2r-183/21 — obligarea radierii inscrierilor din Registrul bunurilor imobile, declararea nulitatii contractului de donatie si contractului de vunzare-cumparare a bunului imobil

2r-183/21 — obligarea radierii inscrierilor din Registrul bunurilor imobile, declararea nulitatii contractului de donatie si contractului de vunzare-cumparare a bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2r-183/21

Prima instanță, Judecătoria Ungheni (jud.: V. Șchiopu)

Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți (jud.: T. Duca, A. Albu, S. Procopciuc)

Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (jud.: V. Barba, G. Stratulat, Iu. Bejenaru)

Instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău: (jud.: A. Corcenco, D. Corolevschi, D.

Stănilă)

D E C I Z I E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Chiseli Eduard, reprezentat de avocatul

Musteață Eugeniu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chiseli Eduard

împotriva Larisei Goncearova, Gannei Abramova, Cos Serghei și Oficiului

Cadastral Teritorial Ungheni cu privire la obligarea radierii înscrierilor din

Registrul bunurilor imobile, declararea nulității contractului de donație și

contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil,

împotriva încheierii din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Chiseli Eduard,

reprezentat de avocatul Musteață Eugeniu, împotriva deciziei din 10 aprilie 2012

a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 08 noiembrie 2010 Chiseli Eduard a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Larisei Goncearova, Gannei Abramova, Serghei Cos și Oficiului

Cadastral Teritorial Ungheni, solicitând radierea înscrierilor din Registrul

bunurilor imobile în privința înregistrării la data de 12 august 2010 a dreptului de

proprietate asupra bunurilor imobile după Goncearova Larisa și Abramova Ganna

a câte 1/3 cotă-parte fiecăreia din casa de locuit situată pe str. XXXXX, efectuată

în baza hotărârii Judecătoriei Ungheni nr. 2-5-2008 din 14 aprilie 2008 și hotărârii

Judecătorii Ungheni nr. 2-1383/10, declararea nulității contractului de donație a

bunului imobil nr. XXXXX din 08 septembrie 2010 încheiat între Abramova

Ganna și Cos Serghei și declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a

bunului imobil nr. XXXXX încheiat între Goncearova Larisa și Cos Serghei.

Prin hotărârea din 27 septembrie 2011 a Judecătoriei Ungheni, acțiunea

depusă de Chiseli Eduard a fost parțial admisă. Au fost declarate nule contractul

1

de donație a 1/3 cote-părți din casa de locuit din str. XXXXX nr. XXXXX din

08 septembrie 2010 încheiat între Ganna Abramova și Cos Serghei și contractul

de vânzare-cumpărare nr. XXXXX din 20 septembrie 2010 a câte 1/3 cote-părți

din casa de locuit din str. XXXXX, încheiat între Goncearova Larisa și Cos

Serghei. În rest acțiunea în partea radierii înscrierilor din Registrul bunurilor

imobile referitor la înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil,

a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 20 octombrie 2011 Cos Serghei a declarat apel împotriva hotărârii din 27

septembrie 2011 a Judecătoriei Ungheni.

Prin decizia din 10 aprilie 2012 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Serghei Cos. A fost casată parțial hotărârea din 27 septembrie 2011 a

Judecătoriei Ungheni, în partea declarării nulității contractului de donație nr.

XXXXX din 08 septembrie 2010 și contractului de vânzare-cumpărare nr.

XXXXX din 20 septembrie 2010 a imobilului situat în XXXXX, cu emiterea în

această parte a unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. În rest hotărârea primei

instanțe a fost menținută.

La 12 iunie 2012 Chiseli Eduard a declarat recurs împotriva deciziei din 10

aprilie 2012 a Curții de Apel Bălți.

Prin decizia din 27 septembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Eduard Chiseli a fost considerat inadmisibil.

La 20 noiembrie 2012 Chiseli Eduard, în temeiul art. 449 lit. c) din Codul de

procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 27 septembrie

2012 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 20 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Chiseli Eduard

împotriva deciziei din 27 septembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție.

La 25 aprilie 2016 Goncearova Larisa, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 27 septembrie

2012 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 13 iulie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Larisa Goncearova împotriva

deciziei din 27 septembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție.

La 16 noiembrie 2016 Chiseli Eduard, în temeiul art. 449 lit. b) și e) din

Codul de procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 27

septembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 18 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Chiseli Eduard

împotriva deciziei din 27 septembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție.

