2ra-121/24 — incasarea prejudiciului moral cauzat prin contraventie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului moral cauzat prin contraventie
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului. Consecintele depunerii recursului cu omiterea termenului de declarare prevazut la art.434 CPC
2ra-121/24 — incasarea prejudiciului moral cauzat prin contraventie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Nicolae Ursachi,
reprezentat de avocatul Mariana Spînu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Ursachi
împotriva lui Ion Milișteanu cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat
prin contravenție,
împotriva deciziei din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-121/24
Nr. PIGD 2-22127177-01-2ra-30012024)
Temeiurile inadmisibilității recursului. Consecințele depunerii recursului cu omiterea
termenului de declarare prevăzut la art.434 al Codului de procedură civilă.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (Sv. Ghercavii)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)
08 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Nicolae Ursachi, reprezentat de avocatul Mariana Spînu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 august 2022 Nicolae Ursachi a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Ion Milișteanu cu privire la încasarea prejudiciului
moral cauzat prin contravenție.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că, prin
procesul-verbal de constatare a contravenției întocmit la 16 aprilie 2021 de
către agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Bălți, s-a reținut
că, la 19 aprilie 2020, în jurul orei 18:30, Ion Milișteanu, aflându-se pe adresa
mun. ******, str. ********* nr. ***, ar fi sustras un lacăt metalic de la poarta
de acces în curte, cauzându-i un prejudiciu material în valoare de 55 de lei.
Astfel, prin decizia agentului constatator, pârâtul a fost sancționat pentru
săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 105 Cod contravențional,
fiindu-i stabilită amendă în mărime de 30 u.c., echivalentul a 1500 de lei.
Prin hotărârea din 11 aprilie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
menținută prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a încetat
procesul contravențional pornit în privința lui Ion Milișteanu în baza art. 105
Cod Contravențional, în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la
răspundere contravențională. Totodată, instanța de fond a constatat pe deplin
vinovăția imputată lui Ion Milișteanu în săvârșirea contravenției de care acesta
a fost sancționat.
Subsecvent, în vederea justificării prezentei cereri, reclamantul a notat
că la 19 aprilie 2020, la domiciliul său, situat pe același teren cu locuința Lidiei
Chisiliov — persoană aflată în concubinaj cu pârâtul Ion Milișteanu —, aceștia
aveau acces în curtea comună și foloseau poarta mare a acestuia.
Potrivit explicațiilor reclamantului, curtea comună dispune de două porți
distincte, iar poarta mare, de la care a fost sustras lacătul, nu constituie obiect
al servituții, fiind proprietate privată a sa. Poarta respectivă a fost încuiată cu
lacăt de către el, întrucât pe terenul grevat de servitute, vecina Lidia Chisiliov
și concubinul acesteia, Ion Milișteanu, obișnuiau să intre cu automobilul lor
prin poarta mare, fapt care ar fi cauzat deteriorarea bunului imobil aflat în
proprietatea lui și a soției sale.
1
Astfel, din considerentul că la 19 aprilie 2020, nu a permis ca poarta să
fie descuiată, pârâtul samavolnic a stricat lacătul de la poartă.
Reclamantul a susținut că, prin acțiunile pârâtului, i-a fost cauzat un
prejudiciu moral, întrucât a resimțit un șoc în momentul în care, în prezența sa,
o persoană terță a săvârșit o contravenție, manifestând convingerea că nu va fi
sancționată. În opinia reclamantului, acordarea despăgubirilor pentru
prejudiciul moral ar reprezenta o formă de protecție oferită de lege și, totodată,
o compensație justă pentru suferința psihică provocată de comportamentul
ilicit al pârâtului.
Astfel, întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile prevederilor art. 19 din
Codul civil, art. 45 al Codului contravențional, Nicolae Ursachi a solicitat
încasarea din contul lui Ion Milișteanu a sumei de 15000 de lei cu titlu de
prejudiciu moral cauzat prin contravenție.
Prin hotărârea din 20 aprilie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Ursachi.
S-a încasat de la Ion Milișteanu în beneficiul lui Nicolae Ursachi
prejudiciul moral cauzat prin contravenție în mărime de 1 000 de lei. În rest,
acțiunea s-a respins.
La 26 aprilie 2023, Ion Milișteanu, reprezentat de avocatul Rodica
Cojocar a depus apel nemotivat, iar la 16 iunie 2023 a prezentat cererea de apel
motivată împotriva hotărârii din 20 aprilie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere
integrală a acțiunii înaintate de Nicolae Ursachi.
