2ra-332/24 — evacuarea din bunul imobil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- evacuarea din bunul imobil
- Temei legal
- art. 433 al. 1 lit. a Cpc
2ra-332/24 — evacuarea din bunul imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ivan Jitari
reprezentat de avocatul Rodica Cojocar,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de
Alexandrina Maidanscaia împotriva lui Ivan Jitari și Liudmila
Petroșișina privind evacuarea din bunul imobil,
împotriva deciziei din 25 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-332/24
NR. PIGD 2-23092013-01-2ra-08042024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Argumentele recursului nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de procedură civilă.
Judecătoria Bălți, sediul central, jud. E. Balan,
Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, D. Corolevschi
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Ivan
Jitari reprezentat de avocatul Rodica Cojocar,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 iunie 2023, Alexandrina Maidanscaia a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Ivan Jitari și Liudmila Petroșișina privind evacuarea din
bunul imobil.
În motivarea acțiunii, a indicat că Alexandrina Maidanscaia este proprietara
apartamentului situat în xxx, iar pârâții Ivan Jitari și Liudmila Petroșișina locuiesc
în bunul respectiv cu permisiunea reclamantei. La 18 mai 2023, în adresa pârâților
a fost expediată somație prin care s-a solicitat eliberarea benevolă a apartamentului
care este proprietate privată a reclamantei în termen de o lună de zile de la primirea
somației, aceasta fiind recepționată la 23 mai 2023, însă pârâții nu au dat curs
somației respective.
Reclamanta a solicitat evacuarea lui Ivan Jitari și Liudmila Petroșișina din
bunul imobil situat în xxx și încasarea din contul acestora a cheltuielilor de
judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 03 august 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a
admis acțiunea. S-a dispus evacuarea lui Ivan Jitari și Liudmila Petroșișina, cu toate
bunurile ce le aparțin, fără acordarea altui spațiu locativ, din bunul imobil -
apartamentul xxx, care îi aparține cu drept de proprietate Alexandrinei
Maidanscaia. S-a dispus de a încasa, în mod solidar, de la Ivan Jitari și Liudmila
Petroșișina în beneficiul Alexandrinei Maidanscaia suma de 5 100 (cinci mii una
sută) lei, drept compensare a cheltuielilor de judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 08 august 2023, Ivan Jitari reprezentat de avocata Rodica Cojocar a
declarat apel împotriva hotărârii din 03 august 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul
central, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri
prin care acțiunea să fie respinsă.
1
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea
de apel declarată de Ivan Jitari reprezentat de avocata Rodica Cojocar. S-a menținut
hotărârea din 03 august 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul central.
În motivarea soluției, instanța de apel potrivit probatoriului cauzei a stabilit
că potrivit contractului de donație cu scutire de raport din 16 septembrie 2021, Ivan
Maidanschi și Raisa Maidanscaia au donat Alexandrinei Maidanscaia apartamentul
nr. 6 situat în mun. Bălți, str. Bulgară 116. Acest contract a fost înregistrat la IP
„Agenția Servicii Publice" Serviciul Cadastral Teritorial Bălți la 02.10.2021.
Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 04 octombrie 2021
se atestă că, Alexandrina Maidanscaia deține dreptul de proprietate asupra
apartamentului xxx, nr. cadastral xxx cu cota-parte 1.0.
Potrivit informației Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova,
Departamentul acte de identitate, cetățenie și evidență a persoanelor Serviciul
eliberare a actelor de identitate Bălți nr.6862 din 04.07.2023, se atestă că în
apartamentul xxx, începând cu 23.07.2015 a fost înregistrată doar o singură
persoană Alexandrina Maidanscaia, iar despre Ivan Jitari nu sunt prezente careva
informații.
Instanța de apel a reținut că, la 18 mai 2023, Alexandrina Maidanscaia a
expediat în adresa lui Ivan Jitari și Liudmila Petroșișina o somație prin care a
solicitat eliberarea benevolă a apartamentului care este proprietate privată a dânsei,
în termen de 30 de zile de la primirea somației, aceasta fiind recepționată la 23 mai
2023, care a fost ignorată de pârâți. Reieșind din aceste împrejurări, la 28 iunie
2023, Alexandrina Maidanscaia s-a adresat cu prezenta acțiune în judecată
solicitând evacuarea lui Ivan Jitari și Liudmila Petroșișina din bunul imobil
amplasat în xxx.
Instanța de apel a stabilit că, Alexandrina Maidanscaia este proprietara
apartamentului xxx, fapt confirmat prin contractul de donație a apartamentului cu
scutire de raport nr.1-2107 din 16.09.2021, iar Ivan Jitari și Liudmila Petroșișina
locuiesc în apartamentul respectiv aproximativ din anul 2010, fapt ce se confirmă
și prin explicațiile date de către apelant în cadrul ședinței instanței de apel.
Instanța de apel a evidențiat că, din materialele dosarului se confirmă cu
certitudine că apelantul Ivan Jitari locuiește în apartamentul nr.6 din str. Bulgară
116, mun. Bălți în lipsa unui drept real înregistrat în Registrul bunurilor imobile,
iar la solicitarea proprietarului bunului imobil, Alexandrinei Maidanscaia, refuză
să părăsească apartamentul, fapt prin care împiedică proprietarului să își exercite
atributelor dreptului de proprietate: posesiune, folosință și dispoziție.