La 13 aprilie 2017 Abramova Ganna, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 27 septembrie

2012 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 14 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Abramova Ganna împotriva

deciziei din 27 septembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție.

2

La 12 noiembrie 2020 Chiseli Eduard, reprezentat de avocatul Musteață

Eugeniu, în temeiul art. 449 lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 10 aprilie 2012 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei instanței de apel.

În motivarea cererii de revizuire Chiseli Eduard, reprezentat de avocatul

Musteață Eugeniu, a indicat că după emiterea deciziei contestate s-a constatat

săvârșirea de către Larisa Goncearova a infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1)

lit. b) din Codul penal, adică prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase

în cadrul examinării cauzei civile nr. 2-5/2008 cu privire la partajarea averii

succesorale, finalizată cu emiterea hotărârii din 24 aprilie 2008 a Judecătoriei

Ungheni, care a servit ca temei de dobândire a dreptului de proprietate de către

Larisa Goncearova și Abramova Ganna asupra casei de locuit situate în XXXXX,

și de respingere a acțiunii sale în prezenta cauză civilă.

A reținut revizuentul că prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Judecătoriei

Ungheni, devenită irevocabilă la 23 octombrie 2020, a fost respinsă ca

neîntemeiată plângerea sa depusă împotriva ordonanței din 02 mai 2017 a

procurorului în Procuratura Ungheni, Dorin Foros, de încetare a urmării penale în

privința Larisei Goncearova, din motivul intervenirii termenului de prescripție de

atragere la răspundere penală.

Prin ordonanța din 02 mai 2017 a procurorului în Procuratura Ungheni,

Dorin Foros, s-a stabilit că prin acțiunile intenționate Goncearova Larisa a

prezentat cu bună-știință declarațiile mincinoase în cadrul cauzei civile nr. 2-

5/2008 intentate la acțiunea Gannei Abramova și Goncearova Larisa împotriva lui

Chiseli Eduard și notarului C. Scalețchi cu privire la declararea nulă a cererilor de

renunțare la succesiune, repunerea în termenul de acceptare a succesiunii și

partajarea averii succesorale în Judecătoria Ungheni. Goncearova Larisa a

recunoscut fapta incriminată, declarând că în anul 2008, prezentându-se la ședința

în Judecătoria Ungheni, în cadrul examinării cauzei civile, fiind preîntâmpinată

despre răspunderea penală pentru depunerea unor declarații mincinoase, cu bună-

știință, a dat declarații mincinoase și a ascuns instanței de judecată faptul că în

anul 2005 a vândut Lidiei Chiseli cota sa parte din casa de locuit din str.

XXXXX, contra sumei de 5.000 de Euro, pentru refuzul la moștenire. În urma

declarațiilor mincinoase depuse de Goncearova Larisa, Judecătoria Ungheni a fost

dusă în eroare, fiind pronunțată hotărârea din 24 aprilie 2008 (casată prin decizia

din 28 octombrie 2014 a Curții de Apel Bălți), care a servit ca temei de dobândire

a dreptului de proprietate de către Larisa Goncearova și Abramova Ganna asupra

casei de locuit situate în XXXXX, și ca consecință de respingere a acțiunii sale

prin decizia din 10 aprilie 2012 a Curții de Apel Bălți emisă în prezenta cauză

civilă.

A reținut revizuentul că o parte din constatările și probele expuse în

hotărârea din 24 aprilie 2008 a Judecătoriei Ungheni, au fost preluate de Curtea

de Apel Bălți la motivarea deciziei din 10 aprilie 2012 a cărei revizuire se cere.

Consideră revizuentul că circumstanțele enunțate cad sub incidența art. 449

lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, deoarece după intrarea în vigoare a

ordonanței procurorului în Procuratura Ungheni din 02 mai 2017, menținută prin

3

încheierea din 07 octombrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, deși aceste

circumstanțe au existat la data emiterii hotărârii, însă nu puteau fi cunoscute de

către el, precum și s-a constatat că a fost săvârșită o infracțiune care este în

legătură cu cauza care se judecă.

Prin încheierea din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Chiseli Eduard, reprezentat de

avocatul Musteață Eugeniu, împotriva deciziei din 10 aprilie 2012 a Curții de

Apel Bălți.