La 15 mai 2023, Nicolae Ursachi a depus apel nemotivat, iar la
19 iunie 2023 a prezentat cererea de apel motivată împotriva hotărârii din
20 aprilie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând casarea acesteia
și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
cererea de apel declarată de Nicolae Ursachi.
S-a admis apelul declarat de Ion Milișteanu.
S-a casat integral hotărârea din 20 aprilie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins acțiunea înaintată de
Nicolae Ursachi împotriva lui Ion Milișteanu privind încasarea prejudiciului
moral cauzat prin contravenție.
Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând și analizând legalitatea
hotărârii judecătorești enunțate, prin prisma circumstanțelor cauzei și cadrului
normativ aplicabil speței, a constatat că în prezenta cauză nu sunt întrunite
condițiile răspunderii civile delictuale pentru acordarea despăgubirilor morale,
deoarece fapta comisă de pârâtul Ion Milișteanu (sustragerea unui lacăt în
valoare de 55 lei) a adus atingere doar dreptului patrimonial al reclamantului,
iar nu drepturilor sale personale nepatrimoniale (cum ar fi onoarea, demnitatea,
reputația, sănătatea sau integritatea fizică).
2
De altfel, instanța de apel a stabilit că reclamantul nu a prezentat probe
concludente și pertinente care să dovedească existența unui prejudiciu moral
concret, respectiv suferințe psihice sau fizice cauzate de fapta ilicită, și nici
legătura de cauzalitate dintre acțiunile contravenționale ale pârâtului și vreo
atingere adusă drepturilor sale nepatrimoniale.
Instanța de apel a subliniat că, potrivit art. 2036 și art. 2037 din Codul
civil, prejudiciul moral se compensează numai în cazul în care a fost cauzat
prin fapte ce lezează drepturile personale nepatrimoniale, iar în speță, o
asemenea lezare nu a fost demonstrată. Totodată, simpla atragere la răspundere
contravențională a pârâtului a constituit deja o satisfacție morală pentru
reclamant, astfel încât nu se justifică acordarea unei compensații bănești
suplimentare.
În consecință, instanța de apel a reținut că instanța de fond a aplicat greșit
normele de drept material, întrucât a acordat despăgubiri morale fără existența
condițiilor legale prevăzute de art. 1998, art. 2036 și art. 2037 Cod civil,
coroborate cu art. 118 Cod de procedură civilă privind sarcina probei.
La 30 ianuarie 2024, Nicolae Ursachi, reprezentat de avocatul Mariana
Spînu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 10 octombrie 2023 a
Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de
admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată, sau remiterea cauzei
spre rejudecare în alt complet de judecată.
Nicolae Ursachi, reprezentat de avocatul Mariana Spînu a susținut că a
depus în termen recursul, deoarece copia deciziei din 10 octombrie 2023 a
Curții de Apel Bălți a recepționat-o reprezentantul său la 30 noiembrie 2023.
În motivarea recursului, recurentul a invocat că, deși instanța de apel a
stabilit că Ion Milișteanu a fost recunoscut vinovat în baza deciziei Agentului
constatator din 16 aprilie 2021, nu a demonstrat necesitatea încasării
prejudiciului moral.
Aici, relevând dispozițiile art. 432 alin.(2) lit. c) din Codul de procedură
civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) în coroborare cu art. 45 alin.(1)
din Codul contravențional și art.19, 20 ale Codului civil, recurentul a opinat că
la emiterea deciziei contestate, instanța ierarhic inferioară, nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.
Or, având în vedere că fapta contravențională săvârșită de Ion
Milișteanu, prevăzută de art. 105 din Codul contravențional, constând în
sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului, a fost constatată în mod
cert, se impune concluzia că prin acțiunile ilicite ale acestuia, lui i-au fost
cauzate suferințe de ordin moral, manifestate prin stres și tulburare psihică, mai
ales că incidentul s-a produs în propria sa gospodărie, în prezența mai multor
persoane, afectându-i demnitatea și echilibrul emoțional.
Respectiv, odată ce prejudiciul este suferit din cauza unei fapte
recunoscute de lege ca fiind de natură să atragă repararea prejudiciului moral,
3
acesta urmează a fi încasat de la persoana vinovată, concluzie confirmată și de
jurisprudența în cauza Ursachi Nicolae vs. Calinin Lidia, care se impune a fi
avută în vedere în prezenta speță.