Instanța de apel a reținut că, nici în instanța de apel nu s-a confirmat că
apelantul ar avea vre-un drept de uz și abitație asupra apartamentului respectiv.
2
Instanța de apel a reiterat că, Ivan Jitari și Liudmila Petroșișina într- adevăr
locuiesc în apartamentul ce aparține cu drept de proprietate Alexandrinei
Maidanscaia și la solicitarea acesteia de a părăsi imobilul, anumite acțiuni Ivan
Jitari și Liudmila Petroșișina nu au întreprins. În astfel de condiții, prima instanță
just a conchis că reclamanta este îndreptățită de a solicita evacuarea din bunul
imobil a pârâților.
Cu referire la susținerile apelantului potrivit cărora imobilul supus litigiului
ar fi fost achiziționat de sora sa, Raisa Maidanscaia, prin intermediul mijloacelor
bănești împrumutate de către acesta, iar drept consecință apelantul ar urma să
locuiască în respectivul imobil până la restituirea sumei împrumutate, instanța de
apel a reținut că aceste argumente nu au incidență asupra prezentei cauze. Relațiile
juridice invocate sunt de natură civilă distinctă și privesc alte persoane decât părțile
din prezenta procedură. Totodată, s-a constatat în mod cert că proprietara
apartamentului în litigiu este Alexandrina Maidanscaia, iar persoanele Ivan Jitari
și Liudmila Petroșișina nu dețin niciun drept real sau de folosință asupra acestuia
care să le confere prerogativa de a locui în imobilul respectiv.
Într-o altă ordine de idei, instanța de apel a remarcat faptul că, reprezentantul
intimatei Alexandrina Maidanscaia, avocatul Sanduleac Diana, a solicitat încasarea
cheltuielilor de asistență juridică, pentru instanța de apel, în cuantum de 3 000 lei,
prezentând în sensul dat bonul de plată seria/nr. YL 516758, cerință care va fi
respinsă din următoarele considerente.
Reiterând prevederile art. 94 alin. (1) și art. 96 alin. (1) Cod de procedură
civilă, instanța de apel a reținut că Alexandrina Maidanscaia a fost reprezentată în
fața primei instanțe de către avocatul Diana Sanduleac, în baza mandatului seria
MA nr. 1799661 din 17.06.2023, pentru serviciile căreia a achitat onorariul în sumă
de 5 000 lei, conform ordinului de plată seria/nr. YL 516931 din aceeași dată.
Având în vedere activitatea desfășurată de avocatul menționat, constând în
redactarea cererii de chemare în judecată, participarea la ședințele de judecată,
formularea demersurilor procedurale, precum și complexitatea cauzei, al cărei
obiect îl constituie evacuarea dintr-un bun imobil, instanța de apel apreciază suma
de 5 000 lei, achitată cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, ca fiind reală,
necesară și rezonabilă, atât pentru etapa judecății în primă instanță, cât și pentru
cea de apel.
În final, instanța de apel a conchis de a respinge apelul declarat de Ivan Jitari,
reprezentat de avocatul Cojocar Rodica, cu menținerea hotărârii din 03 august 2023
a Judecătoriei Bălți, sediul central.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 14 martie 2024, Ivan Jitari reprezentat de avocatul Rodica Cojocar declară
recurs împotriva deciziei din 25 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicită
3
admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea
unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, recurentul reiterează, în esență, argumentele
prezentate anterior în cadrul cererii de apel. În completare, acesta invocă că
instanțele ierarhic inferioare au dispus evacuarea forțată fără a se asigura că
locatarii au acces la alternative de locuire adecvate și la un nivel de trai
corespunzător, fapt care contravine principiului protecției și asistenței sociale, care
ar trebui să fie oferită cetățenilor în nevoie. Punerea în aplicare a evacuărilor ar
trebui să respecte principiul consultării și participării active a celor afectați, iar
soluțiile alternative ar trebui să fie negociate pentru a reflecta nevoile și
preocupările locatarilor.
Totodată, susține că Codul familiei oferă recurentului dreptul de a beneficia
de ajutor din partea rudelor prin acordarea unui adăpost temporar sau orice altă
soluție care să asigure siguranța lui Ivan Jitari. În situațiile în care unul dintre
membri este în incapacitate de muncă din motive precum vârsta înaintată sau
dizabilitățile, ceilalți membri ai familiei ar trebui să ofere sprijin emoțional,
financiar și practic pentru a asigura bunăstarea și îngrijirea corespunzătoare a
acestuia.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe
de apel, cît și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții
Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme
de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel
depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
4
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”
Art. 434 alin. (1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție conchide că recurentul s-a conformat dispozițiilor
art.434 Cod de procedură civilă, indicat la pct.26, și a depus în termen recursul la
data de 14 martie 2024, în condițiile în care a recepționat copia deciziei din 25
ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți, la 27 februarie 2024 (f.d.88).
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare
invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată
de Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
5
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de
Apel Bălți și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În consecință,
nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este
garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de
procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de
recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,
de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
6
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Ivan Jitari reprezentat de avocatul
Rodica Cojocar.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
7