La 22 ianuarie 2021 Chiseli Eduard, reprezentat de avocatul Musteață

Eugeniu, prin intermediul oficiului poștal, a declarat recurs nemotivat împotriva

încheierii din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea integrală

a încheierii contestate, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, iar

la 01 martie a fost prezentat recursul motivat.

În motivarea recursului Chiseli Eduard a indicat că Curtea de Apel Bălți

eronat a interpretat prevederile art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă,

deoarece această normă de drept nu trebuie legată exclusiv de existența unei

sentințe penale irevocabile, accentul trebuie axat pe constatarea comiterii unei

infracțiuni în legătură cu cauza care se judecată.

Consideră recurentul că instanța de revizuire a dat o apreciere greșită

ordonanței din 02 mai 2017 a procurorului în Procuratura Ungheni, Dorin Foros,

menținută prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, devenită

irevocabilă la 23 octombrie 2020, prin care s-a constatat faptul că Goncearova

Larisa a intrat în proprietatea a 1/3 cote-părți asupra casei de locuit din XXXXX,

prin săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 312 alin. (1) lit. b) din Codul penal.

Ordonanța nominalizată a devenit irevocabilă prin neatacare și produce efectele

sale, iar faptul că a dispărut temeiul de tragere la răspundere penală prin emiterea

unei sentințe judecătorești nu înlătură faptul existenței infracțiunii contestate

irevocabil.

Instanța de revizuire nejustificat nu a reținut temeiurile de revizuire a

deciziei din 10 aprilie 2012 a Curții de Apel Bălți prevăzute la art. 449 lit. a) și b)

din Codul de procedură civilă în raport cu circumstanțele constatate și devenite

cunoscute după pronunțarea hotărârii.

A indicat Chiseli Eduard că în motivarea deciziei Curții de Apel Bălți din 10

aprilie 2012, unde obiectul acțiunii a constituit anularea contractelor de donație și

de vânzare-cumpărare, întocmite în temeiul hotărârii Judecătoriei Ungheni din 24

aprilie 2008, s-a reținut existența hotărârii Judecătoriei Ungheni din 24 aprilie

2008, în temeiul căreia a fost partajată averea succesorală.

Astfel, în decizia din 10 aprilie 2012, Curtea de Apel Bălți a reținut că

Abramova Ganna, Goncearova Larisa și Chiseli Eduard dețin a câte 1/3 cotă-parte

din averea succesorală rămasă după decesul lui Ivanov Vasile.

Prin urmare, în contextul în care prin ordonanța procurorului în Procuratura

Ungheni din 02 mai 2017, s-a constatat faptul că Goncearova Larisa a intrat în

proprietatea a 1/3 cote-părți din casa de locuit din str. XXXXX, prin săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 312 alin. (1) lit. b) din Codul penal, iar hotărârea din

24 aprilie 2008 a Judecătoriei Ungheni, prin care a fost partajată averea

4

succesorală, a fost casată, faptul dat atestă că Goncearova Larisa nu avea dreptul

asupra averii succesorale după decesul lui Ivanov Vasile, iar în final impune

retractarea deciziei din 10 aprilie 2012 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Materialele dosarului atestă că copia încheierii din 21 ianuarie 2021 a Curții

de Apel Bălți a fost expediată în adresa lui Chiseli Eduard și avocatului Musteață

Eugeniu la 16 februarie 2021, recepționată de către avocat la 17 februarie 2021

(f.d. 102, 110, vol. III).

Astfel, recursul declarat de Cebotarenco Ion la 01 martie 2021, este în

termen.

La 26 februarie 2021 și 12 martie 2021 în adresa Larisei Goncearova,

Abramova Ganna, Cos Serghei și Agenția Servicii Publice a fost expediată copia

recursului declarat de Chiseli Eduard, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referințelor (f.d. 104, 113, vol. III).

La 26 februarie 2021 Cos Nadejda din numele lui Cos Serghei a depus

referință, solicitând respingerea recursului declarat de Chiseli Eduard, cu

menținerea încheierii din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, pe care o

consideră legală și întemeiată.

Alte referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza

recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii

contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni

în legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că

a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării anterioare a cauzei;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces;

5

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea

Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin

aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale

în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova

a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărârii pronunțați de o instanță de judecată națională.

Conform art. 450 lit. a) din Codul de procedură civilă, în termen de 3 luni

din ziua în care sentința penală a devenit irevocabilă – în cazul prevăzut la art.449

lit. a). Iar, potrivit lit. b) din același articol, cererea de revizuire se depune în

termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i

fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).