În continuare, recurentul a invocat dispozițiile art. 432 alin. (1) lit. a) din
Codul de procedură civilă, a menționat că hotărârea pronunțată de instanța de
apel contravine jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, inclusiv
hotărârilor similare pronunțate anterior, motiv pentru care recursul urmează a
fi admis integral. Totodată, făcând trimitere la prevederile art. 2036 alin. (1) și
(2) și ale art. 2037 din Codul civil, recurentul a susținut că instanța de apel nu
a examinat corespunzător circumstanțele cauzei contravenționale care au
determinat producerea prejudiciului moral, omițând să ia în considerare faptul
că la 19 aprilie 2020 incidentul s-a produs la domiciliul său, situat pe același
teren cu locuința cetățenei Lilia Chisiliov, concubina pârâtului Ion Milișteanu,
care împreună cu acesta avea acces în ograda comună. În acest context, a
subliniat că terenul respectiv dispune de două porți distincte, iar poarta mare,
de la care a fost sustras lacătul, nu face obiectul unui drept de servitute, fiind
proprietatea privată a lui. Lacătul fusese achiziționat și montat de el pentru a
limita accesul pârâtului și al concubinei sale, care intrau frecvent pe terenul
respectiv cu automobilul, fapt ce a cauzat deteriorarea imobilului ce aparține
cu drept de proprietate lui și soției sale. Astfel, din considerentul că, în ziua de
19 aprilie 2020 nu a permis ca poarta cea mare să fie descuită, pârâtul/ intimat
s-a revoltat, și samavolnic a stricat lacătul cu care era încuiată poarta și a
deschis-o.
Prin urmare, acțiunile pârâtului i-au provocat un puternic șoc emoțional,
întrucât fapta contravențională a fost săvârșită chiar în prezența proprietarului,
în mod sfidător, cu convingerea că nu va fi tras la răspundere. Totodată,
Nicolae Ursachi a prezentat în instanță certificatul medical care confirmă că,
în urma incidentului și a stării de stres generate, având în vedere vârsta sa
înaintată, s-au produs complicații ce au necesitat intervenție medicală. În
aceste condiții, decizia Curții de Apel este neîntemeiată, întrucât instanța nu a
constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele esențiale pentru soluționarea
justă a cauzei, a interpretat eronat dispozițiile legale aplicabile, iar concluziile
sale contravin probelor administrate, aspecte care constituie temei pentru
casarea integrală a hotărârii atacate.
Prin referința depusă la 16 mai 2024, Ion Milișteanu, reprezentat de
avocatul Rodica Cojocar a solicitat respingerea recursului depus de Nicolae
Ursachi, reprezentat de avocatul Mariana Spînu împotriva deciziei din
10 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (1), (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție):
4
„ (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare
la 1 septembrie 2023.
(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
În această consecvență, admisibilitatea recursului declarat de Nicolae
Ursachi, reprezentat de avocatul Mariana Spînu împotriva deciziei din
10 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, va fi examinată prin prisma
temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în
vigoare de la 01 septembrie 2023.
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului
recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind
identificarea electronica și serviciile de încredere:
„ (1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului
electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se
consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat
de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în
circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele
semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic.
(2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului
electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se
consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar.
În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul
informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul
intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care
destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către
destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost
transmis.”
Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil:
„(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un
scop juridic.
(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția
cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat.
(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar:
c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de
comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau
(5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre
cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor
procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”
Art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
5
„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi
dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
Art. 75 alin.(4) din Codul de procedură civilă:
„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt
obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși.
Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”
Art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților
la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin
intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în
cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat
de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului
cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”
Art. 105 alin. (5) din Codul de procedură, prevede că:
„(5) Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra semnătură
pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmînează persoanei cu funcție
de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul absenței acesteia, se
înmînează în același mod unui alt angajat, considerîndu-se recepționată de organizație. Dacă
părțile și alți participanți la proces sînt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se
expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturînd orice viciu de citare a participanților.
Citațiile și înștiințările expediate reprezentanților la adresa electronică înregistrată în
Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate de către părți și alți
participanți la proces.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate
de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să
încheie un ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment
viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în
decursul întregii perioade.
(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de
procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în
considerare la calcularea termenului.”
Art. 112 alin. (3) din Codul de procedură:
„(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la
ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau
sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace
de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se
consideră îndeplinit în termen.”
6
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage
după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede
altfel.”
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 433 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434.”
