3ra-206/23 — anularea actului administrativ

La data de 11 mai 2021, reclamantul Fudi Yazid, prin intermediul avocatului Brînzan Petru, a depus o acțiune în instanță împotriva Biroului Migrație și Azil și a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând anularea unor acte administrative.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, la 17 februarie 2021, a recepționat răspunsul nr. V-77/21 emis de Biroul Migrație și Azil, prin care i s-a comunicat că cererea prealabilă nr. Y-81/21 din 4 februarie 2021 a fost examinată, exprimându-și totodată dezacordul față de decizia de refuz nr.235 din 22 ianuarie 2021 privind acordarea dreptului de ședere.

În urma conexării cererilor nr. V-77/21 din 4 februarie 2021 și nr. F- 86/21 din 8 februarie 2021 la cererea prealabilă inițială nr. Y-81/21 din 4 februarie 2021, toate cele trei cereri au fost analizate într-o procedură unică.

Reclamantul susține că nu a primit răspuns la cererile prealabile menționate. Ulterior, la 4 martie 2021, avocatul Petru Brînzan a înaintat o cerere prealabilă suplimentară, solicitând acordarea dreptului de ședere provizorie în favoarea lui Fudi Yazid.

La 20 martie 2021, reclamantul a primit răspunsul nr. F-152/21 din 17 martie 2021, prin care a fost informat că cererea prealabilă suplimentară a fost conexată la dosarul administrativ aferent cererii nr. Y-81/21 din 4 februarie 2021. Cu toate acestea, nu a fost furnizată nicio informație suplimentară cu privire la soluționarea cererii.

Reclamantul Yazid Fudi remarcă faptul că, prin decizia nr. 235 din 22 ianuarie 2021, i-a fost refuzată acordarea dreptului de ședere provizorie pentru studii universitare, în temeiul art. 32 alin. (3) și (5) lit. a) și b) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Acesta contestă legalitatea deciziei menționate, susținând că nu sunt indicate în mod concret condițiile de intrare pe teritoriul Republicii Moldova pe care nu le-ar fi îndeplinit și nici motivele care ar justifica refuzul intrării ori șederii sale. Reclamantul subliniază că se află în mod legal pe teritoriul 1 Republicii Moldova, având statut de student la Universitatea Agrară de Stat din Moldova.

În acest context, reclamantul afirmă că a respectat în totalitate cerințele legale și a depus toate actele necesare în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 200/2010. Cu toate acestea, cererea de acordare a dreptului de ședere provizorie a fost respinsă fără o motivare clară și justificată.

Totodată, reclamantul precizează că nu are nicio abatere legală, nu a fost și nu este în conflict cu legea pe teritoriul Republicii Moldova.

Având în vedere aceste aspecte, solicită anularea deciziei nr. 235 din 22 ianuarie 2021, emisă de Biroul Migrație și Azil, prin care i-a fost refuzat dreptul de ședere provizorie în scop de studii universitare.

Totodată, în cuprinsul cererii, a fost menționat că motivarea recursului va fi prezentată Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la data recepționării deciziei motivate a instanței de apel.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În conjunctura enunțată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 195 din Codul administrativ: 3 „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Articolul 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Articolul 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.” 80. Articolul 113 din Codul de procedură civilă indică că: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Articolul 223 din Codul administrativ: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96– 114.”

Articolul 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Articolul 97 alin. (3) din Codul administrativ: „Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Articolul 1101 alin. (1) și (5) din Codul administrativ: „Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.”

Articolul 114 din Codul administrativ: „Dacă o notificare a înscrisului, care îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu încălcarea prevederilor obligatorii de 4 notificare, atunci acesta se consideră notificat din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.”

Articolul 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția Legii în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).”

Articolul 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

În temeiul prevederilor legale menționate anterior, termenele procedurale asigură un cadru optim pentru realizarea actului de justiție, reprezentând un instrument de organizare a desfășurării acțiunilor procesuale și de consolidare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept procesual de către titularul său este posibilă numai în limitele și condițiile stabilite de lege, cu respectarea strictă a termenelor prevăzute. Odată cu expirarea acestor termene, valorificarea dreptului în cauză nu mai este admisibilă.

Din actele dosarului rezultă că, la data de 26 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei.

La data de 1 noiembrie 2022, ora 10:59, Curtea de Apel Chișinău a transmis dispozitivul deciziei din 26 octombrie 2022 la adresa de e-mail a recurentului – Biroul Migrație și Azil (migratie@mai.gov.md). Transmiterea este confirmată prin extrasul din corespondența electronică anexat la dosar (fila dosarului nr. 149).

La data de 22 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Biroul Migrație și Azil a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă în întregime. Totodată, s-a menționat că motivarea recursului va fi prezentată în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei motivate a instanței de apel (fila dosarului nr. 151). 5

La data de 9 februarie 2023, ora 18:22, Curtea de Apel Chișinău a transmis la adresa de e-mail a recurentului – Biroul Migrație și Azil, copie a deciziei motivate din 26 octombrie 2022. Acest fapt este confirmat prin extrasul anexat la dosar (fila dosarului nr. 159).

