3ra-206/23 — anularea actului administrativ

3ra-206/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Biroul Migrație și

Azil,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Fudi Yazid împotriva Biroului Migrație și Azil cu privire

la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-206/23

PIGD 2-21069410-01-3ra-21022023)

Motivarea recursului nu a fost depusă în interiorul termenului prevăzut la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la modificările operate prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție), în vigoare până la 1 septembrie 2023).

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Dodon

Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

26 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Biroul

Migrație și Azil,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

avocatului Brînzan Petru, a depus o acțiune în instanță împotriva Biroului

Migrație și Azil și a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând anularea unor

acte administrative.

recepționat răspunsul nr. V-77/21 emis de Biroul Migrație și Azil, prin care

i s-a comunicat că cererea prealabilă nr. Y-81/21 din 4 februarie 2021 a fost

examinată, exprimându-și totodată dezacordul față de decizia de refuz nr.235

din 22 ianuarie 2021 privind acordarea dreptului de ședere.

86/21 din 8 februarie 2021 la cererea prealabilă inițială nr. Y-81/21 din 4

februarie 2021, toate cele trei cereri au fost analizate într-o procedură unică.

menționate. Ulterior, la 4 martie 2021, avocatul Petru Brînzan a înaintat o

cerere prealabilă suplimentară, solicitând acordarea dreptului de ședere

provizorie în favoarea lui Fudi Yazid.

martie 2021, prin care a fost informat că cererea prealabilă suplimentară a

fost conexată la dosarul administrativ aferent cererii nr. Y-81/21 din 4

februarie 2021. Cu toate acestea, nu a fost furnizată nicio informație

suplimentară cu privire la soluționarea cererii.

ianuarie 2021, i-a fost refuzată acordarea dreptului de ședere provizorie

pentru studii universitare, în temeiul art. 32 alin. (3) și (5) lit. a) și b) din

Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica

Moldova.

indicate în mod concret condițiile de intrare pe teritoriul Republicii Moldova

pe care nu le-ar fi îndeplinit și nici motivele care ar justifica refuzul intrării

ori șederii sale. Reclamantul subliniază că se află în mod legal pe teritoriul

1

Republicii Moldova, având statut de student la Universitatea Agrară de Stat

din Moldova.

legale și a depus toate actele necesare în conformitate cu dispozițiile Legii

nr. 200/2010. Cu toate acestea, cererea de acordare a dreptului de ședere

provizorie a fost respinsă fără o motivare clară și justificată.

fost și nu este în conflict cu legea pe teritoriul Republicii Moldova.

22 ianuarie 2021, emisă de Biroul Migrație și Azil, prin care i-a fost refuzat

dreptul de ședere provizorie în scop de studii universitare.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

2021, a fost admisă acțiunea înaintată de Fudi Yazid, dispunându-se:

− Anularea deciziei nr. 235 din 22 ianuarie 2021, emisă de Biroul Migrație și

Azil al Ministerului Afacerilor Interne, prin care s-a refuzat acordarea

dreptului de ședere provizorie pentru studii universitare în Republica Moldova

cetățeanului israelian Fudi Yazid;

− Anularea actelor administrative emise în cadrul procedurii prealabile de către

Biroul Migrație și Azil și Ministerul Afacerilor Interne, respectiv: actul nr.

5/1-F-152/21 din 17 martie 2021 și actul nr. 44/22-901 din 11 martie 2021.

Totodată, instanța a obligat Biroul Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne să emită un act administrativ individual, prin care să

acorde dreptul de ședere provizorie în scop de studii universitare în

Republica Moldova reclamantului Fudi Yazid.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27

decembrie 2021. Ulterior, la 30 mai 2022, a fost depus apelul motivat, prin

care s-a solicitat casarea hotărârii atacate și emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii formulate de reclamantul Fudi Yazid.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Biroul Migrație și Azil împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 27 decembrie 2021, menținând hotărârea

instanței de fond.

2

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

intermediul poștei electronice, o cerere de recurs împotriva deciziei din 26

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei atacate

și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

va fi prezentată Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la data

recepționării deciziei motivate a instanței de apel.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție):

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 1 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Justiție la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile

Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

vigoare până la modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în

vigoare până la 1 septembrie 2023):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

3

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile

Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),

în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane

legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură

ori să încheie un ansamblu de acte.”

„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.” 80. Articolul

113 din Codul de procedură civilă indică că: „Dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și

numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–

114.”

„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se

realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul

de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă

este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

„Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;

b) notificare prin poștă cu act de notificare;

c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată;

d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație

dedicate.”

„Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează

a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă

din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă

adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin

poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în

cutia poștală.

Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor

mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării

notificării este echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare

recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de

sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat,

probează notificarea.”

„Dacă o notificare a înscrisului, care îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi

probată sau dacă înscrisul a ajuns cu încălcarea prevederilor obligatorii de

4

notificare, atunci acesta se consideră notificat din momentul în care într-adevăr a

ajuns la persoana care urma să fie notificată.”

Legii în vigoare până la 1 septembrie 2023):

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când: e) motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).”

„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună credință,

fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

de legiuitor, în speță de Codul administrativ, fiind reglementate în mod

exhaustiv, inclusiv prin dispozițiile relevante ale legislației procesual-civile.

