a contractului de donație, deci a cunoscut despre aceste circumstanțe, iar, acordul
lui Rementov Andrei și Libinețchii Alexandr a fost obținut prin intermediul organului
de tutelă, anexat la dosarul notarial, ultimii la acel moment fiind minori.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că la data întocmirii contractului de
donație, toți coproprietarii și-au exprimat acordul la înstrăinare, consimțământul fiind
liber exprimat și verificat în fața notarului, respectiv, nefiind stabilite temeiuri de
nulitate a actului juridic contestat.
La data de 07 iulie 2021 Rementova Svetlana și Libinețchii Alexandr,
reprezentați de avocatul Roșca Veaceslav, a declarat recurs împotriva deciziei instanței
de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea
cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a ignorat indicațiile Curții
Supreme de Justiție din decizia din 07 octombrie 2020, or, instanța de recurs a punctat
anumite circumstanțe, care urmau a fi luate în considerare la rejudecarea cauzei.
Reprezentantul recurenților a susținut că la examinarea cauzei în instanța de apel,
Libinețchi Nicolai nu a prezentat nicio probă la care s-a referit anterior Curtea Supremă
de Justiție și anume, datele Biroului Național de Statistică în confirmarea cuantumului
necesitații minime de existență pentru vârsta intimatului și informația despre veniturile
acestuia.
10
A indicat că în anul 2003, Libinețchi Nicolai a părăsit benevol familia, divorțând
de Libinețcaia Anna. Astfel, până în anul 2003, starea de sănătate a intimatului a fost
normală, iar, faptul că ultimul a decis să întrețină relații cu o persoană mai tânără, nu
poate fi imputat recurenților. Copiii Libinețchii Alexandr și Rementova Svetlana au
întreprins un șir de acțiuni menite să acorde îngrijire tatălui, însă, concubina acestuia
Cunițcaia Liudmila, urmărind scopuri materiale, împiedică relațiile dintre părinte și
copii. Mai mult ca atât, fiind audiată în instanța de apel, Cunițcaia Liudmila a omis să
comunice faptul că după înregistrarea cotei părți de 1/5 din apartament după Libinețchi
Nicolai, a încheiat cu ultimul un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață.
Avocatul Roșca Veaceslav a notat că, prin încheierea din 03 martie 2021 a Curții
Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat împotriva deciziei
din 01 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a încasat din contul lui
Libinețchii Alexandr și Rementova Svetlana în beneficiul lui Libinețchi Nicolai câte
800 de lei fiecare cu titlu de pensie pentru întreținerea părintelui inapt de muncă care
necesită sprijin material. Astfel, pe lângă pensia de 1518 de lei și 1000 de lei ajutor
lunar, Libinețchi Nicolai primește și 1600 de lei pensie de la copii.
Prin urmare, reprezentantul recurenților consideră că nu a fost demonstrată starea
de nevoie a intimatului, iar, instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au admis parțial
acțiunea inițială.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 02 martie 2021.
Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost recepționată
de către Rementova Svetlana și Libinețchii Alexandr la 16 mai 2021, conform
semnăturilor pe avizul de recepție (f.d. 162-163, volumul II).
Astfel, recursul declarat la 07 iulie 2021, este în termen.
La 02 august 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților
Libinețchi Nicolai, Rementov Nicolai, Agenția teritorială de privatizare Edineț, secția
de privatizare Briceni și Serviciul Cadastral Teritorial Briceni, cu înștiințarea despre
depunerea referinței (f.d. 190, volumul II).
Prin referința depusă la 06 septembrie 2021, avocatul Odobescu Ghenadie în
numele lui Libinețchi Nicolai, a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei
instanței de apel, pe care o consideră legală și întemeiată.
La 09 septembrie 2021 Serviciul Cadastral Teritorial Briceni a depus referință,
menționând că hotărârea primei instanțe a servit drept temei pentru înregistrarea
dreptului de proprietate al lui Libinețchi Nicolai, fiind prezentată spre înregistrare la
serviciul cadastral la 19 februarie 2020. Totodată, Serviciul Cadastral Teritorial Briceni
se va conforma unei noi decizii adoptate de Curtea Supremă de Justiție la examinarea
recursului pe cazul dat.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
11
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Rementova Svetlana și Libinețchii
Alexandr, reprezentați de avocatul Roșca Veaceslav, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are
caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de
12
drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la
fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza
Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de
Rementova Svetlana și Libinețchii Alexandr, reprezentați de avocatul Roșca Veaceslav,
asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Rementova Svetlana și Libinețchii Alexandr, reprezentați
de avocatul Roșca Veaceslav, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Rementova Svetlana și Libinețchii Alexandr, reprezentați de
avocatul Roșca Veaceslav, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Mariana Pitic
13