Din dispozițiile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că

cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se

probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că temeiul de revizuire constatarea prin sentință penală

irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă – se

referă la cazurile în care un judecător, grefier, martor, traducător sau unul dintre

alți participanți la proces enumerați la art. 55 și 59 din Codul de procedură civilă,

care au luat parte la judecarea unei cauze civile, au fost condamnați printr-o

sentință penală irevocabilă pentru infracțiune în legătură cu judecarea cauzei

civile, anterior examinate. Deci, în acest caz, forța probantă o are doar sentința

irevocabilă, care să fie în legătură cu cauza care se judecă.

Totodată, în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută

a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut

fi cunoscute revizuentului anterior, este important ca circumstanțele sau faptele

date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin

prezentarea unor probe concludente. Esențial este ca revizuentul să nu fi știut

anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște. De asemenea, este

absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și

6

obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase

irevocabile.

Nu pot fi reținute argumentele invocate de Chiseli Eduard în cererea de

recurs precum că instanța de revizuire a dat o apreciere greșită ordonanței din 02

mai 2017 a procurorului în Procuratura Ungheni, Dorin Foros, menținută prin

încheierea din 07 octombrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, devenită irevocabilă la

23 octombrie 2020, prin care s-a constatat faptul că Goncearova Larisa a intrat în

proprietatea a 1/3 cote-părți asupra casei de locuit din XXXXX, prin săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 312 alin. (1) lit. b) din Codul penal. Ordonanța

nominalizată a devenit irevocabilă prin neatacare și produce efectele sale, iar

faptul că a dispărut temeiul de tragere la răspundere penală prin emiterea unei

sentințe judecătorești nu înlătură faptul existenței infracțiunii contestate

irevocabil. Or, alegațiile menționate nu pot constitui drept circumstanțe noi

descoperite în sensul art. 449 lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, care ar

permite redeschiderea procesului după devenirea irevocabilă a deciziei din 10

aprilie 2012 a Curții de Apel Bălți.

În esență, argumentele invocate de Chiseli Eduard în cererea de revizuire,

care reprezintă un „recurs deghizat”, se referă la dezacordul acestuia cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău în decizia din 10 aprilie 2012.

De altfel, circumstanțele stabilite în ordonanța din 02 mai 2017 a

procurorului în Procuratura Ungheni, Dorin Foros, menținută prin încheierea din

07 octombrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, se referă de fapt la o altă cauză civilă

intentată la acțiunea depusă de Abramova Ganna și Goncearova împotriva lui

Chiseli Eduard și notarului Scalețchi Constantin cu privire la declararea nulității

declarațiilor de renunțare la succesiune, prelungirea termenului de acceptare a

succesiunii și partajarea averii succesorale. Mai mult ca atât, din explicațiile

Larisei Goncearova, date de către aceasta în cadrul urmăririi penale, rezultă că

declarațiile mincinoase au fost făcute anume în cauza cu privire la partajul averii

succesorale, dar nu în prezenta cauză care se judecată.

Prin urmare, circumstanțe invocate de către recurent pentru redeschiderea

procedurii nu sunt în legătură cu cauza care se judecă.

Date fiind cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia Curții de

Apel Bălți expusă în încheierea din 21 ianuarie 2021, că circumstanțele invocate

de Chiseli Eduard ca temei de revizuire a deciziei din 10 aprilie 2012, nu se

încadrează în prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă și nu constituie

temei de redeschidere a procesului.

Se reține că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de

procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care

semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară

7

în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință

Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28

octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie

2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei

instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din

Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care

enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului

comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentele a

preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o

soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul

securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici

o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a

cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs.

Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6;

Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Chiseli

Eduard, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna

încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte

părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

recurată este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către

Chiseli Eduard, reprezentat de avocatul Musteață Eugeniu, și de a menține

încheierea din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Chiseli Eduard, reprezentat de avocatul

Musteață Eugeniu.

8

Se menține încheierea din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chiseli Eduard împotriva

Goncearova Larisa, Abramova Ganna, Cos Serghei și Oficiului Cadastral

Teritorial Ungheni cu privire la obligarea radierii înscrierilor din Registrul

bunurilor imobile, declararea nulității contractului de donație și contractului de

vânzare-cumpărare a bunului imobil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

9