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
Art. 1 alin.(1) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002:
„(1) Profesia de avocat este exercitată de persoane calificate și abilitate, conform legii, să
pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apară în fața unei
instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții lor.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din interpretarea corectă a prevederilor art. 434 alin.(1) și (2) din Codul
de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât
într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,
cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare
valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt,
fără îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în
special, a principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se
aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România,
09 decembrie 2014, parag. 16, Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag.31).
Mai mult, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a statuat că, în cazul în
care termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă
considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității
7
juridice (cauzele Ponomaryov versus Ucraina, 03 aprilie 2008, parag. 41,
Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47).
Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, instanțele de
judecată trebuie să țină cont de personalitatea celui ce contestă și dacă persoana
interesată a fost reprezentată de o persoană cu studii în domeniul juridic sau de
un avocat pe parcursul procedurilor judiciare.
Conform procesului-verbal al ședinței de judecată stabilită pentru
10 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, pe parcursul examinării cauzei în
instanța de apel, recurentul Nicolae Ursachi a beneficiat de serviciile
avocatului, Mariana Spînu, care a participat alături de însuși Nicolae Ursachi
în ședința de judecată a instanței ierarhic inferioare.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată
la 10 octombrie 2023 și expediată, în corespundere cu dispozițiile art.100
alin.(1) și art. 105 alin. (5) din Codul de procedură civilă, reprezentantului
recurentului, avocatului Mariana Spînu, prin e-mail, la 24 noiembrie 2023, iar
lui Nicolae Ursachi, prin intermediul oficiului poștal la 27 noiembrie 2023,
fapte confirmate prin extrasul din poșta electronică și scrisoarea de expediere
a actului judecătoresc, anexate la dosar (f.d.128-129).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, în speță,
prin prisma prevederilor art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă,
termenul de procedură de 2 luni instituit de legiuitor pentru valorificarea
dreptului de declarare a recursului și-a început curgerea din ziua imediat
următoare datei notificării avocatului a actului judecătoresc de dispoziție,
respectiv – 25 noiembrie 2023 și a expirat la data de 25 ianuarie 2024.
Astfel, în sensul art.112 din Codul de procedură civilă în coroborare cu
art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea
electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5)
al Codului civil, Nicolae Ursachi, reprezentat de avocatul Mariana Spînu, urma
să prezinte recursul, până la 25 ianuarie 2024, inclusiv, deoarece decizia din
10 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți a recepționat-o, prin intermediul
poștei electronice la 24 noiembrie 2023, însă a depus cererea de recurs
împotriva deciziei din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, la
30 ianuarie 2024, adică după expirarea termenului stabilit de lege, mult prea
târziu.
La argumentul recurentului precum că recursul a fost declarat în termen,
întrucât a recepționat decizia din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți la
30 noiembrie 2023, instanța de recurs menționează că confirmarea expedierii
și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul
eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat
conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a
destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul
cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau
neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde
8
informații cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi
un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va
cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul
poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către
expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost
posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.
Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni, de rând cu anexarea extrasului de
pe portalul poștei electronice a instanței de apel, se atestă faptul că
reprezentantului recurentului, avocatului Mariana Spînu i-a fost notificată
decizia din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin e-mail, la
24 noiembrie 2023, iar această modalitate de notificare a actului judecătoresc
emis, se încadrează în rigorile art. 100 alin.(1), art. 105 alin.(5) al Codului de
procedură civilă în coroborare cu art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din
19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și art.22
alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil.
Instanța de recurs reliefează că, în corespundere cu art.56 alin. (3) și
art. 61 alin. (1), art. 110, 113 din Codul de procedură civilă, participanții la
proces, cunoscând dispozițiile legale și actele emise de instanțele judecătorești,
au obligația de a se conforma acestora și de a-și exercita drepturile procedurale
cu diligență și bună-credință.
Tot aici, instanța de recurs accentuează că conform legislației în vigoare,
sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței
judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de
activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea
actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în
termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul
îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în
aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Contrar acestor prevederi legale, Nicolae Ursachi și reprezentantul său,
avocatul Mariana Spînu, nu au depus diligența necesară în vederea exercitării
căii de atac în termenul prevăzut de lege.
Subsidiar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează
prevederile art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit cărărora
culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.
Pe de altă parte, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar avea
un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de
articolul 6 CEDO.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a
reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind
protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn
vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
9
În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic
contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea
termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele
judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Nicolae Ursachi, reprezentat de avocatul Mariana Spînu.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 433 lit.b) din Codul de
procedură civilă, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolae Ursachi, reprezentat
de avocatul Mariana Spînu împotriva deciziei din 10 octombrie 2023 a Curții
de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
10