Aceste termene au caracter imperativ și nu pot fi modificate prin voința

părților implicate în raporturile procesuale.

procedurale asigură un cadru optim pentru realizarea actului de justiție,

reprezentând un instrument de organizare a desfășurării acțiunilor procesuale

și de consolidare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept

procesual de către titularul său este posibilă numai în limitele și condițiile

stabilite de lege, cu respectarea strictă a termenelor prevăzute. Odată cu

expirarea acestor termene, valorificarea dreptului în cauză nu mai este

admisibilă.

de Apel Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei.

transmis dispozitivul deciziei din 26 octombrie 2022 la adresa de e-mail a

recurentului – Biroul Migrație și Azil (migratie@mai.gov.md). Transmiterea

este confirmată prin extrasul din corespondența electronică anexat la dosar

(fila dosarului nr. 149).

Biroul Migrație și Azil a depus cerere de recurs nemotivată împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei atacate și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă în întregime.

Totodată, s-a menționat că motivarea recursului va fi prezentată în termen de

30 de zile de la comunicarea deciziei motivate a instanței de apel (fila

dosarului nr. 151).

5

transmis la adresa de e-mail a recurentului – Biroul Migrație și Azil, copie a

deciziei motivate din 26 octombrie 2022. Acest fapt este confirmat prin

extrasul anexat la dosar (fila dosarului nr. 159).

poșta electronică are aceeași valoare juridică precum notificarea efectuată

prin introducerea actului în cutia poștală, conform dispozițiilor legale

aplicabile în materie de comunicare a actelor de procedură.

subliniază că confirmarea transmiterii și recepționării documentelor prin

poșta electronică poate fi certificată prin extrasul generat de operatorul

serviciului de e-mail. În mod particular, un astfel de înscris trebuie să

conțină:

− adresele de e-mail ale expeditorului și destinatarului,

− data calendaristică,

− ora expedierii,

− precum și atașamentul care conține actul judecătoresc transmis.

imposibilitatea transmiterii mesajului, extrasul respectiv va reflecta aceste

inadvertențe, fie sub forma unui mesaj de la sistemul „Mail Delivery

System”, fie printr-un răspuns automat care explică motivul eșuării livrării.

În mod obișnuit, notificarea transmisă expeditorului indică faptul că adresa

de e-mail a destinatarului este inexistentă sau incapabilă să primească

mesaje.

februarie 2023, cu ocazia transmiterii prin poșta electronică a deciziei

motivate din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău către adresa de e-

mail a recurentului – Biroul Migrație și Azil.

corespunzător obligația procesuală de notificare a actului judecătoresc,

utilizând poșta electronică – un mijloc de comunicare eficient și rapid.

Astfel, decizia motivată din 26 octombrie 2022 a fost comunicată legal

recurentului Biroul Migrație și Azil.

Codul administrativ (în forma în vigoare anterior modificărilor aduse prin

Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, aplicabilă până la 1 septembrie 2023) a

început să curgă la data de 10 februarie 2023, respectiv ziua imediat

următoare notificării. Prin urmare, termenul legal pentru depunerea motivării

recursului a expirat în ziua lucrătoare de 13 martie 2023 (luni), inclusiv.

Azil – nu s-a conformat dispozițiilor legale și nu a prezentat motivarea

6

recursului în termenul legal prevăzut de art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ (în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 246 din

31 iulie 2023, în vigoare până la 1 septembrie 2023).

recursului, recurentul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la

justiție, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prin

exercitarea în termen a actului procedural – respectiv, depunerea motivării

recursului, până la expirarea termenului legal sus-menționat.

sancțiunea procedurală prevăzută de art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ (în redacția anterioară modificărilor din 1 septembrie 2023),

respectiv: recursul formulat de Biroul Migrație și Azil este inadmisibil.

credințe, consacrat de art. 24 din Codul administrativ, presupune respectarea

termenelor legale de către toate părțile din proces.

imperativ, iar nerespectarea acestuia atrage decăderea părții din dreptul de a

mai exercita calea de atac, indiferent de eventualele motive invocate ulterior.

motivării recursului în termenul legal revine exclusiv recurentului – Biroul

Migrație și Azil. Acesta a manifestat un comportament pasiv, în condițiile în

care avea obligația de a acționa cu responsabilitate și bună-credință,

valorificându-și drepturile și obligațiile procedurale în mod activ.

integrală a instanței de apel a fost transmisă la adresa electronică oficială a

recurentului, iar până la expirarea termenului legal – 13 martie 2023, acesta

nu a depus diligențele minime, cum ar fi verificarea corespondenței

electronice, pentru a-și formula și depune motivarea recursului.

o încălcare a principiului securității raporturilor juridice, consacrat de art. 6

și stabilitatea actului de justiție.

Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c. Ucraina, în care s-a statuat că,

deși nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive

ca urmare a admiterii unei căi extraordinare de atac, ci despre repunerea în

termen pentru exercitarea unei căi ordinare de atac după un interval

considerabil, o astfel de măsură, adoptată după o perioadă îndelungată și

pentru motive neconvingătoare, poate afecta în mod grav principiul

securității raporturilor juridice, în mod similar cu redeschiderea unei cauze

7

pe calea unei revizuiri. În acest context, Curtea a subliniat obligația părților

de a întreprinde măsurile necesare pentru protejarea dreptului lor de acces la

justiție, inclusiv respectarea termenelor procedurale.

Biroul Migrație și Azil este pe deplin compatibilă cu prevederile Convenției

Europene a Drepturilor Omului, întrucât prelungirea nejustificată a

termenului de recurs ar aduce atingere principiului securității raporturilor

juridice, fundament esențial al unui proces echitabil.

de Justiție constată că sunt întrunite condițiile legale pentru a declara recursul

formulat de Biroul Migrație și Azil ca inadmisibil.

(în redacția legii în vigoare până la modificările operate prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023, în vigoare până la 1 septembrie 2023),

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Biroul Migrație și Azil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

8