În ceea ce privește acest aspect, se reține că notificarea realizată prin poșta electronică are aceeași valoare juridică precum notificarea efectuată prin introducerea actului în cutia poștală, conform dispozițiilor legale aplicabile în materie de comunicare a actelor de procedură.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că confirmarea transmiterii și recepționării documentelor prin poșta electronică poate fi certificată prin extrasul generat de operatorul serviciului de e-mail. În mod particular, un astfel de înscris trebuie să conțină: − adresele de e-mail ale expeditorului și destinatarului, − data calendaristică, − ora expedierii, − precum și atașamentul care conține actul judecătoresc transmis.

Cu titlu de excepție, în situația în care apare o eroare tehnică sau imposibilitatea transmiterii mesajului, extrasul respectiv va reflecta aceste inadvertențe, fie sub forma unui mesaj de la sistemul „Mail Delivery System”, fie printr-un răspuns automat care explică motivul eșuării livrării. În mod obișnuit, notificarea transmisă expeditorului indică faptul că adresa de e-mail a destinatarului este inexistentă sau incapabilă să primească mesaje.

În speță, nu există mențiuni privind vreo eroare tehnică la data de 9 februarie 2023, cu ocazia transmiterii prin poșta electronică a deciziei motivate din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău către adresa de e- mail a recurentului – Biroul Migrație și Azil.

Din cele expuse anterior rezultă că instanța de apel și-a îndeplinit corespunzător obligația procesuală de notificare a actului judecătoresc, utilizând poșta electronică – un mijloc de comunicare eficient și rapid. Astfel, decizia motivată din 26 octombrie 2022 a fost comunicată legal recurentului Biroul Migrație și Azil.

În consecință, termenul de 30 de zile prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în forma în vigoare anterior modificărilor aduse prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, aplicabilă până la 1 septembrie 2023) a început să curgă la data de 10 februarie 2023, respectiv ziua imediat următoare notificării. Prin urmare, termenul legal pentru depunerea motivării recursului a expirat în ziua lucrătoare de 13 martie 2023 (luni), inclusiv.

În pofida celor menționate anterior, recurentul – Biroul Migrație și Azil – nu s-a conformat dispozițiilor legale și nu a prezentat motivarea 6 recursului în termenul legal prevăzut de art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare până la 1 septembrie 2023).

Fiind parte interesată în soluționarea cauzei în calea de atac a recursului, recurentul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la justiție, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prin exercitarea în termen a actului procedural – respectiv, depunerea motivării recursului, până la expirarea termenului legal sus-menționat.

Ca urmare a neprezentării motivării în termen, devine aplicabilă sancțiunea procedurală prevăzută de art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția anterioară modificărilor din 1 septembrie 2023), respectiv: recursul formulat de Biroul Migrație și Azil este inadmisibil.

În acest context, Completul de judecată reține că principiul bunei- credințe, consacrat de art. 24 din Codul administrativ, presupune respectarea termenelor legale de către toate părțile din proces.

Termenul de recurs prevăzut de art. 245 alin. (2) are caracter imperativ, iar nerespectarea acestuia atrage decăderea părții din dreptul de a mai exercita calea de atac, indiferent de eventualele motive invocate ulterior.

Din ansamblul celor reținute rezultă că vina pentru neprezentarea motivării recursului în termenul legal revine exclusiv recurentului – Biroul Migrație și Azil. Acesta a manifestat un comportament pasiv, în condițiile în care avea obligația de a acționa cu responsabilitate și bună-credință, valorificându-și drepturile și obligațiile procedurale în mod activ.

Este de netăgăduit faptul că, încă din data de 9 februarie 2023, decizia integrală a instanței de apel a fost transmisă la adresa electronică oficială a recurentului, iar până la expirarea termenului legal – 13 martie 2023, acesta nu a depus diligențele minime, cum ar fi verificarea corespondenței electronice, pentru a-și formula și depune motivarea recursului.

Acceptarea spre examinare a unui recurs formulat tardiv ar reprezenta o încălcare a principiului securității raporturilor juridice, consacrat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, afectând previzibilitatea și stabilitatea actului de justiție.

Sunt relevante în speță și principiile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c. Ucraina, în care s-a statuat că, deși nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive ca urmare a admiterii unei căi extraordinare de atac, ci despre repunerea în termen pentru exercitarea unei căi ordinare de atac după un interval considerabil, o astfel de măsură, adoptată după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, poate afecta în mod grav principiul securității raporturilor juridice, în mod similar cu redeschiderea unei cauze 7 pe calea unei revizuiri. În acest context, Curtea a subliniat obligația părților de a întreprinde măsurile necesare pentru protejarea dreptului lor de acces la justiție, inclusiv respectarea termenelor procedurale.

În aceste condiții, soluția de a declara inadmisibil recursul formulat de Biroul Migrație și Azil este pe deplin compatibilă cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, întrucât prelungirea nejustificată a termenului de recurs ar aduce atingere principiului securității raporturilor juridice, fundament esențial al unui proces echitabil.

Având în vedere cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că sunt întrunite condițiile legale pentru a declara recursul formulat de Biroul Migrație și Azil ca inadmisibil.

Conform art.230 și 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare până la 1 septembrie 2023), COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Biroul Migrație și Azil. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 8